Va rog sa postati raspunsurile dumneavoastra la intrebarile pe care le-am indicat la sfarsitul proiectiei video, aici. In aceasta sectiune. Nu uitati! Fiecare raspuns trebuie sa respecte numarul minimum de cuvinte pe care l-am sugerat.
Toate bune!
Advertisement
November 10, 2009 at 12:43 am
1) Numiţi şi descrieţi modul de organizare al fabricii de oţel
Organizaţia prezentată ȋn prima parte a filmului „ Timpuri moderne” , fabrica de oţel, este una ȋn care toate acţiunile indivizilor ce lucrează ȋn cadrul acesteia se bazează pe rolurile pe care fiecare le are clar definite ȋn acest caz. Această diviziune a muncii este reprezentativă pentru astfel de organizaţii, ȋn care oamenii au o anumită funcţie, care de obicei, pe parcursul anilor, nu se schimbă. Acest fapt nu poate duce la o evoluţie ȋn cariera individuală, ȋntrucât specializarea pe o singură ramură produce doar constanţă, care poate genera eventual doar monotonie ȋn viaţa profesională a individului.
Indivizii despre care vorbesc se completează prin activităţile ce le ȋntreprind. Pentru a fi cât mai clară, voi descrie exact cum se desfăşoară activităţile ȋn cadrul fabricii de oţel: există o persoană care, acţionând o tijă de fier, porneşte banda pe care circulă anumite piese. Alte trei persoane stau lângă acea bandă, prima persoană strânge şuruburile, cea de-a doua şi ce-a de-a treia persoană continuă asamblarea componentelor, care continuă să circule probabil către altă „ secţie”. Există o persoană care intervine din când ȋn când , atunci când observă că activităţile lucrătorilor nu decurg conform normei; ba chiar, acesta uneori grăbeşte activitatea celorlaţi, mărind viteza cu care circulă componentele pe bandă, fapt ce produce un haos şi mai mare ȋn rândul celor trei muncitori. Haosul este produs şi datorită lipsei de spaţiu , este suficient ca unul dintre ei, cazul lui Chaplin aici, să fie distras de la activitatea sa de diverşi factori ( ex: muscă, individul care ȋi tot „ motivează”) pentru a da peste cap ȋntreaga organizare.Ceea ce am prezentat este doar o secţie din fabrica de oţel, ȋntrucât ,ȋn film, pe aceasta se pune cel mai mare accent.
Consider că acest mod de organizare este unul ȋncă ȋntâlnit şi necesar ȋn marile fabrici, ȋntrucât diviziunea muncii este un mod eficient de organizare.
2) Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Aşa cum am precizat şi la prima ȋntrebare, consider că diviziunea muncii este eficientă la nivelul fabricilor ȋn special, ȋnsă la nivelul structurii individuale provoacă un eşec total.
Acest fapt este cunoscut şi ȋn economie. Diviziunea muncii este foarte importantă, pentru că duce la realizarea produselor ȋntr-un timp mult mai scurt. Dacă nu ar exista aceasta şi ȋn producţie fiecare persoană ar trebui să realizeze ȋn ȋntregime un produs, de la un capăt la celălalt, procesul ar dura mult mai mult, s-ar consuma mult mai multe resurse. În cazul diviziunii muncii, produsele realizate sunt mult mai calitative deoarece fiecare persoană ştie foarte bine ce are de făcut, astfel produsul final este unul reuşit.
Modul de organizare prezentat are efecte negative asupra structurii individuale din mai multe perspective. Individul va fi mulţumit de faptul că ştie şi ȋşi realizează atât de bine munca…ȋnsă asta se va ȋntâmpla doar pentru un timp ȋn cazul unor persoane, pentru că vor exista printre acestea doritoare de progres, ceea ce nu se poate realiza ȋn cadrul unei structuri de acest tip. Pe de altă parte, vor fi persoane care pur şi simplu vor ajunge să fie dezamăgite de ideea că doar participă la realizarea unui produs şi nu realizează ȋn ȋntregime unul- acesta este un risc asumat de orice individ care intră ȋntr-o organizaţie de acest gen. Şi nu doar această nemulţumire este problema, ci reala problemă este aceea că , ȋn timp, indivizii care lucrează ȋntr- o instituţie organizată prin diviziunea muncii ajung chiar să nu mai poată realiza ȋn ȋntregime un produs pe care poate, dacă nu ar fi lucrat ȋn acest gen de organizaţie, ar fi reuşit să ȋl realizeze.
Diviziunea muncii prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje, acestea putând fi de partea amândurora părţilor implicate: organizaţie şi muncitori. Diviziunea muncii este apreciată ca fiind o organizare care dă roade pe multe planuri ale economiei.
3) Cum credeţi că trata managementul procesul de muncă şi angajaţii? ( ȋn cazul celor patru organizaţii)
a) Fabrica de oţel
În cazul primei organizaţii prezentate ȋn text, consider că angajaţii erau exploataţi. Ritmul de muncă la care aceştia erau supuşi era unul alert, să nu mai socotim cazurile ȋn care muncitorilor li se creştea ȋncă viteza de producţie. Procesul de muncă avea foarte mare importanţă, iar angajatorii, văzând că angajaţii pot produce mai mult, ȋncercau să profite de această ocazie ca să ȋşi sporească producţia.
b) Închisoarea
O organizaţie cu un anumit renume, ȋn care ȋnsă Chaplin s-a simţit mai mult decât confortabil după ce a ajutat la salvarea unor indivizi din grupul poliţist, dorind chiar dacă era eliberat să rămână ȋn ȋnchisoare.
În cadrul acestei organizaţii, procesul de muncă precum şi angajaţii erau tratate ȋn mod democratic. Fiecare angajat avea rolul său definit ȋn cadrul organizaţiei, acesta rezumându- se ȋn special la acela de a păzi pizonierii.
c) Restaurantul
Acesta era organizat pe ierarhii, existau şefi, şefi de sală, chelneri, artişti, bucătari ş.a.m.d. Procesul de muncă era reglementat ȋn special de şefii de sală care dirijau activităţile desfăşurate ȋn cadrul restaurantului, de la servire la programele artistice. În cadrul acestei organizaţii cu toţii păreau implicaţi si participau cu entuziasm la activităţile pentru care erau angajaţi.
d) Magazinul
Angajaţii sunt trataţi cu foarte mare ȋncredere. Chiar Chaplin când a fost angajat nu a fost testat dacă este capabil pentru postul vizat. În episodul cu magazinul au fost prezenţi doar doi angajaţi. Aceştia nu păreau constrânşi de la nicio activitate. Poate că datorită acestei libertăţi pe care conducerea organizaţiei le-a dat- o s-a ajuns la conflictul de la finalul secvenţei. Consider că ȋn acest caz, management- ul ar fi trebuit să controleze mult mai bine angajaţii, astfel s-ar fi evitat neplăcerile produse.
Management- ul celor patru organizaţii tratează diferit procesul de muncă şi angajaţii şi după cum se poate observa din prezentarea mea, restaurantul şi fabrica de oţel fac parte din organizaţiile care pun foarte mare accent pe diviziunea muncii, ȋn timp ce ȋnchisoarea şi magazinul lasă aceste diferenţieri mai puţin observabile.
4) Credeţi că modul de organizare prezentat sub titulatura de „ noul management” mai este de actualitate? Care este părerea dumneavoastră despre această organizare?
Modul de organizare cunoscut ca „ noul management” a fost introdus odată cu revoluţia industrială, atunci când s- a constatat importanţa diviziunii muncii. Acest concept este recunoscut ca fiind unul eficient la nivelul organizaţiilor mari de tip industrial, deoarece acest mod nu duce numai la realizarea mai rapidă a produselor, ci şi la economisirea de resurse. „ Noul management” este ȋncă de actualitate tocmai datorită facilităţilor pe care le aduce la nivelul productivităţii organizaţiilor.
Aşa cum am susţinut şi ȋn punctele enumerate la ȋntrebările de mai sus, sunt de părere că această organizare este un mod eficace de a avea productivitate maximă ȋntr- un timp eficient, minim, ȋnsă specific că vorbesc de organizaţii industriale . Această schimbare a revoluţionat producţia, ȋn multe domenii s- a ajuns chiar şi la ȋnlocuirea oamenilor, ca forţă de muncă, cu maşinării. Lucrul acesta nu este neapărat un factor pozitiv al „ noului management”, ţinând cont că ar duce la scăderea ofertei de muncă, deci şomaj. Însă o ȋmpletire armonioasă ȋntre forţa de muncă şi acea mecanizare poate fi eficientă.
Filmul vizionat ȋn cadrul cursului de Sociologia Organizaţiilor ne-a arătat , ȋn special ȋn prima parte ,părţile negative ale acestui gen de organizaţii, prin acele controale şi acel „ochi” ce părea să fie pretutindeni şi dirija orice acţiune. Ulterior ȋnsă, organizaţiile prezentate, având la bază aceeaşi structură, păreau mult mai uşor de acceptat. Aş putea spune că aceste organizaţii erau mult mai dezvoltate, poate adaptate la nevoi şi la tipul organizaţiei.
În orice caz, această „ descoperire” a revoluţionat lumea organizaţiilor, determinând- o să ȋnregistreze reuşite din ce ȋn ce mai mari şi să deschidă calea către modernitate pe toate planurile.
November 7, 2010 at 11:06 pm
1. “Timpuri Noi” de Charlie Chaplin ne reda viata muncitoreasca,prezentand in mai multe ipostaze relatia dintre organizatia respectiva si angajat.
Organizatiile din acea perioada de modernizare dominau efectiv muncitorii.Avand anumite norme si reguli impuse inca de la inceput,muncitorii trebuiau sa se supuna numaidecat.Impunand un astfel de regulament clar inca de la inceput organizatiile puteau controla desfasurarea muncii indivizilor.Monitorizarea video a intregii activitati face ca munca de zi cu zi sa se desfasoare fara intreruperi si dificultati.
Fiecare individ stia foarte bine care ii este locul ,ce sarcini are de indeplinit si cum trebuie sa se desfasoare activitatile lui.Industrializarea brusca i-a fortat pe indivizi sa adopte un stil de viata total diferit.Toti se luptau pentru a avea un loc de munca si pentru a avea cate ceva de mancare.
Relatiile dintre organizatie si angajat este in acest fel bazata pe controlul pe care organizatia il detine.Angajatul se supune pentru a putea trai de pe o zi pe alta .Tocmai prin severitate organizatiile au reusit sa mentina controlul asupra angajatilor.
2. Organizatiile prezentate in “Timpuri Noi” sunt niste sisteme naturale,bazate tocmai pe o gandire mecanica.Fiecare individ din organizatie stie care ii sunt sarcinile si fiecare lucreaza cu o unealta si cu un spatiu bine definit.
Angajatii lucrau ca niste roboti neincetat doar pentru a primi la final binemeritata recompensa.In urma acestui proces de standardizare a muncii ,omul se dezumanizeaza.
Organizatiile sunt in asa fel structurate pentru a putea domina indivizii.In acest ritm oamenii nu mai pot face nimic ,pot doar sa se obisnuiasca sa lucreze fara a pune prea multe intrebari.
Procesul de dezumanizare al muncitorilor duce la satisfactia organizatiilor,oamenii devenind astfel doar niste roboti cu o gandire mecanica.
3. Viata indivizilor din acest film este controlata in totalitate de activitatile organizatiilor.Intr-o alta ordine de idei , indivizii erau dependenti de locurile de munca pe care aceste organizatii le puteau oferi.
Organizatiile ofereau locuri de munca indivizilor care aveau cunostintele necesare , iar angajatii munceau doar pentru a primi recompensa la sfarsitul zilei.
Aceste organizatii sunt proiectate in asa fel incat sa poata realiza orice ii este propus.Organizatiile sunt din acest punct de vedere independente , tocmai pentru ca mereu vor fi indivizi dornici de munca .Intr-o societate indivizii depind de aceste organizatii.
In acest film ne este prezentata in mod clar lupta clasica dintre individ si dezumanizarea vietii intr-o astfel de organizatie.
In final este doar o poveste privind viata industrializata a indivizilor care merg in cautarea fericii .
November 10, 2009 at 8:48 pm
Este destul de greu sa ignori componenta politica a filmului “Timpuri noi” cu toate ca acesta este considerat a fi cea mai buna comedie a tuturor timpurilor. In filmele sale, Chaplin a afisat adesea o neincredere destul de mare in progres si autoritate ( adesea intruchipate de elita sociala, de politie si de oamenii de afaceri bogati). Ironia titlului poate fi interpretata in doua feluri : preconizarea disparitiei filmului mut (cel putin asa cred eu ca vedea chaplin lucrurile) dar si situatia in care se regaseau clasele muncitoare in timpul Marii Depresiuni (ore lungi de munca, instabilitatea locului de munca, salarii mizere) in timp ce clasa de sus se plictisea in continuare ramanand la fel de bogata. Lumea se schimba rapid si Chaplin a vazut ca multe dintre aceste schimbari erau departe de a fi benefice.
Putem vedea ca Vagabondul se chinuie sa supravietuiasca in aceasta lume moderna, mecanica; ne amuza gesturile sale si absurditatea rezultatului lor dar in acelasi timp compatimim personajul. Este in mod evident un om care nu se poate integra. Este un “nepotrivit” parca provenit dintr-o alta realitate, dintr-un alt timp (nu are nici nume si nici nu poate fi identificat in vreun fel si, cel putin din cate stim, nu are prieteni, familie, avere sau vreo istorie personala).
1. Numiţi şi descrieţi modul de organizare al fabricii de oţel
Scena de inceput a filmului surprinde o simpla imagine a unei turme de oi, care nu ar demonstra nimic mai mult decat arata daca nu s-ar incarca cu un sens mult mai precis cand e urmata aproape instant de imaginea unei multimi iesind din metrou.
La nivelul superior al unei cladiri seful Electro Steel Corp, un fel de “Big Brother”. Acesta urmareste ca intreaga activitate a fabricii sa se desfasoare conform limitelor impuse de el, fortandu-i pe lucratori sa munceasca din ce in ce mai repede; are televizoare montate chiar si in baie astfel ca peste tot unde ar merge angajatii sunt vegheati de ochiul neindurator al Sefului (Pentru mine cel putin, toata aceasta scena imi trezeste in minte asemanari cu societatile distopice evocate in “Fahrenheit 451” sau “1984”).
Muncitorii trebuie sa insurubeze cu ajutorul unor chei buloanele aflate pe banda rulanta. Schema e ca trebuie sa faca acest lucru extrem de rapid si cu miscari la fel de precise ca un ceas.
In timp ce lucreaza la linia de asamblare, Charlie este innebunit de ritmul ametitor al masinariilor dar si de maniera extrem de dura de a da comenzi a superiorului sau. De fiecare data cand se opreste sa faca un gest cum ar fi sa alunge o musca inofensiva el creeaza un haos total in jurul sau ceea ce-l determina sa incerce sa repare situatia creata. In cele din urma halucinand, el dezvolta un tic care il face sa se miste ca o masina. Ramane blocat pe banda rulanta si se prelinge usor prin masinaria care inca merge, mulandu-se perfect pe componentele acesteia (parca ar face parte din ea). Toate acestea sunt doar inceputul unei foarte complexe metafore.
2) Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
In primul rand fabrica te poate duce cu gandul la: automatism, standardizare si specializare, rationalitate, tehnologie si rutina; apoi omul si masina, contopirea celor doua : robotizare, dezumanizare, depersonalizarea lucratorului.
Depersonalizarea este o tendinta manageriala destul de puternica derivata din valorizarea exclusiva a productivitatii si a rezultatelor financiare; se obtine prin adoptarea unei asa numite atitudini obiective si impersonale fata de oameni si tratarea lor ca pe orice alt tip de resursa, refuzandu-le, mai mult sau mai putin, complexitatea culturala, sociologica, psihologica, culturala si spirituala. Ceea ce vreau sa spun e ca nu trebuie sa desconsideram importanta productivitatii si a succesului financiar dar trebuie sa avem in vedere si importanta factorului uman, a existentei omului si a demnitatii de care are nevoie pentru a-si pastra integritatea personala.
3) Cum credeţi că trata managementul procesul de muncă şi angajaţii? ( ȋn cazul celor patru organizaţii)
Managementul se distinge prin existenta a trei scoli: clasica, neoclasica si moderna.
In cadrul scolii clasice regasim managementul stiintific al lui Taylor (1856-1915) care pune un accent deosebit pe masurarea muncii si pe structurarea exacta a acesteia pe operatii si cronometrarea fiecareia in vedere: eliminarii miscarilor fizice inutile (chiar si atunci cand e vorba de scarpinatul nasului sau alungatul mustelor), identificarea celei mai bune cai de efectuare a unei munci, utilizarea la maxim a timpului de lucru ( si cand putem manca chiar si in timp ce lucram cu atat mai bine; ma refer aici la masina de hranit prezentata sefului fabricii de otel ), utilizarea optima a echipamentelor tehnologice, elaborarea celor mai bune sisteme de evidenta si control in vederea cresterii eficientei productiei (ecranele prin care seful cel mare monitorizeaza activitatea muncitorilor precum si introducerea fiselor de pontaj). Taylor a oferit pentru prima data o abordare rationala a problemelor legate de procesele de munca, ignorand insa aspectele psihologice si sociologice ale organizatiei. Desi a propus introducerea ca sistem stimulativ a platii in acord individual, Taylor considera ca angajatii raspund exclusiv stimulentului economic, oferit sub forma salariului si ca acestia sunt simple extensii ale masinilor.
4) Credeţi că modul de organizare prezentat sub titulatura de „ noul management” mai este de actualitate? Care este părerea dumneavoastră despre această organizare?
Nu.Una proasta.
Completarea va veni intr-un alt post, momentan mi-e foarte somn.
November 10, 2009 at 9:55 pm
1. Descrieti modul de organizare al fabricii de otel.
In ceea ce priveste modul de organizare al fabricii de otel, mentionez ca acesta este in mod evident bazat pe respectarea clara a unor norme, reguli de activitate profesionala, in sensul ca fiecare individ este constient de efortul pe care trebuie sa-l depuna in indeplinirea sarcinilor impuse. De asemeni, nu trebuie sa omitem o componenta esentiala in cadrul acestui tip de organizare a muncii, si anume numarul de angajati. De regula, atunci cand aducem in discutie cuvantul “fabrica”, ne gandim implicit la un numar ridicat de angajati, fiindca o fabrica este alcatuita de o serie de segmente profesionale ce au ca scop nu numai functionarea unei organizatii tipice perioadei industriale, a modernitatii, ci si intretinerea ei asemeni unui organism viu. In acest film se observa aparitia unei noi structuri in desfasurarea activitatii profesionale, iar eu ma refer aici la ceea ce noi numim astazi si probabil ca nu ne vom opri aici: diviziunea muncii. De ce este importanta diviziunea muncii intr-o fabrica ? Din perspectiva mea, raspunsul nu e unul destul de simplu. Explicatia e simpla: fiindca fabrica asemeni unei organism functioneaza corect doar daca toate mecanismele sau toate organele sale puse in miscare, functioneaza corect, deci, in mod implicit, acestea sunt sanatoase. Asadar, odata cu dezvoltarea societatii umane a aparut nevoia de mai mult (de dezvoltare), de mai bine si poate de mai usor. Dar, de fapt tind sa cred ca aceasta nu e decat o mare iluzie pe societatea continua sa o infloreasca pe zi ce trece. Ar fi atat de bine daca am reusi prin aceasta diviziune a muncii sau specializare a activitatii individului sa tinem sub control intreaga desfasurare a a activitatii. Ar fi atat de bine daca un singur organ de al nostru nu ar avea de suferit la un moment dat. Dar, in ciuda imposibilitatii umane de a reusi sa controleze tot acest mecanism, de a reusi sa se controleze chiar si pe sine insusi, avem de a face cu o serie de intamplari neplanificate, spontane, care produc un decalaj sau un scurt cutremur la nivelul componentelor organizationale. Aceste evenimente neplanificate care produc o serie de consecinte nu tocmai conforme dorintelor se numesc factori perturbatori. Asadar, un exemplu elocvent din acest film este chiar insusi Chaplin, care datorita presiunii la care a fost supus de aceasta continua lupta si extenuare (exterminare) a muncii si implicit a societatii a devenit chiar el insusi un factor perturbator pentru el si pentru ceilalti. As efectua aici cateva remarci si chiar un exercitiu de imaginatie.Graba cu care el lucra as asemana-o cu presiunea societatii asupra individului conform devizei “Timpul costa bani.” Felul in care era privit de ceilalti colegi insemna de fapt suspiciunea celorlalti fata de aparitia si dezvoltarea unei noi lumi, a unei noi societati, in care viteza e cuvantul esential. Chaplin devenise cobaiul modernitatii, rol pe care pe parcurs si-l asuma, dar cu care nu este impacat. In concluzie, aceasta divizune a muncii si specializarea profesionala a individului au ca tel functionarea optima a unei organizatii, in acest context, a unei fabrici. Fiecare parte, fiecare organ face parte la randul sau dintr-un ansamblu, dintr-un organism ale carui mecanisme sunt initial bine organizate, dar care la aparitia unui factor perturbator trebuie sa invete imediat si de la sine sa se echilibreze.
2. Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individului ?
Modul de organizare este dictat de gradul de dezvoltare al unei societati. Societatea si modul sau de organizare isi reflecta propriul sau sistem, in intregime ,asupra structurii individuale. Omul este rezultatul a ceea ce timpul si societatea au impus. In plan individual, efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individului sunt multiple si complexe. Ele includ o serie de variabile precum cea comportamentala, cea a mentalitatii, cea in care individul este supus continuu unei noi si noi schimbari, invatand noi roluri si implicit asumandu-si noi responsabilitati. Voi lua exemplul lui Chaplin. El a lucrat initial intr-o fabrica in care regulile erau strict respectate, orice incalcare era aspru sanctionata si unde nu exista imaginatie si improvizati . A cedat nervos datorita presiunii monotone la care era supus. Mai tarziu, printr-o intamplare a ajuns sa lucreze intr-un restaurant unde sprijinit de amica sa, a reusit sa se adapteze cu succes si unde a reusit sa invete sa foloseasca propria imaginatie ca o puternica arma de manipulare asupra clientilor. Nu mai stia versurile cantecului, dar a simtit atmosfera din public si a improvizat. A fost aplaudat. Putem chiar observa ca personajul nu mai e acel Chaplin care lucra la fabrica. Vedem un Chaplin mai linistit, mai domol, mai increzator, mai puternic. De unde deduc eu ca nu activiatea mecanica facuta foarte bine iti ofera putere si satisfactie, ci capacitatea de creatie, de imaginatie, de improvizatie la momentul oportun si cu un public oportun. Cred ca asta se aproprie de cheia succesului. Inchisoarea pentru Chaplin, nu a fost decat o etapa care i-a oferit posibilitatea de a se identifica cu propria persoana. Inchisoarea nu a fost decat o etapa linistita din viata lui care i-a oferit puterea sa mearga mai departe. Inchisoarea nu a fost decat o pauza. Astazi, noi toti, rezultat al epocii postindustriale, avem nevoie de scurta pauza, ce-i drept necesara. Dar deja nu ne mai putem descatusa de lanturile pe care tot noi ni le-am prins. E prea complicat, Chaplin a fost mai norocos ca noi…
3. Cum credeţi că trata managementul procesul de muncă şi angajaţii? ( ȋn cazul celor patru organizaţii)
Pentru inceput, o sa folosesc exemplul managerial al procesului de munca din cadrul fabricii de otel. Astfel din punctul meu de vedere, cei angajati acolo, iar aici ma refer la personalul muncitor, jucau rolul de cobai. A fi cobai sau a fi om si a fi exploatat este modalitate pe care o organizatie, la inceputul modernitatii , o considera ca fiind cea mai buna in functionarea optima a acesteia, probabil fiind dat numarul atat de ridicat al angajatilor.Ma feresc sa spun ca nu este management bun, dar nu ma feresc sa spun ca este un mangement perfect cu atat mai mult cu cat controlul excesiv asupra angajatilor creste. Aici intervine urmatoarea idee: angajatul este cobaiul fabrici, iar mult mai cuprinzator, omul este cobaiul societatii.
In al doilea rand, inchisoarea reprezinta un spatiu in care nu exista diferentieri si in care indivizii sunt tratati in mod egal. Aici, indivizii nu au decat un singur status sau un status total: acela de puscarias. Nu-l deranjeaza atitudinea politistilor. Nu-l deranjeaza nici egalitatea. In mod surprinzator, Chaplin se integreaza imediat. Reuseste sa faca fata conflictelor, elibereaza grupul de politisti. Inchisoarea pentru Chaplin este un loc in care el s-a putut regasi pe sine insusi, de aceea a ajuns sa-l iubeasca si sa nu mai doreasca sa plece.
La restaurant, structura manageriala se baza in procesul de munca tot pe divizunea muncii. Observam sefii de sala, ospatarii, bucatarii si bineinteles persoanele care se ocupa cu intretinerea atmosferei, precum cantareata respectiva sau chiar insusi Chaplin. Acum angajatii nu mai sunt tratati in calitate de cobai, ci pur si simplu sunt angajati care respecta niste norme, un contract, si care dimpotriva, in activitatea de munca sunt animati de atmosfera vivace si plina de entuziasm. Ori intr-un asemenea mediu se pierde notiunea timpului, iar munca nu mai devine o povara.
La magazin, toti angajatii erau tratati cu o excesiva incredere. Rezultatul nu este unul pe masura, fiindca atunci cand un angajator are mult prea multa incredere in angajati, se intampla ca asteptarile sale sa fie mult prea mari datorita erorilor de perceptie pe care si le-a creat. Drept consecinta, au loc o serie de evenimente extrem de neplacute si nefavorabile.
In concluzie, toate aceste exemple de organizatii sunt rezultatul unei societati in plina dezvoltare, in plina expansiune. O societate ce tinde cu rapiditate spre fenomenul globalizarii. O societate careia trebuie sa ne adaptam si sa invatam sa supravietuim. Dar nu vad de ce ne-am grabi, oricum ajungem in acelasi punct. Stilul managerial se pliaza fiecarei structuri organizationale. De la o structura mare organizationala si un stil managerial autoritar, fabrica, la o structura mica de organizare si un stil managerial laissez-fair, magazinul.
4. Credeţi că modul de organizare prezentat sub titulatura de „ noul management” mai este de actualitate? Care este părerea dumneavoastră despre această organizare?
E foarte complicat sa incadrez intr-o opinie ce am de spus. Dar sustin ca acest nou management este si va fi multe secole de acum inainte valabil, tocmai fiindca necesitatile si pretentiile si chiar dorintele inutile si idealiste ale indivizilor s-au inmultit cu repeziciune. Ca ciuperca dupa ploaie
). Nu pot sa nu sustin diviziunea muncii, dar nici nu pot sa sustin o supraspecializare a divizunii muncii. Pun accent mai mult pe relatia care exista si se preceda intre ratiune si intuitie. Componenta imaginatie si creativitate sunt incluse in intuitie, ratiunea include un simplu si banal mod de organizare si planificare. Esenta si succesul se gasesc dincolo de ratiune.
In consecinta, sustin si consider adecvat acest nou management, dar nu pot sa spun ca e cel mai bun. E doar adecvat si atat.
November 10, 2009 at 10:32 pm
1. Modul de organizare al fabricii de otel si descrierea acestuia.
Filmul “Modern Times” reprezinta un real succes al cinematografiei deoarece reuseste sa arate modul in care functionau organizatiile prin anii `30 -`40. Acest film a fost facut in perioada “Marii depresii “ cand lucruri precum lipsa de locuri de munca,saracia si foametea erau o mare problema pentru societate. Modul in care ne sunt prezentate organizatiile si modul lor de functionare la vremea respective este unul pe cate se poate de sugestiv. Vom lua exemplu fabricii de otel in care personajul principal Chaplin a lucrat prima oara. Observam ca acest tip de organizatie era impartita in sectii ,fiecare sectie avand anumiti indivizi care trebuiau sa indeplineasca anumite sarcini si sa depuna un anumit efort fizic. Celula principala a acestei organizatii o reprezinta biroul directorului de unde se dau comenzile si de unde este supravegheata intreaga activitate a muncitorilor pe un monitor impartit in functie de numarul sectiilor. Directorul ii comunica unui muncitor intensitatea/viteza de lucru a aparaturii cu care este omologata fabrica,iar acesta seteaza acestea prin intermediul unor manete de control. In cealalta parte a fabricii se afla muncitorii care sunt supusi procesului de munca prospiu-zis. Fiecare are indeletnicirile proprii,fiecare trebuie sa stie sa isi gestioneze timpul si forta/sporul de munca in asa fel incat sa nu cumva sa lase ceva neterminat deoarece i-ar putea creea probleme colegului care preia produsul dupa acesta. Muncitorii,dupa cum erau ei prezentati ,erau impropriu spus setati sa faca un anumit lucru .Spre exemplu,personajul principal avea datoria de a strange suruburile unor dispozitive intr-un ritm alert,lucru ce ii creea la nivel psihic o anumita repetitivitate .Acest lucru creeaza pe de o parte un sentiment de angoasa deoarece la repeziciunea cu care se intamplau lucrurile acolo,ne este de-a dreptul imposibil ca un om ar putea rezista sub acea presiune cateva ore.
Pentru a concluziona,fabrica de otel era impartita in sectii in care fiecare angajat avea anumite datorii pe care trebuia sa le duca la indeplinire intr-un timp cat se poate de scurt,si varful organizatiei il reprezenta biroul directorului care gestiona aceasta munca.
2.Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Dupa cum a mentionat si in raspunsul pentru intrebarea anterioara,in organizatiile prezentate in acest film exista o diviziune a muncii. Oamenii sunt repartizati in anumite sectii si trebuie sa presteze anumite munci pe care le presupune fiecare sectie. Faptul ca munca este divizata nu este un lucru intocmai bun pentru angajati. Motivul pentru care fac aceasta afirmatie este sustinut de o serie de argumente.
Un prim argument este acela ca la un moment dat oamenii se vor simti intr-un fel robotizati de munca pe care o depun ; sa ne imaginam personajul interpretat de Chaplin insuruband anumite lucruri in fiecare zi – ne-am forma anumite reflexe fizice ,ne-am simti ca niste roboti inchisi intr-un spatiu in care nu putem face altceva decat ceea ce ne este prevazut in contractul de munca.
Un al doilea argument este acela ca in timp apare nevoia angajatilor de a progresa,de a se dezvolta din punct de vedere al muncii,insa conditiile pe care le presupune diviziunea muncii nu le permite iesirea din anumite tipare.Angajatii nu au voie sa presteze alta munca decat cea care le-a fost atribuita de la inceput ;acest lucru ar putea sa atraga dupa sine monotonia ,si ,in cazuri extreme chiar demisionarea ngajatilor;sau cum este cazul filmului,angajatul a fost dat afara datorita faptului ca a inceput sa aiba tulburari comportamentale din pricina muncii sale si- si-a format un reflex din a insuruba tot.
Un al treilea si un ultim argument ar fi presiunea psihica la care ar trebui sa faca fata angajatii intr-o astfel de organizatie.Faptul ca suntem constransi sa facem acelasi si acelasi lucru zilnic,ne-ar transforma viata intr-o rutina.
Lipsa diversivitatii nu ajuta,din punctul meu de vedere ,organizatiile.Oamenii trebuie sa aiba un anumit ciclu de munca,de productie,sa aiba o oarecare satisfactie ca au creat singuri un produs,nu sa fie doar o parte nesemnificativa a acestui circuit toata viata.
3. Cum credeti ca trata managementul procesul de munca si angajatii?
Pentru a avea o explicatie cat mai cuprinzatoare,va trebui sa enumerez toate tipurile de organizatii prezentate in acest film :fabrica de otel ;inchisoarea; magazinul; restaurantul.
In fabrica de otel ,varful organizatiei il reprezinta directorul.El este managerul,cel care ia deciziile,cel care monitorizeaza activitatea muncitorilor si cel care apreciaza obictiv activitatea lor.
In filmul “Modern Times” ,directorul fabricii de otel monitorizeaza activitatea angajatilor sai din propriul birou,avand un ecran impartit in mai multe sectiuni ,fiecare reprezentand o cate o sectie.Totodata ,el gestioneaza si viteza de munca pe care ar trebui sa o aiba fiecare angajat .Managerul este omul care decide cum ar trebui sa decurga munca angajatilor,ce ar trebui sa faca pentru o mai buna functionare a organizatiei pe care o conduce,cum ar solutiona conflictele care apar la nivelul angajatilor ;cu alte cuvinte de a incerca sa asigure o prosperitate cat mai mare atat pentru el,cat si pentru angajat.Ceea ce am sesizat eu in acest film,a fost faptul ca managerul nu era prea interesat de profitul sau nevoile angajatului ci de maximizarea propriului profit-lucru ce s desprinde din faptul ca marea incontinuu viteza de lucru. Deasemenea ,faptul ca i-a acceptat pe cei cu masina mecanica “de mancat” a marcat faptul ca ar vrea sa scuteasca pana si din timpul acordat odihnei din timpul mesei,ar vrea ca totul sa fie automatizat pentru a acorda cat mai mult timp muncii.
In cazul inchisorii,regulile sunt intr-o oarecare masura similare.In acest tip de organizatie managerul(directorul inchisorii) are niste regului clar definite ,fixe pe care detinutii trebuie sa le respecte.In fond,mecanismul ar fi acelasi:la fel ca si in fabrica,detinutii/muncitorii presteaza anumite servicii in schimbul altora;numai ca in fabrica angajatii muncesc pentru bani,iar in inchisoare detinutii au un comportament bun pentru a fi iertati.
In cazul restaurantului managerul are o atitudine similara cu cea a directorului fabricii.Din acese lucruri reiese clar faptul ca ceea ce urmaresc managerii este maximizarea prosperitatii atat pentru angajat cat si pentru ei,si puterea de control care este foarte importanta,deoarece fara aceasta actiunile dintr-o organizatie ar fi haotice.
4. Credeti ca modul de organizare prezentat sub titulatura “noul management” mai este de actualitate ?Care este parerea ta?
Cu siguranta ca s-au schimbat radical o serie de lucruri care stau la baza organizatiilor din 1936 pana in zilele noastre. Spre exemplu procesul de productie este schimbat;astazi nu mai avem genul de muncitori roboti care sa depuna munca bruta pe care o depuneau cei de atunci:avem masini care sa faca aceste treburi in locul nostru;a fost acceptata varietatea,diversitatea in cadrul organizatiilor,acest lucru le mareste sansele de supravietuire in timp.Ceea ce nu s-a schimbat insa,este,din puncul meu de vedere,atitudinea managerilor fata de angajati si intentiile acestora.La fel ca si in anii `30 se doreste maximizarea profitului,controlul,comanda,organizarea,coordonarea de catre manager a muncii pe care o presteaza angajatul.Chiar daca se da dovada de o mai larga intelegere in zilele noastre in majoritatea organizatiilor,scopurile sun,in fond,aceleasi,numai ca difera mijloacele prin care acestea sunt obtinute.Perioada prezentata in film este si o perioada destul de incordata ,de aceea am putea sa o comparam mai bine cu perioada contemporana care este incordata datorita crizei economice prin care trecem.La fel ca si atunci,rata somajului este mare,oamenii cauta cu disperare un loc de munca sau tin mortis sa il pstreze pe cel care il au acum indiferent de sacrificiile fizice la care sunt supusi .datorita muncii pe care o depun.Ceea ce atunci insemna modernitate,astazi inseamna relativ putin,deoarece lucrurile au un ritm alert de dezvoltare si nu mai avem timp sa analizam si dintr-o perspective a trecutului.Organizatiile preiau modele din trecut,le dezvolta pentru a tine pasul cu mediul in care traiesc,dar mai si conserva anumite elemente care pur si simplu nu se pot schimba,deoarece altfel totul ar lua o directie haotica.Elementele care raman,din punctul meu de vedere,neschimbate sunt atitudinea managerului,interesele pe care le are acesta si faptul ca procesul de munca se desfasoara in conditiile unui “tratat” in care facem ceva in schimbul unor bunuri(financiare in cazul nostru).
November 10, 2009 at 10:48 pm
1.Descrieţi modul de organizare al fabricii de oţel.
Fără îndoială că modul de organizare al fabricii este unul de tip birocratic, fiind de fapt un model de birocraţie dus la extrem. De altfel, elementele prin care poate fi descris modul de funcţionare al fabricii fac parte, din categoria caracteristicilor tipice pentru un mod de organizare birocratic.
În primul rând, putem identifica o structură ierarhică destul de clară. La vârful piramidei se afla mangerul acelei fabrici, care supraveghea din biroul personal, cu ajutorul unor camere video, „buna” desfăşurare a tuturor activităţilor. De altfel era si singurul membru al organizaţiei îmbracat în costum, detaliu folosit de regizor pentru a scoate şi mai bine în evidenţă poziţia sa. Pe următoarea treaptă ierarhică îl găsim pe „supraveghetorul de aparate”(bărbatul cu o fizionomie atletică,îmbrcat in alb) care primea ordine doar de la managerul companiei. Mergând mai jos pe această distribuţie ierarhică, ii putem găsi pe responsabilii pentru fiecare linie de asamblare în parte, iar apoi pe restul muncitorilor din fabrică.
În al doilea rând, putem identifica prezenţa unor reguli şi reglemntări formale, pe care toată lumea le respectă. Memorabil în acest sens este comportamentul „ucenicului mecanicului”, care respectă cu stricteţe programul mesei de prânz, deşi în momentul acela superiorul său este prizonierul maşinăriilor de produţie.
În al treilea rând, se poate vedea cu uşurinţă că tehnologiile asigurau controlul muncii, angajaţii fiind nevoiţi să lucreze în ritmul impus de banda de asamblare. Orice abatare de la acel ritm poate duce la sancţiuni grave pentru muncitori, atât din partea conducerii cât mai ales din partea colegilor de lucru, pentru simplul motiv că productivitatea întregii echipe are de suferit. Angajaţii se transformă astfel în simple prelungiri ale maşinăriilor, fiind trataţi ca atare de conducere, care crede că poate spori productivitatea muncitorilor şi a întregii fabrici doar prin declanşarea unor manete ce intensifică viteza bandei de asamblare.
Deasemenea se poate remarca si prezenţa ordinelor, ordine ce sunt determinate de funcţiile pe care le ocupă diferiţii angajaţi. Cel mai elocvent exemplu este raportul dintre manager şi „supraveghetorul de aparate”, în care ordinele apar foarte des, şi sunt transmise într-un limbaj prescurtat, codat, specific fabricii de oţel.
2. Efecte asupra structurii individului
Această modalitate de organizare are efecte multiple şi grave asupra structurii indivizilor.
Putem vorbi atât despre atât despre probleme fizice de sănătate, ce apar la nivelul muncitorilor, cât şi despre efecte psihologice.
Pentru primul aspect sunt memorabile scenele din prima pauză de masă, în care personajul principal rămâne „blocat” pe „frecvenţa de lucru”, având aceleaşi mişcări ale mâinilor ca în timpul programului. Aceasta este o dovadă clară a rutinei şi a oboselii resimţite de muncitori.
În ceea ce priveşte efectele psihologice, acestea pot fi încadrate în mai multe categorii, de la pierderea propriei personalităţi, a talentelor proprii, spre pierderea umanităţii, şi chiar nebunie.
Văzând reprezentaţia artistică a personajului principal din ultima scenă a filmului, ne putem da seama că există în structura personalităţii sale, o puternică înclinaţie spre activităţi artistice, dat fiind talentul său incredibil de a improviza. Managementul fabricii de oţel nu este deloc interesat de aceste aspecte, fiind interesat doar de creşterea productivităţii, neţinând cont de mijloacele folosite.
De asemenea, modul de organizare al fabricii duce spre o pierdere a umanităţii angajaţilor. Edificator în acest sens poate fi experimentul cu noul aparat de hrănit muncitori, la care personajul este supus fără a fi întrebat dacă doreşte sau nu să participe. În plus el este tratat ca un cobai pe toată durata acestui experiment. Chiar şi atunci când aparatul se defectează, inventatorii săi nici măcar nu-şi pun problema că subiectul ar putea fi rănit, ei concentrându-şi eforturile spre încercarea de a repara maşinăria. Este evidentă umilinţa la care este supus muncitorul, care nu mai este un om, ci o parte a procesului de producţie, o simplă continuare a liniei de samblare.
Regulile stricte ale frabricii, cum ar fi respectarea cu sfinţenie a programului de lucru şi a pauzelor de prânz, dar şi regimul intensiv de muncă duc şi la o distanţare a angajaţilor faţă de colegii lor. Putem observa relaţia tensionată dintre personajul principal şi colegul din stânga sa, deşi probabil cei doi nu au schimbat nici un cuvânt de când lucrează împreună, sau lipsa de reacţie a personajului principal în momentul în care mecanicul rămâne prizonierul aparatelor. Pentru amândoi este mai importantă regula pauzei de prânz impusă de conducere, decât pericolul că cineva şi-ar putea pierde viaţa.
Aceste efecte psihologice se pot agrava, după cum am văzut şi în film provocând tulburări psihice serioase la nivelul angajaţilor, care pot ajunge în situaţia de a avea nevoie de servicii medicale de psihiatrie.
3. Cum credeţi că trata managementul procesul de muncă şi angajaţii.
În film putem observa prezenţa mai multor organizaţii, însă importante sunt doar trei viziuni diferite asupra modului de a trata procesul de muncă şi angajaţii.
În ceea ce priveşte fabrica de oţel, angajaţii şi munca prestată de aceştia nu reprezintă decât mici componente ale drumului lor spre maximizarea profitului. Managementul recurge la orice mijloace posibile pentru a-şi spori productivitatea, neglijând complet efectele negative ce pot fi resimţite la nivelul angajaţilor. Date fiind şi condiţiile de pe piaţa muncii, foarte avantajoase pentru angajatori, managementul îşi permite să trateze muncitorii din propria fabrică asemănător unor piese mecanice, ce pot fi schimbate imediat ce prima defecţiune apare.
În cazul magazinului universal şi al atelierului de tâmplărie, putem vorbi de o perspectivă similară a mangementului cu privire la procesul de muncă. Noului angajat i se dau sarcini precise de îndeplinit, însă de data aceasta nu apre controlul muncii, ca în cazul fabricii de oţel, în care acest proces era realizat cu ajutorul tehnologiei. Această liberate sporită a angajatului nu duce neapărat la rezultate mai bune în muncă, ci dimpotrivă poate avea efecte foarte periculoase, exemplele din film fiind mai mult decât sugestive („lansarea” mai rapidă la apă a bărcii, supravegherea superficială a magazinului). Astfel, deşi angajatului i se acordă un grad mai ridicat de încredere şi de apreciere, acest aspect nu duce neapărat la optimizarea muncii acestuia, şi nici la îmbunătăţirea rezultatelor globale obţinute la nivelul organizaţiei.
Managementul restaurantului are o abordare ce combină elemente din cele două strategii enumerate mai sus. Astfel, deşi se efectuează controlul muncii angajaţilor de către superiorii acestora, ei se bucură totuşi de o oarecare libertate, mai ales în ceea ce priveşte latura artistică a muncii lor. De exemplu, reprezentaţia personajului principal nu a fost una dictată de către managementul restaurantului, acesta având posibilitatea să-şi exprime talentul său prin orice mijloc şi-ar fi dorit. Reiese astfel ideea că în cadrul acestei organizaţii meritele individuale sunt apreciate, iar faptul că după succesul în faţa publicului, managementul i-a oferit un post permanent, reflectă ideea că aceste merite individuale sunt şi răsplătite ca atare.
4. Credeţi că modul de organizare prezentat în film („noul management”) mai este existent în zilele noastre? Mai este el adecvat?
Modul de organizare al fabricii de oţel prezentate în film este cu siguranţă unul uşor exagerat, tocmai pentru a evidenţia caracteristicile „noului management”. Sunt convins că nici o organizaţie din zilele noastre nu reproduce cu exactitate acele caracteristici. Însă, cred că numeroase organizaţii încă păstrează anumite elemente din acel mod de organizare.
Numeroase fabrici lucrează în continuare cu ajutorul liniilor de asamblare, şi probabil că numeroşi muncitori fac o muncă similară cu cea a lui Chaplin (ex.: muncitorii de la fabrica Toyota, care trebuie să strângă şuruburi în mai puţin de 10 secunde). Diferenţa ar fi dată în cazul acesta de faptul că banda de asamblare va avea o viteză constantă şi probabil de permisiunea acordată angajaţilor de a opri linia de producţie în cazul unor situaţii ieşite din comun.
De asemenea, probabil că există o ameliorare şi în ceea ce priveşte relaţiile dintre angajaţi, în zilele noastre fiind destul de des întâlnit interesul managementului de a promova acţiuni de team-building, pentru a îmbunătăţii relaţiile dintre muncitori şi de a evita psihozele generate de suprasolicitare şi de tensiunile dintre aceştia.
În ceea ce priveşte gradul de adecvare sau nu al acestui mod de organizare, consider că trebuie să privim gradul eficienţă pe care îl aduce, raportîndu-l în acelaşi timp la efectele pe care le poate produce asupra componentei umane a organizaţiei. Astfel, atât timp cât „noul management” asigură nivelul maxim de productivitate, fără a avea repercursiuni asupra personalităţii angajaţilor, acest mod de organizare nu poate fi considerat altfel decât adecvat. Şi există domenii de activitate (ex.:construcţia de maşini, servicii poştale,etc.) în care munca nu poate presupune nimic altceva decît acţiuni repetitive. Este evident că acest model de organizare este cel mai bun pentru acele domenii.
Însă, acest mod de organizare devine mai puţin adecvat atunci când el este extins şi la alte domenii de activitate şi prezentat ca singura soluţie viabilă. Este greu de crezut că într-un domeniu precum educaţia, munca unui profesor ar putea să se asemene în vreun fel cu cea a muncitorului din fabrica de oţel, care să producă eventual absolevenţi pe bandă.
Aşadar, nu ar trebui să renunţăm la „noul management” doar pentru că poate avea efecte negative asupra angajaţilor, neglijând complet eficienţa sa, ci ar trebui să avem grijă să-l aplicăm doar în domeniile potrivite, şi eventual să-i oferim o faţă mai umană.
November 10, 2009 at 11:27 pm
1.Filmul “Modern Times” ne prezinta o parte a secolului XX , modul de functionare al organizatiilor din acea perioada. A fost o epoca a industrializarii, unde multi oameni incercau sa supravietuiasca. Era o rata crescuta a somajului cauzata de “eficienta industrializarii moderne”.
Prima organizatie care este prezentata in film este o fabrica de otel si se incadreaza foarte bine in metafora organizatiilor ca masini. In astfel de organizatii fiecare individ are un rol bine stabilit , ca o rotita intr-un angrenaj. Diviziunea muncii este specifica intr-o astfel de organizatie. Fiecare individ are o functie bine stabilita de la care nu se abate pe tot parcursul programului. In acest tip de organizatii de obicei structura ierarhica ramane neschimbata, doar “rotitele” mici se mai inlocuiesc. Posibilitatea de promovare fiind foarte mica. Angajatii erau supravegheati pe tot parcursul programului de lucru. Nu aveau pauza decat la ora fixa si nu li se permitea nici o abatere de la procesul de munca. In momentul in care suna alarma de pauza toti muncitorii se opreau imediat si incepeau sa-si manance pranzul preparat de acasa. Conducerea fabricii s-a gandit sa introduca o masina de hranire pentru a mari productivitatea . in felul acesta muncitorii nu mai trebuiau sa ia pauza de masa, ei fiind hraniti de catre aceasta masina in timp ce lucrau. Accentul se punea pe productivitate si nu pe fiinta umana. Muncitorii erau tratati ca niste masinarii; nu reactionau decat la munca, daca li se intrerupea banda de asamblare a suruburilor la care lucrau, atunci incepeau sa vada si lucrurile din jurul lor, dar in momentul in care banda pornea deveneau iar niste roboti, care nu mai observau nimic decat suruburile care trebuiau stranse.
Acest tip de organizare e eficienta, dar individul nu exista ca persoana ci ca masinarie care este programata sa faca acelasi lucru in fiecare zi. De aceea unii nu rezistau si aveau loc multe greve pentru ca multi oamenii au fost impotriva acestui mod de organizare, iar Chaplin este unul dintre exemplele de inadaptare la noul management.
2. Efectele pe care le are acest mod de organizare asupra individului sunt dezastroase.
In primul rand angajatii sunt exploatati pana peste masura, ei nu-si puteau lua pauza nici macar 5 minute in afara programului de pauza stabilita de catre organizatie, toti erau obligati sa se conformeze programului. Un efect negativ asupra structurii individului ar fi faptul ca-i inhiba creativitatea, spiritul inovator dar numai aceluia care este angrenat in mecanism, pe cand la cei care creeaza mecanisme creativitatea e maxima, un exemplu ar fi masina de hranire. Individul are un singur reflex, acela capatat in uzina, in cazul nostru de a strange suruburi si devine un tic; cum este si cazul lui Chaplin, el ramane cu acelasi obicei de la munca si pe strada, acest lucru conducand la o cadere nervoasa. Nu erau foarte multi cei care rezistau la acest mod de organizare, de aceea si uzina a fost inchisa la scurt timp dupa plecarea lui Chaplin. Pe strazi era haos, multi oameni erau someri si infometati iar grevele erau in toi.
Un alt efect negativ si extrem de important ar fi acela ca individul e strict specializat in meseria lui, daca ii schimbi profesia ii este foarte greu sa se adapteze la un alt stil de munca si astfel se produce un esec profesional.
Diviziunea muncii in fabrici si unzine este foarte productiva si eficienta pentru ca se produce mult intr-un timp foarte scurt, problema este ca, accentul cade pe productivitate si nu pe fiinta umana. Individul devine ca un robot pentru ca el nu mai interactioneaza cu oamenii ci cu utilajele cu care lucreaza. Respectul pentru fiinta umana este nul si de aici apar si problemele cu care se confrunta astfel de organizatii ca masinarii.
3. Fabrica de otel
Angajatii erau tratati la fabrica de otel ca niste masinarii care pot sa munceasca incontinuu fara pauza de masa; de aceea a fost adusa masina de hranire, pentru ca angajatii sa nu mai fie nevoiti sa se opreasca din munca pentru a manca. In acest fel ei continuau sa insurubeze piesele si in acelasi timp erau si hraniti. Procesul de munca era alert si monoton, facand zilnic acelasi lucru, iar exploatarea era maxima, deoarece li se crestea viteza de munca daca responsabilul cu acel sector de activitate considera ca muncitorii pot lucra mai mult si mai repede. Nu erau intrebati cu se simt sau daca pot face fata procesului de munca.
Inchisoarea
Chaplin a fost dus la inchisoare din cauza unei neintelegeri, el fiind confundat cu un conducator al grupului de grevisti. Inchisoarea era o organizatie formala in care toti angajatii respectau niste regului de functionare. Disciplina era o caracteristica principala a acestei forme de organizare.
Personajul nostru se pare ca in sfarsit isi gasise “locul”, se simtea bine in inchisoare si nu mai dorea sa plece; avea masa si un acoperis deasupra capului , dar cel mai important este ca era tratat ca o fiinta umana de catre politisti si nu ca o masinarie. El este rasplatit pentru fapta lui de a prinde hotii si chiar primeste o recomandare de angajare de la seful politiei. Spre deosebire de fabrica, unde angajatii nu erau recompensati moral si nici macar incurajati.
Magazinul
Chaplin a fost angajat datorita recomandarii pe care o avea de la seful politiei, acest lucru avand o importanta foarte mare pentru ca toata lumea avea incredere in politie.
Chaplin nu era controlat de nimeni in timpul serviciului, ca paznic de noapte, avea libertate totala. De aceea el s-a simtit stapan si a facut ceea ce a vrut si pana la urma aceasta libertate a dus la concedierea personajului. Probabil ca libertatea a fost in exces si de aceea si acest mod de organizare a esuat.
Restaurantul
Aici, pentru angajare Chaplin a trebuit sa dea o proba. Aceasta forma de organizare pune accentul pe ceea ce stii sa faci si nu pe pregatirea profesionala. Exista o ierarhie bine definita in aceasta organizatie. Trebuie sa te adaptezi la cerintele cerute de catre sefi. Se lucra in contact direct cu individul, nu mai era o masinarie intre oameni care sa-i impiedice sa comunice.
4. O data cu revolutia industriala, care este procesul tehnic complex prin care munca manuala este inlocuita cu masinisme, apare si “noul management”, unde muncitorului ii revenea rolul de supraveghere, reglare si alimentare a masinii. Efectul revolutiei industriale a fost cresterea productiei, dezvoltarea oraselor si a stiintei.
Diviziunea muncii este folosita mai mult in fabrici si uzine fiind foarte eficienta pentru productivitate. Filmul “Modern Times” ne arata atat avantajele cat si dezavantajele acestui tip de oraganizatii. Iar Chaplin este modelul, exemplul omului care nu s-a putut adapta acelor conditii din acea perioada a secolului XX. In film mai vedem si foarte multe greve si revolte ale oamenilor care erau someri tocmai din cauza inadaptarii sociale.
Consider ca “noul management” este de actualitate. Daca ne gandim la marile companii unde fiecare angajat are un mic birou cu un telefon si un computer si pe toata durata programului fac acelasi lucru, nu e mare diferenta fata de fabrica de otel, suruburile sunt inlocuite de calculatoare iar muncitorii de noii angajati de astazi care in loc sa insurubeze piese, lucreaza la computer toata ziua. Ideea este aceeasi, dar totusi procesul de munca este mult umanizat.
November 11, 2009 at 12:15 am
1) Numiţi şi descrieţi modul de organizare al fabricii de oţel
Fabrica de oţel prezentată în filmul „Timpuri moderne „ reprezintă modelul tipic de organizaţie în care individul are cel mai mult de suferit datorită condiţiilor de muncă. În aceste organizaţii ,fiecare muncitor are rolul său stabilit de la bun început, neexistând posibilitatea promovării şi ce este mai rău, este faptul că individul ajunge să acţioneze asemenea unui robot. Acest model de organizare, bazat pe diviziunea muncii este specific fabricilor, în care fiecare se supune regulilor. În general, acest gen de organizare este bun, pentru că fiecare face un anumit lucru pe care este specializat, reuşind în acest fel să îl facă mai repede şi mai bine. Dezavantajul vine însă din alte părţi. Condiţiile de muncă, încercarea de a realiza cât mai multe într-un timp foarte scurt, chiar dacă prin aceasta se urmăreşte lipsirea angajaţilor de la timpul alocat mesei prin folosirea unui aparat „revoluţionar”, dar care nu-şi dovedeşte utilitatea şi cu atăt mai mult, calitatea. În acea scenă, se vede foarte clar „interesul” pentru angajaţi, toţi cei care erau acolo la probarea aparatului revoluţionar preferând să privească cum aparatul practic îl răneşte pe angajat (Chaplin), iar primul lucru pe care încearcă să îl facă este de a proba din nou maşinăria, aceasta fiind cu mult mai importantă decât angajatul.
Aşa cum am observat în acest film, muncitorii dintr-o astfel de organizaţie trebuie să se adapteze atât programului fix de lucru, cât şi atribuţiilor pe care sunt obligaţi să le îndeplinească. Pentru a-mi susţine afirmaţia voi descrie modul în care se desfăşoară activităţile în cadrul firmei de oţel, referindu-mă în special la secţia în care lucrează personajul principal, Charlin. Astfel, o tijă de fier pe care circulă piesele în lucru este acţionată de o persoană, Charlin este cel care inşurubează piesele, după care acestea sunt finisate de alţi 2 muncitori.
Chiar dacă la prima vedere totul pare că funcţionează bine, în realitate însă lucururile nu stau aşa, lucru datorat pe de-o parte intervenţiei şefului, care având scopul de a-şi maximiza profitul măreşte din când în când viteza cu care circulă piesele pe bandă.Aceasta este principala cauză care duce la perturbarea activităţii şi la apariţia conflictelor între personal, reuşind în acest fel să se dea peste cap buna funcţionare a organizaţiei.
2) Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Modelul de organizare ilustrat în cadrul fabricii de oţel are atât avantaje cât şi dezavantaje. Astfel, avantajele divizării muncii se referă în special la maximizarea productivităţii, deoarece fiecare angajat se specializează într-un anumit domeniu şi ajunge să fie eficient în cadrul postului pe care îl deţine.Cu alte cuvinte importanţa diviziunii muncii derivă din: abilitatea lucrătorului lăsat mereu să producă acelaşi fel de lucru; timpul de lucru redus ca urmare a evitării trecerii de la o ocupaţie la alta.
Pe de altă parte dezavantajele acestui model de organizare sunt întâlnite la nivelui structurii individuale, deoarece în ciuda beneficiilor aduse de specializarea pe o singură ramură, la nivelul individului această specializare uneori devine o barieră atât în calea evoluţiei profesionale, cât şi în plan personal.
Pe plan profesional individul are de suferit deoarece într-o organizaţie de acest gen el nu va putea evolua şi va fi nevoit să se mulţumească toată viaţa cu aceeşi funcţie, angajatul ajungând să fie foarte bun într-un anumit domeniu, însă el nu va mai putea face altceva. Exercitând doar un anumit gen de operaţiuni, lucrătorul nu are prilejul a-şi exercita inteligenţa şi puterea de invenţie în a găsi mijlocul de înlăturare a unor greutăţi care nu-i apar niciodată, fiind aferente altor segmente de muncă. Acest tip de muncitor riscă să devină ignorat, iar pentru el nu există posibilitatea de progres.
Pe plan personal, monotonia la care este supus muncitorul are efecte nocive asupra acestuia, deoarece chiar dacă la început muncitorul se simte mulţumit de ceea ce face şi util, pe parcurs acesta are tendinţa de a dori ceva mai mult pentru el, lucru care este aproape imposibil intr-o astfel de organizaţie.
3) Cum credeţi că trata managementul procesul de muncă şi angajaţii? ( ȋn cazul celor patru organizaţii)
Principalele organizaţii din film sunt: fabrica de oţel, inchisoarea, restaurantul, magazinul.
În cazul fabricii de oţel indivizii apar ca fiind mijloacele prin care se poate realiza maximizarea profitului, deoarece nu se ţine cont de ceea ce vor ei, ci regulile sunt făcute de cei ce deţin puterea. Managementul acestei organizaţii se bazează pe exploatarea angajaţiilor, ajungându-se chiar la dorinţa de a li se lua pauza masă. Toate aceste idei ilustrează controlul excesiv asupra angajaţilor.
Un alt model de organizare îl reprezintă inchisoarea, care deşi se bazează pe respectarea strictă a regulilor şi pe egalitate la nivelul puşcăriaşilor, aceasta se dovedeşte a fi un loc în care, cu puţin noroc, indivizii se pot integra foarte uşor şi în care, paradoxal se pot simţi mult mai bine decât în afara ei. În această situaţie se află Chaplin care găseşte în închisoare locul cel mai sigur şi pe care îi este greu sa-l părăsească atunci când i se oferă acestă ocazie.
În cazul restaurantului avem de-a face tot cu o organizaţie la baza căreia se află diviziunea muncii, însă diferită de fabrica de oţel. Astfel, chiar dacă angajaţii restaurantului se supun unor reguli stabilite de patron, spre deosebire muncitorii din fabrica de oţel, aceştia nu sunt exploataţi, iar atmosfera este mult mai destinsă şi potrivită muncii.
Se poate observa însă, că angajaţii care se bucură de cea mai mare libertate sunt cei de la magazin, libertate pe care nu ştiu să o preţuiască, lucru de care dă dovadă chiar Chaplin care îl dezamăgeşte pe angajator şi astfel este dat afară.
În concluzie, ideea esenţială este aceea că management-ul este diferit pentru fiecare tip de organizaţie în parte în ceea ce priveşte procesul de muncă şi angajaţii. Acest lucru demonstrează că nu există un model perfect de management care poate fi preluat de toate organizaţiile ,ci fiecare trebuie să ţină cont de propriile particularităţi.
4) Credeţi că modul de organizare prezentat sub titulatura de „ noul management” mai este de actualitate? Care este părerea dumneavoastră despre această organizare_
În ciuda faptului că modul de organizaţie cunoscut sub numele de “noul management” a apărut odată cu revoluţia industrială el continuă să existe şi în zilele noastre. După părerea mea acest lucru se datorează faptului că, deşi astăzi oamenii par să fie mai liberi, acest lucru nu este adevărat, deoarece trăim în era vitezei, în care fie că vrem fie că nu, ne lăsăm conduşi de propriile descoperiri tehnologice.
Chiar şi astăzi există fabrici mari care funcţionează pe principiul diviziunii muncii, fabrici în care omenii nu pot face altceva decât să se supună condiţiilor de muncă. Tocmai datorită avantajelor pe care le-am enumerate in cadrul celorlante raspunsuri, consider că marile fabrici nu vor renunţa la acest tip de organizare care mai presus de toate dezavantajele pe care le are ,este cel care duce la maximizarea producţiei cu un minim de resurse şi într-un timp cât mai scurt.
Pe de altă parte se poate observa că în ciuda tuturor schimbărilor produse de-a lungul timpului, in ciuda introducerii unor noi maşini care tind să înlocuiască oamenii în procesul de producţie, relaţia angajator-angajat nu s-a schimbat. Trecerea timpului şi schimbările aduse nu au dus la modificarea interesului oamenilor, acela de a avea din ce în ce mai mult, de a profita de ceilalţi pentru a- şi asigura propriul viitor.
În concluzie, după părerea mea, mai ales în condiţii de criză, firmele nu trebuie şi nici nu vor renunţa la acest “management nou” doar pentru că el prezintă anumite dezavantaje pentru muncitori. Acest model este adecvat atâta timp cât încearcă să ţină cont de condiţiile fiecărei organizaţii ,pentru că aşa cum am menţionat nu există un model perfect de organizaţie. Este important atât pentru muncitori cât şi pentru angajaţi să se aibă în vedere specificul fiecărei organizaţii pentru ca rezultatele să fie cele mai bune.
November 11, 2009 at 12:22 am
1. Descrieţi modul de organizare al fabricii de oţel şi al procesului de muncă.
Fabrica de oţel la care lucra Chaplin era o organizaţie foarte mecanizată care avea o structură formală clară. Este vorba de o fabrică în care toată lumea avea un program fix şi în care muncitorii lucrau ca niste maşini care trebuiau să facă acelaşi lucru de dimineaţa şi până seara. Chaplin trebuia să strangă nişte şuruburi care veneau cu viteză pe o bandă, de exemplu. O zi întreagă în care strângea şuruburi şi nu oricum ci în acelaşi fel de fiecare dată. Existau anumite reguli, bine conturate. De exemplu, pauza de masă era la aceeaşi oră întotdeauna; exista un timp în care oamenii îşi mâncau pachetul adus de acasă. În acest timp toată fabrica era oprită. Nu se ţinea cont dacă unii muncitori nu au terminat. Pur şi simplu maşinile porneau iar oamenii trebuiau să le „servească”. Exista o ierarhie a angajaţilor şi un manager care avea autoritatea să mărească viteza de depalsare a maşinilor solicitându-i intens pe oameni, fără să ţină cont de preferinţele sau de efortul prea mare al vreunuia dintre ei. Aş putea chiar spune că după o zi de muncă oamenii deveneau ei înşişi maşini (de altfel, Chaplin a fost dat afara şi dus la spital după ce, din cauza stresului apărut pe fond psihic, a început să facă ceea ce facea el la serviciu oriunde, in fabrică sau pe stradă). Stilul fabricii tindea să fie din ce în ce mai mecanizat dovadă fiind faptul că cineva i-a propus managerului să îi hranească pe angajaţi cu ajutorul unei maşini. Trebuia să stai legat, iar acea maşină îţi dădea mâncarea. Totul tinde să se depersonalizeze, fiecare angajat este pur şi simplu o piesă, o rotiţă în angrenajul unor subansamble. Dar ceea ce liderii uzinei urmăresc este pur şi simplu o creştere cât mai mare a performanţei economice, independent de angajaţi, pe care consideră că dacă îi plătesc, au autoritatea să se comporte cum cred de cuviinţă cu ei.
2. Care sunt defectele pe care le are această structură asupra individului?
Consider că înainte de a avea defecte pentru individului, această structură poate avea numeroase pierderi datorate faptului că benzile rulante respective se pot defecta dacă o singură piesă se strică sau dacă nu se efectuează o operaţie. Acest lucru strică întreg mecanismul, aşa cum am vazut şi în film. Totul se oprea atunci când Chaplin nu reuşea să strângă toate şuruburile. De aici surveneau consecinţele asupra muncitorului care era mustrat şi agresat atât fizic cât şi psihic. De asemenea, poate cel mai important lucru este că o asemenea organizaţie nu pune accent pe viaţa oamenilor. Foarte multe aspecte ale vieţii oamenilor au de suferit în astfel de situaţii. Poate cel mai important lucru este apariţia stresului, datorat rutinei, a programului de lucru al muncitorilor, a faptului că sunt ore fixe în care trebuie să iei masa. Toate aceste lucruri duc de fapt la pierderea libertăţii oamenilor. Ei nu mai pot alege. Pur şi simplu trebuie să „servească” maşinăria. De asemenea, cred că aceste organizaţii dau putere celor care conduc organizaţia. Cred că prin modul de conducere al acestor uzine folosesc oamenii ca mijloace pentru a ajunge la anumite scopuri, mai precis, creşterea producţiei şi a profitului. Mă mai întreb ce satisfacţie pot avea acei oameni care lucrează 8, 10 ore pe zi în acest mod. Este de ajuns faptul că sunt remuneraţi? Eu cred că nu, asta pentru că, imi vine ideea că atunci când ai o astfel de slujbă nu îţi mai vine să faci nimic după ce termini orele de lucru. Chiar viaţa familială poate fi afectată, nu mai există atractivitate, ajungem să avem nişte comportamente mecanizate. În concluzie, acest tip de organizaţie care nici măcar nu e interesată de angajaţii ei (contează doar sa se producă cât mai eficient) nu poate avea vreun efect pozitiv asupra individului.
3. Cum credeţi că trata managementul procesele de muncă şi angajaţii în fabrică, în restaurant, în închisoare şi în magazin?
Cele 4 organizaţii aveau un management diferit. În fabrică întâlnim acel management ştiinţific formulat de Frederich Taylor. Conceptul principal este acela de eficienţă. Ideea era ca aceste uzine mecanizate să găsească opţiunile pentru cea mai bună modalitate de a realiza orice lucru. Încearcă să găsească scule şi lucruri cu care să facă în aşa fel încât să obţină maximum de avantaje. Muncitorul era văzut ca o simplă unealtă care e motivat eminamente economic, neinteresat de altceva. Trebuie spus că la început oamenii erau instruiţi de către alti angajaţi cu experienţă pentru a ajunge să aibă performanţe bune.
În cea de-a doua organizaţie, în restaurant, oamenii erau angajaţi de un manager pe baza unor competenţe. Chaplin a fost pus să dea probe pentru a putea fi angajat atat ca ospătar cât şi ca om care întreţine atmosfera, cântăreţ. Managerul era foarte implicat, colabora şi coopera foarte des cu angajaţii săi, el planificând ceea ce fiecare trebuia să facă.
În cea de-a treia organizaţie, închisoarea, putem vorbi de o organizaţie de tip brocratic. Este o instituţie totală care controlează tot ceea ce faci. În organizaţia închisorii exista o structură fixă, reguli clare, repetitive şi nimic întâmplător de la trezirea deţinuţilor şi până se dă stingerea. De asemenea, după ce paznicii închisorii au fost ajutaţi de Chaplin, managerul i-a oferit acestuia condiţii mult mai bune decât celorlalţi, încălcând relgulile scrise ale închisorii. Acest manager poate fi privit ca unul care poate oferi recompense.
În cea de-a patra organizaţie, magazinul, am observat o implicare mult mai mică a managerului. În primul rând, Chaplin a fost angajat fără să dea nicio probă. Nu a existat nicio instruire prealabilă sau vreun anumit tip de selecţie. Putea fi şi un hoţ, nu conta. Apoi, putea să facă orice voia în tot magazinul, de la mâncat şi până probat haine, plimbat cu role, sau dormit. Nu întâmplător hoţii erau chiar în acest magazin. O organizaţie asemanătoare era şi şantierul unde se construiau bărci. Nu i s-a explicat nimic, a fost pur şi simplu pus direct la treabă, ceea ce a dus la „dezastrul scufundării bărcii”.
4. Credeţi că modul de organizare sub titulatura de noul management mai este de actualitate în zilele noastre?
Consider că acest tip de management este inadecvat pentru zilele noastre. Această teorie a managementului ştiinţific priveşte omul greşit ca pe o fiinţă care nu are alte nevoi decat economice. Ei bine, s-a demonstrat că sunt multe alte nevoi ale oamenilor care nu trebuie ignorate. Odată cu acest mod de organizare s-a ajuns la un om „robotizat”, care face întotdeauna aceeaşi muncă simplă, repetitivă. Este clar că aceste organizaţii îşi vor pierde repede angajaţii, motivaţia pierzându-se repede, totul reflectându-se într-un singur lucru: demisia. Filmul, o satiră, ilustrează foarte bine faptul că nu poate fi vorba de o organizaţie care să poată fi de actualitate mai mult timp. Totuşi ele au supravieţuit independent de orice ideologie, inclusiv în organizaţii care nu justifică acest lucru, ceea ce dă de gândit. Astăzi, discursul despre modul în care ar trebui să funcţioneze organizaţiile e totuşi diferit, nu mai există convingerea că actorii sunt complet raţionali şi de asemenea organizaţiile nu mai sunt închise ca în cazul celor care au ca mod de organizare, „managementul ştiinţific”. Ba din contră, actorii nu mai sunt fiinţe cu o raţionalitate completă, ei având importante caracteristici sociale: relaţii între oameni, emoţii, sensibilitate. Astăzi contează foarte mult analiza culturală a organizaţiilor. Orice organizaţie e influenţată de cultura din care face parte, dar şi alte culturi cu care interacţionează. Astăzi se pune accentul mai mult pe creativitate şi pe spirit inovativ, lucruri despre care nu poate fi vorba în modelul mecanicist al organizaţiilor, acestea două pierzându-se în rutină. S-a demonstrat, de asemenea că banii nu reprezintă neapărat o motivaţie pentru angajaţi şi că performanţa organizaţiei poate creşte mai degrabă odată cu oferirea unor recompense simbolice care fac angajatul să se simtă apreciat. În concluzie, deşi se mai observă câteva organizaţii de acest fel, putem afirma că totuşi nu mai sunt şi de actualitate.
November 11, 2009 at 2:03 am
1.Descrieţi modul de organizare al fabricii de oţel.
Consider ca modul de organizatie prezentat in prima parte a filmului este o organizatie de tip masina, care se raporteaza la individ ca la o unealta si la modul in care acesta isi face daoria. Este pus accentul pe faptul ca fiecare individ are o sarcina prestabilita, un program pe care trebuie sa-l respecte cu strictete si o politica bine busa la punct. ierarhia acelei organizatii era una clara, oamenii erau dispusi in doua categorii: SEFUL si Restu’. Aceasta ultima categorie era impartita si ea in doua: un Individ care supraveghea buna desfasurare a muncii si Ceilalti. Seful se diferentia de Ceilalti pin faptul ca era imbracat la costum, spre deosebire de Ceilalti care aveau o simpla uniforma pe care erau obligati sa o poarte. Seful avea propriul birou, Restul…un mic locusor din intreaga fabrica unde trebuiau sa-si desfasoare activitatea. responsabilitatea Sefului era foarte mare… si anume de a se invarti pe scaun si a-i supravechea video pe Ceilalti. Acestia din urma, insa, aveau sarcini ce trebuiau respectate cu strictete si duse la bun sfarsit indiferent de situatie. de asemenea, Ceilalti faceau parte din categoria robotilor, deoarece erau programati sa vina in “stil de turma” la serviciu,sa isi pun uniformele si se apucau de lucru. Important de specificat este faptul ca aveau un program foarte bine stabilit: toti incepeau la aceeasi ora, ora pranzului era respectata si se pleca la aceeasi ora. In cadrul acestei organizatii se pune accentual pe productivitate, iar orice abatere de la ritmul de lucru impus atat de colegi cat si de condcere era aspru sanctionata. Munca in echipa era foarte importanta, pentru ca aceasta sporea productivitatea fabricii, insa nu si relatiile dintre indivizi. In acest tip de organizatie nu se pune accentul pe individ si pe dezvoltarea lui, ci se urmaresc anumite interese.
Acest tip de organizatie a dominat tot secolul XX si consider ca inca mai dainuie.
2. Efecte asupra individului
Consider ca acest tip de organizare are un efect negativ asupra individului din mai multe puncte de vedere. In primul rand el nu se poate evidentia, deci ii este foarte greu sa avanseze si sa promoveze intr-o astfel de organizatie, deoarece se specializeaza doar pe un singur domeniu, iar accentul nu este pus pe individ ci pe productivitate. Ulterior, daca va dori sa-si schimbe locul de munca ii va fii foarte greu sa lucreze intr-un alt domeniu decat cel prestat, pentru ca in cadrul acelei organizatii a avut decat un singur rol. In al doilea rand se pot dezvolta probleme psihice, iar acestea apar datorita robotizarii si a rutinei existente in acea organizatie. Acest lucru se poate observa si in cadrul filmului, in timpul pauzei de masa, unde personajul principal are aceleasi miscari ale mainilor, pe care le avea si in timpul programului, urmand ca acesta sa fie internat si in spital din cauza problemelor psihice. In al treilea rand nu se pune accentul pe comunicarea dintre indivizi. Comunicarea se reduce, eventual la cateva reprosuri pe care si le fac unul altuia. Sunt de parere ca, in cadrul unei organizatii comunicare si relatiile interumane sunt foarte importante, acestea ducand la buna functionare a lucrurilor. Spre exemplu in fabrica de otel, din filmul prezentat, acest lucru nu se respecta, deoarece exista un program si reguli stricte ce trebuie respectate, dar si un program intensiv de munca, toate acestea ducand la proasta comunicare si la distantarea dintre indivizi.
Un alt aspect negativ al aestui mod de organizare este acela ca nu se iau in considerare problemele de sanatate. Un exemplu elocvent din film este acela in care personajul principal inlocuieste un alt muncitor ce tocmai fusese concediat pentru ca-si rupsese piciorul. Deci nu exista alt remediu: esti bolnav…pleci, esti sanatos…ramai! Astfel, oamenii nu vor mai pune accent pe sanatate ci pe concurenta acerba pentru locul de munca.
3. Cum credeţi că trata managementul procesul de muncă şi angajaţii.
• In fabrica de otel :
In cadrul fabricii de otel se punea un accent foarte mare pe productivitate, pe maximizarea productivitatii, adica pe munca, munca si iar munca! Individual era o cantitate neglijabila, el fiind doar cel care sporea productivitatea si daca nu facea fata ritmului alert de munca era foarte repede inlocuit fara sa se puna accentual pe efectele negative care se pot abate asupra individului Criza locurilor de munca era tot mai accentuate, fapt ce s-a putut observa si in film cand oamenii stateau la o coada imensa in fata fabricii pentru a se angaja. Un lucru foarte important este aceala ca angajarile se faceau ori pe baza unor recomandari, ori…pur si simpu… inlocuiai pe cineva.
• In inchisoare:
Si acest tip de organizare are reguli foarte stricte si un program foarte bine stabilit. Exista un timp in care trebuie sa mananci, iar cand se aude fluierul trebuie sa te ridici de la masa indifferent daac ai terminat de mancat sau nu. Personajul principal si-a petrecut destul de mult timp in inchisoare, dar se pare ca i-a placut.
• In magazinul universal:
Se pune accentul pe maximizarea productivitatii si in cazul in care ai vreo problema esti foarte repede inlocuit. De exemplu, in film, personajul principal a inlocuit un fost angajat ce tocmai fusese concediat, deoarece isi rupsese piciorul. Angajarea nu s-a facut pe baza competentelor sau a experientei profesionale, ci pe baza unei recomandari. In cazul noului loc de munca sarcinile sunt precise, insa nu exista un control al acesteia, fapt ce i-a oferit personajului o libertate destul de mare, “facandu-si de cap” in interiorul magazinului. Aceasta liberate ce I se ofera personajului nu este neaparat productive si nu duce la imbunatatirea rezultatelor acestei organizatii.
• In restaurant:
Acest tip de organizatie este una mai prolifica, deoarece se pune accentul pe calitatile si capacitatea individului de a se adapta la noul mediu, dar are si un control asupra indivizilor. Astfel, acestuia oferindu-i-se mai multe sanse de a se afirma. Ceea ce este important este faptul ca in cadrul aceste organizatii individual este apreciat.
4) Credeţi că modul de organizare prezentat sub titulatura de „ noul management” mai este de actualitate? Care este părerea dumneavoastră despre această organizare?
Termenul de “noul mamagement” a fost introdus in momentul in care s-a realizat cat de importanta este divizarea muncii. Acest tip de management a fost adoptat cu succes de organizatiile mari de tip industrial care au sesizat faptul ca se poate ajunge la un profit foarte mare cu costuri foarte mici.
Acest tip de management inca mai exista, insa consider ca acesta este unul inadecvat pentru timpurile noastre. Cu siguranta in cadrul filmului au existat exagerari In ceea ce priveste acest tip de management nou, dar in mare parte este inspirit din realitate. Ceea ce este si mai grav este faptul ca exista foarte putine diferente intre realitatea de atunci si realitatea de acum. Practic s-au schimbat putine lucruri din interiorul organizatiilor de tip industriale. Consider mai adecvat un management care sa puna accentul pe individ, pe relatiile dintre indivizi, pe buna cooperare si comunicare dintre acestia. De asemena este important si controlul pe care organizatia si-l exercita asupra ta, insa nu un control total, asa cum este prezentat in film. Un astfel de exemplu este si in cadrul filmului, atunci cand Chaplin s-a dus sa se angajeze la restaurant. Desi era suprevecheat de sefii lui a avut libertatea de a-si exprima spiritul sau artistic. De-a lungul timpului s-a constatat ca nevoile oamenilor sunt tot mai mari si foarte importanete pentru buna functionare a unei organizatii, astfel modernizarea organizatiilor este necesara. Cred ca pentru a avea succes si durabilitate, o organizatie trebuie sa se adapteze noilor cerinte ale indivizilor si sa considere necesara rasplata fie ea financiara sau morala. Aceasta este una din motivatiile principale pentru care un individ este satisfacut, sau nu, depinde de situatie, de organizatia din care face parte. Desi inca mai exista acel tip de organizatie prezentat in film, consider ca succes si rezistenta au acelea care promoveaza creativitatea si ingeniozitatea, ia in considerare nevoile individului sis tie cum sa-l rasplateasca pentru munca prestata.
November 11, 2009 at 2:26 am
1)Numiţi şi descrieţi modul de organizare al fabricii de oţel:
Modul de organizare al fabricii este unul de tip birocratic, cu o structura ierarhica bine definita, de la managerul fabricii pana la Chaplin ce intruchipeaza modelul angajatului ce inceraca sa supravietuiasca in perioada industrializarii . Fiecare individ isi are rolul sau in cadrul functionarii fabricii de otel. Extrem de expresiva pentru intregul film mi se pare imaginea de inceput cu turma de oi. Chaplin este angajatul unei fabrici de otel care lucreaza la linia de ansamblare din cadrul acesteia. Ca si ceilalti lucratori el se confrunta cu accelerarea ritmului de lucru pentru o productie mai numeroasa. Aici individul este vazut ca un mijloc de satisfacere a unui scingur scop si anume productia. Exista o ierarhie clara ce delimiteaza atributiile fiecarui muncitor: de la manager, supraveghetorul aparatelor coborand astfel pe scara ierarhica pana la muncitori. Fiecare dintre acestia trebuie sa isi indeplineasca functiile fiind ghidati de catre cel ce se afla in varful piramidei ierarhice si anumea managerul. Observam pozitia pe care o are in cadrul organizatiei prin tinuta pe care acesta o afisaza si locul din care isi desfasoara activitatea si anume biroul. Ca si concluzie modul de organizare al fabricii este unul birocratic, iar ca si descriere putem afirma ca acesta este structurat sub forma unei piramide, in varfum acesteia aflandu-se managerul iar la baza se afla muncitorii. Exista un ritm stabilit de catre manager pentru efectuarea muncii, precum si reuli pe care toata lumea le respecta: pauza de masa. Interesant este ca fiecare din personaje isi accepta conditia, muncitorii fiind nevoiti sa accepte aceste conditii datorita necesitatii ocuparii acelui loc de munca. Interesant este ca scopul ultim nu este binele individului cum ar fi normal ci realizarea productiei necesare. Filmul descrie foarte bine conditia muncitorului din acea perioada precum si modul de organizare al fabricilor si relatia dintre conducator si subaltern.
2)Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Din punctul meu de vedere individul a ajuns de-a lungul timpului sa se modeleze in functie de perioada istorica pe care o traieste si de nevoile pe care le are. Cu certitudine impactul pe care modul de organizare prezentat in film il are asupra individului este unul negative. Individul este vazut ca mijloc pentru indeplinirea scopului si atat. Nu se pune accentual pe nevoile de ordin afectiv pe care acesta le are. Exista o rutina in procesul de lucru ce nu permite individului sa se dezvolte ca membru al socieatii si care nu ii confera umanitate. Totul este centrat pe ideea de productie. Bineinteles ca modul de organizare al unei institutii are un mare impact asupra individului. Asta pentru ca individul are nevoie sa se dezvolte iar acest lucru nu este posibil acolo unde accentual nu se pune deloc pe individ si numai asupra activitatii pentru care acesta este angajat sa o presteze. Cred ca aici apar o serie de problem in primul rand in mentalitatea managerului. Mi se pare ca o organizatie seamana foarte mult cu o familie. Fac aceasta comparatie deoarece este nevoie de niste parinti responsabili si de un mediu sanatos pentru ca un individ sa-si poata dezvolta anumite capacitati. Depinde astfel foarte mult de mediu in care iti desfasori activitatea pentru a putea realiza performanta. Modul de lucru si de organizare prezentat in film este unul ce te duce cu gandul la mecanizare, la robotizare. Astfel individul ajunge sa se comporte asemeni unui robot, capatand anumite gesturi specifice muncii pe care o indeplineste. Intr-o astfel de organizare clar individul nu se poate dezvolta. El isi asuma rolul de muncitor si este constient de conditia sa. Consider ca o astfel de organizare nu este benefica indvidului el neavand sansa de a promova si de a urca in ierarhie, acesta devine o unelta necesara pentru satisfacerea unei productii.
3)Cum credeţi că trata managementul procesul de muncă şi angajaţii?
1.Fabrica de otel:
Managementul trata angajatii ca mijloc de atingere al unui scop precis si anume productia. Totul se invartea in jurul acesteia si nu in jurul nevoilor pe care individul le avea. Angajatii erau folositi ca unelte iar rin accelerarea ritmului de munca, managementul demonstreaza calitatea pe care muncitorul o avea in acea organizatie el fiind exploatat. Procesul de munca era unul bine pus la punct, fiecare muncitor avand atributiile lui bine delimitate.
2.Inchisoarea:
Chaplin ajunge sa constate ca se simte mult mai bine in inchisoare decat intr-o organizatie. Si aici isi are rolul sau bine stabilit insa in comparatie cu fabrica de otel in care a lucrat aici primeste anumite beneficii si compensatii atunci cand se opune evadarii celorlalti. El este rasplatit pentru curajul sau, asa cum in cadrul fabricii ar fi trebuit sa fie rasplatit pentru performantele sale si pentru modul in care reusea sa faca fata modului accelerat de productie. El primeste chiar si o recomandare din parte conducatorului institutiei dupa ce este gratiat. Fiecare dintre ce aflati in interiorul inchisorii aveau o anumita functie, de la paznici la prizonieri.
3.Restaurantul:
Si aici ca si in cadrul fabricii de otel exista o ierarhie bine delimitata, de la sefi de sala la chelneri. De apreciat insa este sansa data fiecaruia de a lucra in domeniul in care este bun si de a i se recunoaste calitatile. Chaplin desi a fost destituit din functia pe care o avea initial i s-a oferit sansa de a lucra pe alt post nefiind catalogat ca ineficient ci fiind apreciat pentru calitatile sale.
4.Magazinul:
Chaplin a fost angajat in cadrul magazinului pentru a indeplini functia de paznic. Acesta a fost testat si a fost considerat capabil, astfel ca atunci cand acesta nu a reusit sa isi indeplineasca rolul, sa atinga scopul pentru care a fost angajat a fost tras la raspundere.
4)Credeţi că modul de organizare prezentat sub titulatura de „ noul management” mai este de actualitate? Care este părerea dumneavoastră despre această organizare?
Consider ca modul de organizare cunoscut sub titulatura de “noul managemn” ramane de actualitate atunci cand vorbim de organiatii de tip industrial. El este necesar acestor gen de organizatii servind scopului pe care acestea isi propun sa il atinga si anume realizarea produselor intr-un anumit timp si economisirea cat mai mare a resurselor. Sunt de parerea insa ca odata cu avansult tehnologic si cu mecanizarea organizatiilor rolul individului ca si muncitor ce sta la baza ierarhiei intr-o organizatie trebuie diminuat deoarece acest rol nu este nici in beneficiul individului, nici in beneficiul societatii. Ca orice mod de organizare acesta are partile lui negative, nu pune accentual pe individ, ci pe productie si resurse. (:|
November 11, 2009 at 2:38 am
1.Descrieti modul de organizare al fabricii de otel.
As incepe prin a afirma faptul ca filmul din 1936 al lui Chaplin, s-a dovedit a fi o replica plina de umor data crizei pe care America incerca s-o depaseasca in acea perioada. Fabrica de otel in care lucra personajul nostru avea o structura organizationala de tip piramidal in care ierarhia dar si activitatea prestata era clar definita, existand un lant al comenzilor care se indreapta de la varf spre baza; fiecare coordona si superviza pe cei care se aflau pe o treapta inferioara lui, astfel incat sa existe productivitate la nivelul fabricii. In fabrica se folosea principiul muncii simplificate, fiecare muncitor deruland un anume proces in care era specializat si pe care il putea face cu profesionalism. Un alt aspect important, este modul in care patronul isi monitoriza angajatii, acesta folosea un sistem de supraveghere pentru a fi la curent cu ce se intampla in fabrica, si in momentul in care muncitorii nu lucrau decat atat cat sa-si faca norma, neavand nici un imbold, nici o alta motivatie care sa-i conduca la rezultate mai bune, acesta comanda unui angajat sa accelereze ritmul benzii de lucru. Acest procedeu nu era intotdeauna o decizie corecta pentru ca Chaplin, dar si ceilalti doi colegi ai sai in loc sa-si desfasoare munca in mod normal pierdeau ritmul si incepea haosul iar componentele unei piese nu mai parcurgeau toate etapele pana sa se ajunga la produsul finit. Desi atunci se apreciau mai mult masinile, munca omului nu putea fi inlocuita intr-totul de acestea, faptul fiind evidentiat chiar de o inventie foarte la moda, masina moderna”de hranit”, pe care Chaplin ajunge sa o ironizeze desi patronul acceptase o demonstratie si chiar se gandea sa o cumpere pentru a-si creste productivitatea muncii si a nu mai opri linia de asamblare in timpul pauzei pe care o acorda muncitorilor la pranz. Alaturi de cei trei la linia de asamblare isi face aparitia si seful acestora care incerca sa-i faca sa tina ritmul de lucru dar acest lucru uneori era imposibil pentru Chaplin care nu reuseste sa faca asta datorita unor factori externi care ii perturbau activitatea, ba chiar devine obsedat de suruburile pe care le strange si alearga dupa cei care aveau nasturi sau orice obiecte asemanatoare cu suruburile. Ceea ce se petrece in acea fabrica este reprezentativ pentru perioada, arata punctual beneficiile si problemele aduse de industrializare, de un proces aflat la inceput atunci si anume de diviziunea muncii.
2.Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Intr-o organizatie ca in cea despre care este vorba in film, trebuia sa se acorde o atentie deosebita spatiului si mai ales sa existe un control asupra indivizilor desi, acest fapt nu este tocmai bine privit de angajati. Astfel, principiul muncii simplificate, diviziunea muncii era productiv datorita faptului ca fiecare facea o anume operatie si totul se producea rapid dar, dezavantajul era ca in timp, intervenea monotonia si persoana devenea mai putin productiva. Un alt element este plasarea responsabilitatii care la nivel comun este posibila, dar individual fiecare isi va asuma responsabilitatea pentru ceea ce face. Individual, fiecare angajat va munci mai mult pentru a se face vizibil si a primi promovarea mult dorita dar si castiguri financiare care sa-i satisfaca asteptarile. In fabrica de otel, se poate observa faptul ca nu exista relatii de amicitie intre muncitori, comportamentul lor este dupa parerea mea la fel de mecanizat ca si linia de asamblare din fabrica, climatul social este unul negativ, nu exista afectiune, prietenie, intelegere interumana, este o atmosfera diferita fata de politica relatiilor umane de azi. Toate acestea, sunt convinsa ca se datoreaza faptului ca politica fabricii era una bazata pe castigul patronilor si nu pe factorul uman, s-a neglijat total amanuntul ca relatiile umane de la locul de munca influenteaza calitatea si cantitatea serviciilor prestate. Chaplin este dupa parerea mea exemplul muncitorului supus care trebuie sa respecte niste reguli, un program fix de lucru, un climat ostil si toate astea pentru a avea un loc de munca, platind un pret poate mic ar spune unii, sanatatea, pentru ca va ajunge sa aiba chiar probleme psihice datorate muncii prestate de el.In fabrica muncitorii incercau sa-si umple timpul de lucru incetinindu-si activitatea datorita lipsei stimulentelor, iar un alt aspect este planificarea pauzelor si faptul ca muncitorul era supus unei presiuni la nivel psihologic.
3. Cum credeti ca trata managementul procesul de munca si angajatii?(fabrica de otel,inchisoare,magazin,restaurant).
In fabrica de otel accentul managementului era pus pe productie si in nici un caz pe factorul uman, oamenii si linia de productie erau acelasi lucru pentru el. Considera ca datorita tipului de munca plictisitoare si repetitiva pe care o prestau angajatii sai, acestia aveau nevoie permanenta de supraveghere pentru mentinerea ritmului de lucru dar si pentru ca acestia sa respecte programul de lucru; pentru a vedea tot ce se intampla montase mijloace de supraveghere chiar si in baie si pe langa asta personalul folosea niste cartele pe care le composta in pauza inainte sa se apuce de treaba. Obsesia sa pentru castig il face sa se gandeasca la anularea pauzei de pranz prin inlocuirea sa cu masina moderna”de hranit”, al carei “cobai” ajunge sa fie Chaplin, insa testarea aduce rezultate dezastruase. Cred ca cel mai bine s-ar potrivi sintagma:ordinele se executa, nu se discuta.
Cea de-a doua organizatie pe care o”viziteaza” Chaplin este inchisoarea in care indivizii sunt separati pentru o anumita perioada de timp de ceilalti. Aceasta are o particularitate aparte deoarece supravegherea incearca sa exercite maximul de control asupra comportamentului indivizilor, se incearca reeducarea indivizilor si disciplinarea acestora. Aici, Chaplin se arata mult mai fericit desi, are mici conflicte cu colegul sau de celula, care ii manca o parte din mancare, dar momentul care il transforma intr-un erou,ii aduce recunoastere sociala este acela in care suprima atacul hotilor si-i elibereaza pe paznicii care era inchisi de acestia in celula. Dupa acest eveniment personajul nostru va fi tratat preferential, avand statutul de privilegiat si va primi din partea directorului de la penitenciar garatierea si impreuna cu aceasta, o scrisoare de recomandare care sa-l ajute sa se angajeze si care evidentia si recunostinta lor pentru fapta sa.Sistemul era unul nu foarte rigid, paznicii aveau o sarcina clara de a pazi detinutii insa acestia nu aveau sarcini clar precizate, pentru ei as putea spune ca exista un climat social mult mai pozitiv pentru ca beneficiau de atentia, pe care in mediul exterior nu o primeau datorita indiferentei de care dadeau dovada unii fata de ceilalti, cauzata de munca automatizata pe care o prestau.
Restaurantul are o structura bazata pe diviziunea muncii(sef de sala, bucatari, ospatari,etc),si aici se respecta niste reguli insa nu la fel de stricte ca in fabrica.As putea spune ca munca devine mai placuta si nu o corvoada ca si in fabrica, iar acest lucru se datoreaza in special atmosferei si bunei dispozitii generale. Surprinzator managerul restaurantului il angajaza pe baza unei probe si nu-i cere o calificare in domeniu, are libertatea de a-si exersa capacitatile artistice pe care le imbina cu servitul la mese.
Magazinul este locul in care Chaplin este acceptat pe baza recomandarii facute de seful politiei, poate este primit mult prea usor,nu este supus niciunei probe si chiar i se acorda libertate totala in calitatea sa de paznic de noapte al magazinului.Acest mod de organizare nu se dovedeste a fi unul foarte bun, prea multa libertate strica si pana la urma Chaplin este dat afara datorita unor intamplari neplacute care l-au avut ca protagonist.
In concluzie, cred ca indiferent de ce metoda va aborda managementul aceasta trebuie sa se muleze pe persoanele in cauza si sa ajunga sa aiba niste interese comune.
4. Credeţi că modul de organizare prezentat sub titulatura de „ noul management” mai este de actualitate? Care este părerea dumneavoastră despre această organizare?
Modul de organizare prezentat in cadrul fabricii de otel se regaseste si astazi insa a suferit mici modificari, le-am putea numi imbunatatiri menite sa asigure un climat social pozitiv angajatului. Acest climat uman prietenos este necesar dar nu este si suficient, individul mai are nevoie pe langa asta si de o motivatie ridicata a performantelor, o comunicare si o cooperare foarte buna. Astazi organizatiile folosesc in cadrul lor liniile de asamblare insa acestea nu mai sunt accelerate la comanda managerului, au o anumita viteza la care muncitorii isi pot face treaba;avem de asemenea, pe cei care se afla la baza piramidei organizationale si care sunt concentrati pe indeplinirea sarcinilor zilnice care le sunt trasate si nu au nici o putere de decizie asupra a ceea ce fac; puterea fiind detinuta de cei care se afla in varf. Modul de organizare al fabricii de otel a fost o consecinta a industrializarii, o forma primara de organizare care de-a lungul timpului a evoluat adaptandu-se cerintelor societatii, relatiile dintre angajati se bazeaza acum pe relatii de prietenie sau chiar de rudenie si departamentele de resurse umane impreuna cu managerul isi manifesta interesul pentru buna relationare de la locul de munca, aceasta aduce beneficii de ambele parti.
In final, as mai adauga faptul ca desi azi nu mai exista o supraveghere atat de evidenta, insa, traim totusi in societatea supravegherii, in aceasta societate informatiile despre noi sunt adunate de diferite tipuri de organizatii. Unele dintre informatiile culese despre noi au caracter inofensiv, altele pot fi folosite ca si dovezi pentru a fi santajati, asa ca ma puteti considera paranoica dar aveti grija ce informatii si date despre voi se pot culege ca nu se stie pe mainile cui ajung.
November 11, 2009 at 2:39 am
1) Modul de organizare al fabricii de otel prezentata in film si procesul de munca presupuneau o diviziune clara a sarcinilor fiecarui individ, care lucra dupa un program fix sub supravegherea constanta a managementului. Se observa astfel si o ierarhizare a functiilor- fiecare raspundea unui superior, pana la director. Acest lucru facea ca interactiunea directa intre conducere si lucratorii din fabrica sa se produca foarte rar, doar in cazuri de necesitate absoluta. Managerul comanda direct unui singur lucrator, care se ocupa de derularea fluenta a procesului de munca, cu eventualele accelerari sau incetiniri de ritm impuse ca effect al randamentului muncitorilor. Revenind la diviziunea atributiilor, il observam pe personajul principal strangand suruburi pe aceeasi piesa de nenumarate ori la rand, intr-un ritm foarte alert. Situatiile comice in care acesta incearca sa “stranga” nasturii persoanelor din jur, nu fac decat sa scoata in evidenta supra-standardizarea sarcinilor ce se materializeaza in scurt timp intr-un tipar din care lucratorul nu mai poate sa iasa. Momentul in care personajul este mutat intr-un alt departament, in mod evident manifesta reticenta la aceasta schimbare in programul cu care era obisnuit si nu se poate adapta, mai mult decat atat, cauzeaza chiar diferite probleme procesului de munca si colegilor. Reticenta la nou, la schimbare este ilustrata, din nou intr-o maniera tragic-comica, in momentul in care se incearca introducerea unui dispozitiv care sa faca posibila renuntarea la pauzele de masa, totul in scopul eficientizarii muncii si a utilizarii resurselor de timp la toata capacitatea lor. Dispozitivul cu pricina era conceput sa hraneasca muncitorul chiar la locul unde lucra, printr-un sistem de brate robotice. Individul nostru manifesta teama de necunoscut la inceput, apoi curiozitate, chiar multumire pentru un timp scurt, pana se instaleaza din nou teama si nervozitatea, cand masinaria o ia razna, lovinndu-l pe personaj si aruncand cu mancare in stanga si in dreapta. Acest episod ilustreaza de asemenea si lupta pe care o ducea “Noul Management” cu vechile metode, dand curs elementelor noi pe cat de des posibil, fara a cantari rational utilitatea reala a acestora.
2) Asa cum am incercat sa punctez si la cerinta anterioara, filmul “Modern Times” presupune ca modul de organizare modeleaza inevitabil structura indivizilor. Cum lucratorii sunt priviti ca rotite in angrenajul, in mecanismul organizatiei de care apartin, orice situatie in care individul iese in evidenta (sau se abate de la programul stabilit) creaza iregularigati in sistem. Ca exemplu, poate fi luata situatia din partea de inceput a filmului; personajul intrerupea uneori doar pentru cateva secunde propriul ritm de lucru si se producea un lant de efecte ce duceau in final la oprirea intregii linii de asamblare. Profilul psiho-social al individului beneficiaza de asemenea de o atentie sporita in film. Se creaza un personaj mereu pus pe glume, care se mai retragea din cand in cand sa fumeze in tigara pe ascuns (sau asa credea el), pe scurt, un individ care nu se putea adapta la tipul mecanicist de organizare al fabricii, la stilul robotic in care trebuia sa munceasca. Intr-un final, intre el si fabrica se produce ruptura, schimbarea brusca si incapacitatea personajului de a gestiona situatia conduc la o relative stare de anomie- incalca normele si se vede nevoit sa se adapteze iar, la un alt tip de institutie- una totala- inchisoarea. Paradoxal, acesta reuseste, chiar e multumit la un moment dat de stabilitatea pe care o genera acest sistem, situatie alimentata si de cantitatea sporita de interactiune sociala de care beneficia. Inchisoarea este o institutie aparuta din ratiuni coercitive, cu scopul de a sanctiona si reabilita. In acest context, personajul comite din nou un act total neasteptat care genereaza noi iregularitati si in acest tip de organizatie. Acesta impiedica o incercare de evadare si este recompensat cu eliberarea din inchisoare. Insa pentru el aceasta era adevarata pedeapsa si nu intelegea de ce este obligat singura organizatie la ritmul careia se adaptase, pentru o actiune simpla si cinstita. In incheiere, spun ca modul de organizare si felul in care acesta influenteaza structura individuala tin de profilul psihologic initial al individului. Un individ cu o capacitate sporita de adaptare va intampina mai putina dificultate in a lucra eficient in mai multe tipuri de organizatii. Modelarea comportamentului acestuia se produce insa oricum, lucratorii transformandu-se in “celule” ale organismului institutiei.
3) In cazul fabricii de otel, consider ca managementul trata oarecum detasat procesul de munca si angajatii, adoptand o atitudine unidimensionala orientata spre maximizarea productiei cu costuri cat mai reduse, maximizarea profitului. Orice tip de imbunatatire a conditiilor de munca nu merita nici macar atentia managerului, daca nu prezenta potetialul unui nou pas spre interesele conducerii. De aici decurg si relatiile defectuoase pe linia director-angajat, lipsite de interactiune, ilustrate prin prezenta acelor monitoare imense, a tijelor imense ce trebuiau actionate ocazional pentru a controla activitatea „celor mici” si prin episodul „test-drive-ului” acelui dispozitiv comic care hranea angajatii si avea grija sa nu se murdareasca.
In cazul inchisorii, procesul de munca era privit mult mai simplu, regulile mult mai stricte, pe masura gravitatii consecintelor negative. Managerul apare doar episodic, atunci cand tine sa il recompenseze pe simpaticul individ, iar interactiunea acestuia cu lucratorii era foarte redusa spre inexistenta. Diviziunea atributiilor este foarte clara si aici, de la superiori pana la gardienii ce ii insoteau pe infractori si aveau sau incercau sa aiba grija ca acestia sa nu paraseasca inchisoarea.
Cea de-a treia organizatie care apare in film si in cadrul caruia activeaza si personajul lui Chaplin este un restaurant. Aici atributiile nu sunt foarte clare; chiar daca acestea probabil ca sunt prestabil printr-un protocol, ritmul infernal in care se lucreaza, impus de numarul mare de clienti, determina o intersectare a rolulilor la anumite la un nivel sau altul pe parcusul zilei. In schimb este clara cine conduce precum scara ierarhica pe care urcau sau coborau informatia sau comenzile.
Magazinul din ultima parte a filmului este si cea de-a patra organizatie din care face parte individul. Numarul redus de angajati determina in acest caz, o monitorizare mult mai redusa a activitatii acestora, de catre management. Gradul de competenta nu este o conditie foarte importanta in angajarea lucratorilor, concluzie pe care o tragem analizand usurinta cu care personajul obtine acest job. Procesul de munca este unul relativ liber, poate mai apreciat de catre angajati, dar e un sistem care lasa loc unei frecvente mai mari a incidentelor neprevazute.
4) Noul Management este de actualitate si astazi, evident nu sub forma de tip „Big Brother” din fabrica de otel din filmul lui Chaplin. In cele doua secole de cand aceasta forma de organizare si-a facut simtita prezenta la nivelul diferitelor intreprinderi, a suferit diferite modificari drept consecinta a stimulilor externi. La nivelul gigantilor comerciali, versiunea secolului XXI a noului management inca functioneaza, in termeni de diviziune clara a atributiilor, pe fiecare nivel si departament. Sub imperiul acestei frenezii a „politically corect”-ului si a noilor norme ce reglementeaza relatia dintre angajat si angajator, managerul nu isi mai poate folosi puterea pe care o presupunea aceasta functie in urma cu cateva decenii. Acum firme cauta sa rationalizeze pana la extrem fiecare decizie si alegere si sa caute prin aceste „artificii” economice sa isi garanteze locul pe piata, sa isi maximizeze productia si profitul, facand compromisuri de neconceput altadata.
Eu cred in existenta unor cicluri de viata ale acestor trenduri, curente sau tipare organizationale si comportamentale; consider ca acest tip de management se apropie de saturatie si in curand va fi inlocuit cu unul care sa faca fata mai usor revolutiei tehnologice si informationale aflata inca in desfasurare, intr-un ritm bine cunoscut de catre toti.
November 11, 2009 at 10:06 am
1. Numiţi şi descrieţi modul de organizare al fabricii de oţel
Urmarind filmul mi-am amintit una dintre frazele de la curs:” Ne nastem in organizatii si sfarsim in ele”… In perioada dintre aceste doua evenimente majore ale vietii noatre cu siguranta fiecare dintre noi isi traseaza anumite orientari ale vectorului propriei fiinte insa organizatiile sunt cele care dau cadrul, forma in care se deplaseaza acesti vectori. Structura, forma, modul de manifestare al organizatiilor s-a schimbat in timp, asa cum bine stim, lucru ce a determinat si modificari in vietile oamenilor, in structura societatii. Chaplin ilustreza conceptia dominanta a perioadei Marii Crize economice in privinta organizatiilor care erau percepute ca sisteme inchise, dominate de un cult al rationalitatii si obsesia controlului. In incipitul tragi-comediei “Modern Times”(caci iti genereaza sentimente contradictorii, dulci-amarui) actiunea ne devaluie o organizare birocratica in care standardizarea, formalizarea sunt imperative pentru maximizarea eficientei. Oamenii sunt tratati asemeni robotilor, fiecare dintre ei are de indeplinit anumite sarcini intr-un anumit interval de timp(pentru nerespectarea carora este sanctionat), de respectat anumite cote pe care in caz de intarziere este fortat sa le recupereze(vezi scena cu pierderea ritmului bandei de asamblare in care responsabilul de banda atrage atentia si il indeamna pe micul vagabond interpretat de Chaplin sa revina la standard). Angajatii isi pierd individualitatea si specificul, latura umana in fata Marelui Ochi ce supravegheaza asemeni unui demiurg buna desfasurare a lucrurilor. Centralizarea apare astfel ca unul dintre factorii cheie al acestui tip de organizatie. Structura de piramida a organizarii fabricii se reflecta astfel: porneste de la managerul fabricii apoi coboara spre cel ce se ocupa de aparate, ajungand la responsabilii de benzi de asamblare pentru ca pe ultima treapta sa se afle angajatul. Decizia este in mainile managerului, independent de asteptarile, dorintele sau chiar sacrificiile pe care trebuie sa le faca angajatii. Asfel, din cauza dorintei de maximizare a eficientei si scurtare a pauzei de masa managerul este dispus sa standardizeze pana si mancarea si modul in care este luat pranzul. Nu respinge posibilitatea introducerii unei masini ce ar furniza aceleasi tipuri de mancaruri la fiecare masa, care ar oblige angajatii sa manance intr-un anumit ritm(chiar daca ritmul lor este diferit) si care i-ar face sa se simta mai “robotizati”. Nimic nu este exclus daca este mai eficient(chiar daca nu si eficace), mai productive.
2. Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Efectele asupra individului cu siguranta sunt multiple atat la nivel fizic cat si psihic. Impunerea unor anumite standarde care in mod evident sunt mai mult decat posbilitatile umane ale angajatului(ritmul bandei de asamblare din ce in ce mai alert pentru o mai mare productivitate) determina pe langa sentimentul de ineficienta(caci in mod evident nu pot face fata tuturor cerintelor) si oboseala cronica, epuizare fizica si psihica. Stresul, rutina sunt factori ce pot determina in astfel de organizatii caderi psihice ale angajatilor dupa cum am putu observa si in cazul lui Chaplin care va trebui internat in urma unui colaps de acest tip. O alta consecinta ar fi preluarea acestui model standardizat in propria viata..este binecunoscut faptul ca in acea perioada un anumit lucru era cautat doar pentru ca aveai nevoie de el nu pentru ca ti-ar fi placut sau te-ar fi facut sa te simti mai bien daca il aveai.Rationalizarea era o componenta a vietii omului/angajatului nu numai la serviciu ci in viata de zi cu zi. Personajul interpretat de Chaplin, Vagabontul nostru are aceeasi vestimentatie de la inceputul pana la sfarsitul filmului. Acest lucru poate fi o consecinta a starii sale financiare precare sau a faptului ca vestimentatia deiversificata nu reprezenta o necessitate ci..un lux. Un alt efect asupra personalitatii individului poate fi lipsa de individualizare. Angajatul nu este decat o “masina”, un executant ce nu are specificitate..este la fel cu ceilalti…are nevoie de acelasi interval de timp pentru a realiza un anumit lucru, are aceleasi gusturi, preferinte, nevoi ca si ceilalti..este o alta “oita” din turma de muncitori, un alt angajat din fata bandei de asamblare care daca nu isi indeplineste obligatiile, este distras de un anumit lucru sau are o problema de sanatate..este concediat…Doar este inlocuibil,nu!? Cu siguranta acest stil de viata nu era unul neaparat perceput ca a fi gresit sau ofensator pentru multi dintre ei…atat timp cat isi primeau leafa modificarile de esenta, efectele la nivel psihic nu erau resimtite in mod constient..ci traite si motivate probabil altfel.
3. Cum credeţi că trata managementul procesele de muncă şi angajaţii în fabrică, în restaurant, în închisoare şi în magazin?
Putem sesiza mici nuante pe parcursul filmului cu privire la management dar o caracteristica a tuturor este rationalizarea si centralizarea. Fabrica este tipica modelului lui Taylor, cel stiintific bazat pe rationalitate si eficienta. Fiecare actiune este analizata prin prisma avantajelor si dezavantajelor iar angajatul este o unealta ce isi cauta doar satisfactia financiara, restul componentelor personalitatii sale fiind ignorate. Omul este redus la instinct si nevoi, la a produce si a castiga.
Inchisoarea ca sistem inchis care iti genereaza si controleaza toate actiunile, iti impune reguli si o structura fixa cunoaste in film o modificare subtila. Se sugereaza o oarecare ordine meritocratica, o oarecare flexibilitate find insa cunoscuta rigiditatea sistemului. Vagabontul interpretat de Chaplin beneficiaza de conditii mai bune de trai din moment ce ii ajuta pe paznici in momentul iscarii unui conflict. In momentul iesirii din inchisoare se observa dependent pe care o creeaza aceasta institutie totala. Chaplin cauta cu orice mijloace sa se intoarca in vechea si confortabila sa celula caci societatea nu este dispusa sa il accepte cu problemele sale de integrare.
Lipsa de management se observa insa in caul magazinului dar si al santierului. Angajatii is desfasurau activitatile specific, fara a sti insa foarte clar care sunt acestea(cel putin in cazul lui Chaplin). Asfel paznicul isi depaseste atributiile le si incalca de fapt in lipsa cunoasterii lor.
In restaurant managementul era unul mai flexibil, ce angaja oamenii pe baza de competente. Este prezenta o mai mare descentralizare ceea ce duce intr-o proportie destul de mare la eficienta. Managerul colaboreaza destul de des cu angajatii, este pana si implicat, desfasoara aceleasi activitati ca angajatii sai.
4. Credeţi că modul de organizare prezentat sub titulatura de „ noul management” mai este de actualitate?
In mod cert titulatura de “noul management” data in film se datoreaza curentului ce priveste organizatiile ca siteme inchise, care in mod cert era nou in acea perioada insa odata cu evolutia societatii acest model a fost schimbat. S-a observat si pus in evident de-a lungul timpului necesitatea respectarii si celorlalte nevoi ale oamenilor nu doar cele economice. Freud ne-a aratat nevoia de echilibru intre constient, inconstient si subconstient..psihologii, sociologii, oamenii de stiinta dar si managerii de firme au inteles ca lumea nu se reduce la nevoi primare, de subzistenta si ca angjatul nu este un robot ci o fiinta…mai bines pus..OM. Centralizarea, rationalizarea, standardizarea nu sunt dupa cum a demostrat epoca in care acestea au prevalat chei ale succesului ci de cele mai multe ori impedimente. Nu putem spune insa ca acest “nou management” nu exista inca in anumite organizatii, in care am putea constata cu surprindere ca are si destula eficienta incat sa poata fi pastrat. Eu il consider insa fortat inuman si in special anacronic zilelo noastre. Secolul nostru este unul ce precadere al individului, al manifestarii propriului Eu si cu siguranta ca aceste organizatii sunt total inadecvate manifestarii creativitatii, motivarii angajatilor, intelegerii mai multor tipur de inteligenta umana, inclusiv cea emotional.
November 11, 2009 at 11:19 am
1) Descrieţi modelul de organizare a fabricii de oţel.
Organizaţia prezentată în prima parte a filmului „ Modern times” , fabrica de oţel, este una în care toate acţiunile indiviziilor, din cadrul organizaţiei, se bazează pe roluri individuale foarte clar definite pe care aceştia le au de executat. Această diviziune a muncii este una specifică pentru acest tip de organizaţie, în care indivizii au o anumită funcţie, care de obicei, pe parcursul anilor rămâne aceeaşi. Acest fapt nu poate duce la o evoluţie a carierei individului, deoarece o specializare pe o singura ramură duce la o stagnare în cadrul evoluţiei profesionale a individului şi generează o monotonie profesională. Indivizii din cadrul acestei organizaţiei întreprind servicii care sunt complementare şi interdependente. Pentru o înţelegere cât mai bună a acestei organizaţii, voi descrie exact cum se desfăşoară activităţile din cadrul porţiunii din fabrica de oţel prezentată în film. În această porţiune din fabrică există o persoană care porneşte şi opreşte banda pe care circulă piesele, acţionand o tijă metalică. Alte trei persoane stau lângă aceasă bandă, prima persoană strânge suruburile de pe fiecare piesă iar celelalte doua persoane continuă asamblarea pieselor prin folosirea unei tije metalice şi a unui ciocan. Mai există o persoană care intervine ocazional când observă că muncitorii ies din ritmul propus. Iar în alte ocazii, grăbeşte ritmul muncitorilor într-atât încât aceştia sunt nevoiţi să alerge pe lângă bandă pentru a putea tine noul ritm, fapt care duce la producerea unui haos total în rândul muncitorilor. Haosul este produs şi datorită ritmului maşinal al activităţii, care la cea mai mica abatere a muncitorilor de la ritm, dă peste cap întreaga organizare. Ceea ce am prezentat este doar o secţie din fabrică, pentru că în film pe aceasta se pune accent.
Sunt de parere că acest mod de organizare este unul înca întâlniti în fabrici dar iraţional pentru că la cea mai mică abatere de la ritm toată activitatea este dată peste cap şi în locul organizaţiei raţionale şi eficiente se instaleaza haosul. Deşi diviziunea muncii este neceseară pentru o desfăşurarea eficientă a activităţii, ducerea acesteia le extrem este iratională şi uneori neproductivă.
2) Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale?
Consider că diviziunea muncii este necesară pentru o mai buna desfăşurare în cadrul organizaţiilor de tipul fabricii de oţel, dar are repercursiuni serioase la nivelul structurii individuale. Această situaţie este cunoscută şi în economie, diviziunea muncii fiind foarte importantă pentru că duce la realizarea unui produs intr-un timp mult mai redus. Dacă diviziune muncii nu ar exista în cadrul marilor organizaţii şi fiecare muncitor ar trebui să realizeze produse finite, în loc sa contribuie la realizarea lor producţia ar fi greoaie, iar costurile ar fi mult mai mari. În cadrul diviziunii muncii produsele finite sunt mult mai calitative, deoarece fiecare muncitor este specializat în cadrul unei anumite activităţi şi în timp ajunge să o facă perfect şi mult mai rapid, astfel calitatea va fi mult mai mare decât în cazul în care fiecare individ ar face un produs de la început la sfârşit.
Deşi din punct de vedere economic acest tip de organizare este mult mai eficient, la nivelul structurii individuale are si efecte negative. Datorită acestei specializări unidimensionale avansarea în cadrul organizaţiei este foarte greoaie şi în unele cazuri chiar inexistentă. Şi tot datorită acestei specializări unidimensionale reprofilarea pe altă specializare dupa o perioada de timp mai îndelungată este mult mai greoaie, dacă nu inexistentă, datorită limitării excesive a supra specializării pe o anumită componentă a procesului de producţie. Şi cu cît mai târziu se încearcă reprofilarea cu atât aceasta e mai greu de realizat. Tot datorită diviziunii muncii se limitează imaginaţia şi creativitatea muncitorilor şi capacitatea acestora de a se adapta unor situaţii noi şi neprevazute, astfel muncitorii sunt transformaţi, din fiinţe sociale creative, încetul cu încetul în roboţi, iar in tipul orelor de muncă se transforma din persoană într-o „unealtă” a procesului de producţie.
Din punct de vedere economic este mult mai eficientă diviziunea muncii, dar din punct de vedere al componentei individuale poate avea repercursiuni semnificative asupra individului care se pot extinde şi în afara orelor de lucru.
3) Cum credeţi că trata managementul procesul de muncă şi angajaţii? ( ȋn cazul celor patru organizaţii)
În cadrul fabric de oţel ritmul de muncă era unul foarte alert, procesul de producţie era unul raţionalizat la maximum, fiecare muncitor având un rol şi o funcţie clar definită şi delimitată de restul angajaţilor. În cazul acestei organizaţii angajatorii încercau să profite pe cât posibil de muncitori trimiţând o persoană să le grăbească ritmul de muncă pe cât de mult posibil. Angajaţilor lăsânduli-se o perioadă de timp cât de mică pentru activităţi ce nu ţin de locul de muncă, pauza de masă, chiar încercând la prima ocazie să elimine această posibilitate.
În cazul închisorii ritmul de muncă este unul mai lejer, gardienii ne fiind nevoiţi să menţină un ritm alert, tocmai de aceea unii deţinuţi încearcă să evadeze profitând de atenţia scăzută a gardienilor. În această organizaţie muncitorii, gardienii, nu au un rol atât de bine definit şi individualizat, munca lor constând în acelaşi lucru, să pazească deţinuţii. Procesul de muncă nu este atât de raţionalizat ca şi cel din cadrul fabricii de oţel, angajaţii au o perioadă de timp mult mai mare în care se pot ocupa de activtăţi care nu ţin de locul de muncă.
În cadrul restaurantuli organizarea este facută pe ierarhii, ea diferă de cea a închisorii, aici muncitorii sunt împarţiţi în manager, şefi de sală, chelneri, bucătari, artişti, etc. Aici ca şi în cazul fabric de oţel munca este mult mai raţionalizată şi ritmul este unul mult mai alert decât cel din cadrul închisorii. Şi aici fiecare muncitor având un rol şi o funcţie clar definită de restul lucrătorilor. Dar această delimitare nu este la fel de radicală ca în cazul fabric de oţel, în cadrul restaurantului chelnerii având şi rolul de interpreţi, deci putem spune că restaurantul se află ca model de organizare undeva între fabrica de oţel şi închisoare.
În cazul magazinului ritmul de muncă este unul mai lejer, muncitorii, paznici de noapte, ne fiind nevoiţi să ţină un ritm alert, tocmai de aceea dar şi din cauza numarului redus de angajaţi este posibilă spargerea magazinulu. În cadrul acestei organizaţii muncitorii nu au un rol bine definit şi raţionalizat, muncitorii având un timp propriu mult mai marea.
Putem să spunem deci că fabrica de oţel si restaurantul sunt organizate oarecum asemănator cu ritmul de muncă mai alert, definirae mult mai clară a rolurilor şi atribuţiilor fiecărui muncitor şi o supraveghere atentă a muncitorilor. Şi sunt în antiteză cu magazinul şi închisoare unde ritmul de muncă este mai lejer, definirea rolurilor şi atribuţiilor muncitorilor nu este aşa de bună, iar supravegherea muncitorilor este inexistentă.
4) Credeţi că modul de organizare prezentat sub titulatura de „ noul management” mai este de actualitate? Care este părerea dumneavoastră despre această organizare?
Noul management s-a dezvoltat odată cu revoluţia industrială, aceasta datorită noilor descoperiri tehnologice care au permis acest nou mod de organizare să ia fiinţă. Acest model de organizare este încă de actualitate, mai ales în organizaţiile de tip industrial, datorită eficienţei economice a acestui model. Această eficienţă economică se datorează faptului că, acest model duce la o raţionalizare sporită a muncii, datorită căreia timpul de producţie este redus semnificativ şi resursele necesare procesului de producţie sunt folosite raţional şi eficient, ceea ce duce la o reducere economică a resurselor. Tocmai din aceste motive acest mod de organizare este încă de actualitate şi va rămâme de actualitate. Această revoluţie a modelului de organizare a devenit atât de eficientă încât s-a ajunş la înlocuirea individului în fabrici cu maşini şi roboţi industriali, tocmai pentru că roboţii industriali nu au nevoie de pauze şi muncesc mult mai eficient decât muncitorii. Dar o dată cu această raţionalizare maximală a muncii a crescut şi rata de şomaj a muncitorilor, pentru că o dată cu supra specializaera doar pe o anumită porţiune a procesului de producţie a muncitorului, la schimbarea acestuia cu roboţii industriali, este mult mai greu sau chiar imposibil, ca individual să se specializeze pe altă ramură a procesului de producţie. Filmul “Modern times” ne arată în prima parte tocmai aceste efecte negative ale acestui model de organizare, dar pe durata desfaşurării filmului facând o comparaţie cu modul de organizare mai puţin raţionalizat, cu este cazul închisorii sau a magazinului, se scoate în evidenţă eficienţa sporită şi necesitatea acestui model de organizare. Această comparaţie între cele două moduri de organizare, face ca noul management să fie mai uşor de acceptat şi chiar de preferat, chiar dacă are neajunsuri majore la nivelul individului, este mult mai bun la nivelul organizaţiilor luate ca un întreg, datorită puternicei sale eficienţe economice.
November 11, 2009 at 1:33 pm
1. Modul de organizare implica , pe de o parte procesul de dezvoltare si pe de cealalta parte procesul de administrare al fabricii de otel care se concretizeza in exploatarea muncitorilor pentru ajunge la un randament maxim. Stimulentele de ordin financiar joaca(profitul,capitalul,cifra de afaceri)un rol important in ceea ce priveste angajatorul determind-ul pe acesta sa-si exploateze angajatii.
Prin urmare latura economica este semnificafiva,angrenand obtinerea unui profit cat mai dens, cu un consum minim de resurse.Intradevar aceasta acceptiune duce la o economie prospera,dar nu trebuie neglijata latura psihologica a omului,ceea ce se intampla in fabrica,dar si pe parcursul intregului film..
Avand in vedere contextul in care se afla America si anume cel de-al Doilea Razboi Mondial,care trebuie luat in considerare.Tot in 1936 in domeniul economic este relevata “ Teoria generală a ocupării forţei de muncă, a dobânzii şi a banilor “de John Maynard Keynes,care incearca rezolvarea acceptiunii productiei globale considerand-o in concordanta cu cererea agregata .
Prin urmare, economia in ansamblu sufera schimbari radicale care se rasfrang la nivelul intregii societati si implicit asupra fabricii de otel.
2. In primul rand modul de organizare reprezinta măsurile luate de fabrica privind asigurarea si utilizarea eficientă a forței de muncă. In aparenta nu exista nici o problema privind eficienta desi pe termen lung munca asidua poate genera probleme de ordin moral,care pot duce la scaderea demografica dezastruasa.
Situatia mai grava o constituie asigurarea fortei de munca de unde si nelinistea care survoleaza existenta omului ca muncitor sau ca fiinta umana in acea perioada,avand o pozitie precara din ambele roluri .
Oamenii care au trait astfel de experiente aveau sentimentul proscrierii fata de ceilalti care nu puteau impartasi aceleasi trairi.. Totusi ei merg mai departe cu speranta unei vieti mai bune,cautandu-si fericirea.
Deci societatea impune principiul selectiei oamenilor prin care rezista doar cei care se reusesc sa se adapteaze cel mai repede realizand o triere a persoanelor,netinand cont de latura umana a individului, dezumanizand-ul.
In concluzie modul de organizare poate avea efecte dezastruase mai ales atunci cand apar schimbari sociale importante deoarece componenta psihologica a omului in aceste conditii este mult mai vulnerabila
3. Managementul privind procesul de munca si angajatii, desfasoara activitati valabile din punct de vedere economic asigurand eficienta muncii. Privind angajatii conducerea nu arata disponibilitatea de a recompensa efortul depus prin munca,cu aceasta problematica confruntandu-ne si in perioada contemporana.
In incercarea de a conferi un raspuns consider ca aceasta problema de ordin social care a fost considerata nesemnificanta in realizarea prosperitatii firmei,deoarece ar genera resurse financiare suplimentare,deci un profit mai scazut decat cel initial care ar duce la scaderea profitabilitatii firmeia ,de aceea a ramas o problema deschisa.
Pe parcursul tuturor scenelor filmului prin care se perinda “angajatul”(magazine, inchisoare,fabrica de otel,politia) ne dezvaluie conceptia prin care omul este perceput ca un robot care incearca adaptarea la o situatie si trece de la un loc de munca la altul ,realizandu-se de fapt o instrainare intre el si munca sa.
.
Daca gandim spre extreme,organizarea firmei de otel duce cu gandul la filmele de groaza in care nu mai exista cale de iesire, datorita ecranelor prin care sunt supravegheati angajatii,in care seful da ordine maistrilor cat de mult sa intesifice procesul de munca.
Exista o disparitatea intre comanda data de seful intreprinderii care este mecanizata si de munca fizica propriu-zisa care este manuala,dar care tinde sa mecanizeze omul,datorita ritmului foarte alert.
Mai mult decat atat adminstratia se ocupa in mod abuziv cu supravegherea angajatilor nu numai in timpul programului,dar si in pauza de masa,neavand nici o clipa de ragaz si ca si cum toate acestea n-ar fi deajuns conducerea incerca sa inlocuiasca pauza de pranz cu o “masina de luat masa” in timpul muncii,introducand la nivelul constientului uman ideea ca munca este singurul proces de neinlocuit.
Munca din fabrica devine obsedanta pentru fiinta umana personajul , nemaistiind sa mai faca distinctia dintre suruburi si piesele vestimentare, omul pierzandu-si tot odata valorile morale si bunul simt.
Prin urmare managerul realizeaza o singura legatura intre procesul de munca si angajati care sai asigure eficienta,de aceea opteaza pentru prelungirea timpului de munca,netind cont pe uzura psihica pe care o sufera personalul.
4. Modul de organizare de atunci are interente si in lumea contemporana si omul contemporan sufera trecerea de la un mediu la altul intr-un mod alert precum si dicontinuitatea din viata sa starneste dorinta unei oarecare stabilitati sociala care ii poate conferi un trai decent si care sa-i asigure linistea. In contemporaneitate aceasta conceptie s-a concretizat in Indicele de Dezvoltare Durabila,desi radacinile conceptiilor s-au constituit de-a lungul anilor.
Ciclitatea vietii intr-un ritm continuu si cea a timpului ca resursa ireversibila creaza probleme seriose intregii omeniri dea lungul timpului,fiind o caracteristica adecvata tuturor timpurilor.
Un alt aspect care este present si astazi este cererea de munca excesiva de unde si trierea anjajatilor ( întreprinderea angajand forţă de muncă care dispune de abilităţile necesare intr-un timp cat mai scurt) devenind un criteriu principal de selectie a candidatilor pe baza unei concurente acerbe.
Exista totusi o asemanare izbitoare in privinta exploatarii :daca atunci oamenii munceau doar la locul de munca astazi ei isi desfasoara activitatile acasă şi comunicând cu managerii lor prin intermediul canalelor informaţionale permitand întreprinderii să opereze mari reduceri de costuri.
Prin urmare, organizatiile presista in conceptia legata de randament economic axandu-se pe solicitarea personalului din punct de vedere intelectual cat si fizic,neacordand o importanta deosebita dimensiunii sociale,care nevalorificata poate avea consecinte deosebite pe termen lung printre care se numara si scaderea eficientei in munca a angajatilor.
November 11, 2009 at 6:48 pm
1. Modul de organizare ilustrat de fabrica de otel este cel tipic pentru anii `30, organizatiile fiind vazute ca masini. Ele sunt de sine statatoare si, de fiecare data, sisteme inchise in ceea ce priveste relatia dintre organizatie si mediu (miscarile muncitoresti nu produc nicio schimbare in modul de organizare al fabricilor). Fiecare om este o parte a sistemului, deci exista asteptari ca individul sa aiba comportamentul oricarei piese dintr-o masinarie mecanizata(randamentul muncitorului trebuie sa fie direct proportional cu ritmul in care se munceste). Aceste organizatii sunt proiectate cu un scop precis( in cazul nostru, acumularea de profit), iar mijloacele privesc exclusiv atingerea scopului(se merge pana la adoptarea unui ritm infernal de munca pentru a creste productia si, deci, maximizarea profitului). Implicarea este doar de ordin rational, directorul fabricii urmarindu-si numai propriile scopuri. Comunicarea se face numai de sus in jos, directorul fiind acela care transmite niste ordine prin intermediul unui ecran. Mecanismul de control este cel mai simplu: amenintarea cu concedierea; de fapt, in cazul analizat, nici nu se recurge la acest mecanism pentru ca muncitorii nu pun in discutie ordinele venite “de sus” si, indiferent daca obosesc sau nu, ei continua sa munceasca precum niste roboti (Taylor afirma ca productivitatea muncii este scazuta in mod deliberat, deoarece muncitorul nu are interesul sa mentina o norma ridicata, din moment ce el primeste aceeasi suma de bani ca salariu; in plus, intervine si teama de somaj).
Intre muncitori nu exista relatii interpersonale, ci doar acele interactiuni care se gasesc si intre doua masinarii sau piese ale aceluiasi mecanism.
Fabrica de otel, ca organizatie, este un instrument de dominare a individului. El ajunge sa reproduca modul de comportare de la locul de munca si in societate, parand chiar ca ii este afectat grav psihicul. Acest tip de organizare nu tine cont de afectivitatea si, in definitiv, de psihicul individului.
2. Tipul de organizatie descris prin metafora masinii devine un mod de organizare utilizat in cel mai mare numar de cazuri, punand presiune asupra celorlalte formatiuni sa functioneze la fel. Acest model de organizatie este gandit ca fiind unul rational, deci se pune accent numai pe rationalitatea individului, ignorandu-se total si latura afectiva a acestuia. Fiind obligat de catre modul de organizare de la locul de munca sa functioneze ca o piesa a intregului sistem, individul transmite in societate acest comportament. Chiar propriul mod de comportare are de suferit, el ramanand cu ceea ce se numeste “deformare profesionala”.
Posibilitatea transferarii lui in cadrul societatii duce la crearea unei imagini a statului ca masina, unde fiecare cetatean/ individ are un rol bine definit, contribuind astfel la buna desfasurare a lucrurilor.
Din individ nu se ia in considerare partea afectiva; astfel, el este privat de umanitatea lui. Se merge pana la a inventa o masinarie care sa hraneasca muncitorul in timp ce acesta lucreaza, salvandu-se in acest mod timpul “pierdut” cu pauza de masa si investindu-l in procesul de productie. Diferenta dintre omul modern (care-si castiga anumite drepturi in urma revolutiilor) si un sclav consta in plata unei sume monetare drept salariu, dar nu se respecta in niciun fel limitele fiintei umane.
Daca muncitorul este privit ca o piesa mecanica, atunci inseamna ca acesta poate fi inlocuit cu una reala; dezvoltarea tehnologiilor de productie duce astfel la somaj si la scaderea nivelului de trai (in loc sa determine schimbari benefice in calitatea vietii). Toti acesti factori nu produc decat probleme psihice.
In cazul in care consideram adevarata afirmatia conform careia societatea in care traim arata exact asa cum arata organizatiile ce o compun, inseamna ca societatea umana moderna produce indivizi labili psihic, relatii interumane artificiale, mecanizate; astfel, are loc o denaturare a specificului uman.
3. Conducerea fabricii de otel in care lucreaza personajul interpretat de Chaplin, este reprezentativa pentru ceea ce se numeste prima perioada a organizatiilor, adica sistem inchis in ceea ce priveste relatiile cu mediul si bazate pe rationalitatea individului. Cea mai reprezentativa perspectiva pentru anii `30 (si, deci, pentru prima perioada a organziatiilor) este cea a lui Taylor, numita “management stiintific”. Acesta accentueaza in mod deosebit necesitatea masurarii muncii pentru a indentifica cea mai buna cale in care se poate efectua. Ce i se poate reprosa lui Taylor este ca neglijeaza total componenta psihologica a omului si deci, latura sociala si psihologica a organizatiilor.
Asa cum reiese din definitia termenului de organziatie, actiunile de cooperare dintre grupurile de indivizi (in cazul nostru exista un singur grup: muncitorii) trebuie sa fie coordonata. Acest lucru presupune renuntarea la conducerea individuala; dus la extrem, acest fapt poate degenera si provoca situatii in care conducerea nu mai tine absolut deloc cont de necesitatile si limitele angajatilor. Muncitorii ajung sa fie considerati niste roboti care trebuiesc alimentati din cand in cand, fara a se intrerupe insa procesul de munca. Acesta din urma trebuie sa fie continuu, neintrerupt, pentru ca profitul obtinut sa fie cat mai mare. Prin actiunile conducerii, precum ridicarea ritmului de munca, se incearca probabrea atitudinii presupus advese fata de munca a celor angajati, fortandu-se putin capacitatile umane de a rezista efortului. Filmul atrage atentia asupra faptului ca performanta nu e determinata absolut economic; ea depinde in mai mare masura de conditiile de munca si de atitudinea managementului fata de muncitor.
In inchisoare, spre deosebire de fabrica de otel, indivizilor li se arata mai mult respect, in ciuda statutului lor de detinuti. Fiind o institutie totala, inchisoarea functioneaza pe baza unor legi formale foarte stricte, avand scopul declarat de a indrepta conduita individului. Daca presupunem functionarea inchisorii ca ideala, este de dorit transferarea la nivelul societatii a comportamentului dobandit aici, pentru ca aceasta remodelare este facuta in virtutea ideii ca prin aplicarea unei coercitii oamenii tind sa adopte o conduita dezirabila.
4. In viziunea lui Taylor, noua organizare a muncii nu trebuie sa lase nimic la voia intamplarii; mai mult, operatiunile trebuie teoretizate fiindca astfel poate avea loc o instruire si specializare a muncitorului. Creat pentru timpul in care traia, ceea ce se numeste azi taylorism a avut un impact major asupra cresterii productivitatii muncii; Taylor sustinea ideea conform careia o productivitate scazuta inseamna pierderi pentru patroni, dar si pentru angajati/muncitori. Asadar, dovedindu-se eficient, managementul stiintific a castigat tot mai multi adepti care sa-l puna in practica, provocand o internalizare puternica a celor 4 principii, principii care supravietuiesc partial si azi. Ceea ce se reproseaza cel mai des este faptul ca acest management stiintific desparte cele doua parti ale fiintei umane: intelectul si abilitatea de executie. Pentru o eficienta maxima, acestea doua trebuie neaparat imbinate; daca aceasta dihotomie ar fi fost profitabila, managementul stiintific ar fi supravietuit in forma sa initiala. Impartirea fiintei umane intre intelect si abilitate de executie se transfera unor grupuri care fac posibila existenta si functionarea organizatiei: managementul/conducerea (grupul care se ocupa cu ganditul) si muncitorimea (grupul care se ocupa de punerea in practica a cerintelor si deciziilor venite de “sus”). Taylorismul nu mai este aplicat in forma sa integrala; aceasta teorie a fost preluata in zilele noastre de catre managementul profesional. Aceasta noua formula de conducere a unei organizatii are defectul de a pune in aplicare modele considerate universal-aplicabile. Managementul profesional nu se face vinovat de “sectionarea” individului precum taylorismul; insa, managementul stiintific nu are pretentia de a propune modele teoretice, fara o cercetare prealabila.
Din moment ce orice profesie este intr-o oarecare masura teoretizata, putem afirma ca modul de conducere taylorian supravietuieste inca, insa sub alte forme.
December 12, 2009 at 1:10 pm
1. Numiti si descrieti modul de organizare al fabricii de otel.
Fabrica era condusa de un director ce isi desfasura activitatea manageriala in principal in birou. Filmul ilustreaza modalitatea destul de moderna de control al angajatilor prin camerele video instalate in toata fabrica, directorul putand urmari ce se petrec in unitatea pe care-o conduce, dand chiar indicatii atunci cand observa ca trebuie schimbat ceva. Fiecare om se pare ca are o arie foarte mica de actiune, exemplul lui Chaplin fiind acela ca orice om conteaza in manufactura. Fiecare operatie tehnologica este executata de un om care face toata ziua de lucru acea activitate specializata. Atunci cand pleaca sau isi ia o pauza, este inlocuit. Exista mai multe sectii in fabrica, procesul de productie trebuie insa sa se sincronizeze, tocmai de aceea, atunci cand personajul lui Charlie Chaplin pleaca de la postul sau si incepe sa actioneze butoanele si manetele cand manipulatorul acestora nu este atent, totul se da peste cap. Pauzele sunt monitorizate, atunci cand iese “oficial” din post, completeaza un cartonas, iar locul ii este luat imediat. Cand un outsider vine cu o propunere inovativa pentru eficientiza activitatea, unul dintre muncitori este adus pentru a fi utilizat drept cobia. Pauza angajatului este astfel sacrificata in mod brutal pentru a incerca “masina de hranit angajatul pe timpul pauzei de masa”. Riscul hiperspecializarii angajatului sta in faptul ca s-ar putea ca amploaiatul sa devina din ce in ce mai neproductiv, insa avand in vedere perioada in care se desfasoara productia (marea depresie economica), se afla in asteptare o sumedenie de potentiali muritori ce ar putea fi calificati foarte usor la locul de munca. Interventia directorului este directa si poate afecta orice angajat de la orice nivel al fabricii. Nu apare nicio metoda de motivare a angajatului iar activitatea acestuia devine atat de rutiniera, incat muncitorul continua sa se miste in sensul in care o face in orele de munca si in pauza de masa, si pe drum, si cand se odihneste. Observam o organizare birocratica simpla, cu reguli clare, prima generatie a birocratizarii companiilor.
2. Care-s efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale? Angajatul pare ca este la cheremul angajatorului. Barbatul are prioritate la angajarea intr-o unitate de productie, datorita tipului de operatii ce se regasesc in interiorul unor fabrici. Muncile bazate pe forta fizica sunt destinate in primul rand barbatilor. Atunci cand protagosnitul din “Modern Times” ramane fara job, el pleaca de acasa sa-si caute de munca, iar fata (partenerul sau din proaspatul cuplu) ramane sa aiba grija de casa. Acest mod de organizare al muncii, diviziunea muncii creeaza infelxibilitate la nicelul ierarhic. Un tanar ce ajunge in firma sa lucreze ca muncitor calificat risca sa ramana pe acelasi post toata viata sa de lucrator. Resursele umane, ca department, nu apar deloc in filmul lui Chaplin. La fel si managementul intermediary (middle management). Se pare ca directorul din fabrica stie tot ce misca acolo. Ar fi o eroare in zilele noastre ca managerul general sa se ocupe in acelasi timp de urmarirea operatiunilor uzuale ale unitatii si de observarea unor noi utilaje de introdus in activitatea fabricii, mai ales in cazul unei fabrici de o asemenea anvergura. Individul nu mai are alta posibilitate decat sa continue in ceea ce a inceput, fara sa ajunga vreodata sa aiba ceva de spus. Feedbackul muncitorului de rand nu este valorifica sub niciun fel, probabil acelasi fenomen regasindu-se si in marile corporatii de astazi, in special in domeniile in care exista o fluiditate ridicata a fortei de munca. Omul apare ca o unealta exploatabila, protagonistul incearca sa faca tot posibilul sa-si faca treaba cat mai bine, fara prea multe intrebari sau indoieli. La jobul din restaurant, Chaplin ajunge chiar sa fie ospatar si cantaret (showman) fara sa vrea. Se pare ca omul trebuia oricum sa incerce sa faca si sa improvizeze ceea ce nu stie sa faca (bine, incadrandu-se in umorul filmului), impins chiar de la spate si motivat de prietena lui.
3. Cum credeti ca trata mananagementul procesul de munca si angajati ?
In fabrica managementul isi trata destul de rece (obiectiv) angajatii, acestia nu aveau altceva de facut decat sa respecte niste reguli bine stabilite dinainte. Managementul este indreptat in primul rand catre realizarea sarcinii, finalitatea fiind un profit cat mai mare. Amploaiatii nu conteaza prea mult, caci se afla acolo doar ca sa-si faca treaba conform normelor stabilite de conducatorii unitatii de productie. Substituibilitatea angajatilor este mereu la indemana atunci cand unul dintre muncitori nu respecta contractul. Nu se sta la discutie, aici se lucreaza si se merge inainte caci orice mica abatere ar putea periclita intregul sistem, lucru nepermis. Statutul celui ce munceste se pare ca este net superior celor neangajati date fiind conditiile perioadei din anii ’30.
In magazine protagonistul obtine destul de usor postul, scrisoare de recomandare prezentandu-l drept “persoana de incredere”. Se pare ca pentru postul de agent de paza conditiile sunt minime: sa poata sta in picioare, sa vada, sa inteleaga englezeste si poate trece direct la treaba. Munca sa consta intr-o operatiune simpla, tocmai de aceea conditiile de acces sunt putine insa am observat in film lipsa oricarui control, lucru destul de rar mai ales in cazul proaspetilor angajati.
In restaurant lucrurile trebuie sa mearga “brici” caci clientii pot fi foarte multi, iar unul asteapta de 10 minute iar altul de jumatate de ora, plus ca mai sunt si alte treburi de facut inafara de servit clientii.
In cazul puscariei, lucrurile sunt mai clare, caci o institutie a statului are legi conform carora trebuie sa functioneze. Managementul este de fapt o ierarhie formala, o birocratizare care sa eficientizeze si sa fluidizeze activitatea. Gardienii asculta ordinele directorului inchisorii iar detinutii nu fac parte din organizarea formala. Uneori unii dintre detinuti pot avea oarece influenta asupra angajatilor inchisorii. Personajul din film chiar ii ajuta pe gardieni sa opreasca o evadare, ceea ce ii adduce o scrisoare de recomandare.
4. Credeti ca modul de organizare prezentat sub titulatura de “noul management” mai este de actualitate? Care este opinia dumneavoastra despre organizare ?
Aceasta organizare probabil mai exista dar la un nivel mult mai redus, adica in cazul organizatiilor foarte mici, cu referire la ceea ce se observa ca fiind caracteristica principala: directorul care pare ca reprezinta omul-orchestra. Daca ne referim la economiile nationale care ofera foarte putine locuri de munca, in mod cert gasim exemple de altfel de organizari, angajatul dispunand cum doreste de cei din subordinea sa. Faptul ca fabrica in care lucra protagonistul are ceva mai multi angajati (probabil ca numarul trece de 50), organizarea este ineficienta iar lucratorii ar putea fi folositi mai bine (in sensul de crestere al productivitatii muncii) in activitate. Insa contextual este de partea celui care-si doreste profitul. Relatia angajator-angajat nu reprezinta un win-win situation in conditiile date. Si astazi, muncitorii de la baza productiei sunt cam la fel vazuti si considerati depinzand in special de domeniul de activitate. Aici ma refer la faptul ca intr-o fabrica de ambalaje muncitorii de la nivelul cel mai de jos al productiei sunt mai usor de calificat la locul de munca decat cei care lucreaza intr-o fabrica sau atelier in care se produc bunuri de lux (ceasuri sau masini) ori intr-o companie de productie de softuri. O alta observatie pe care vreau s-o aduc este aceea ca cei ce se confrunta si azi cu angajarea, in general abia daca isi cunosc drepturile pe care ar trebui sa le respecte ambele parti la semnarea contractului ori in timpul executarii activitatii specifice.
Cred ca organizarea trebuie facuta aproape in mod spartan daca se doreste orientarea catre profit. Ma refer la faptul ca regulile si regulamente din interiorul organizatiei trebuie cunoscute de toti membrii, cu reglari si adaugiri pe parcursul activitatii, indiferent de reactiile emotionale ale membrilor. Defectele, abaterile si alte probleme ivite trebuie discutate deschis cu managementul firmei, caci iarasi este vorba despre profit si despre eficientizarea activitatii.
December 31, 2009 at 11:46 am
1.Descrieti modul de organizare al fabricii de otel.
Fabrica de otel in care lucreaza Charlot,personajul principal din filmul ,,Timpuri moderne” este o organizatie de tip birocratic.In cadrul acestei fabrici exista o structura ierarhica foarte clara,fiecare membru din organizatie stie exact ce are de facut.Managerul este cel care se afla in varful ierarhiei,el sta in biroul lui si urmareste tot ce se intampla in fabrica,prin intermediul unor camere video,el vegheaza pentru ca fiecare angajat sa-si faca asa cum trebuie treaba.In fabrica exista reguli care trebuie respectate:angajatii mancau la ore fixe,trebuiau sa munceasca in acelasi ritm cu masinile.Urmatorul pe scara ierarhica este supraveghetorul aparatelor care primea ordine de la manager si avea rolul de a creste sau a scadea ritmul in care lucrau masinile si implicit muncitorii.Angajatii trebuiau sa faca acelasi lucru in fiecare zi,erau ca niste masini,atunci cand intrau in fabrica ei nu mai erau considerati oameni, ci niste robotei care trebuiau sa creasca productivitatea. Personajul principal accepta legile societatii si risca sa fie strivit de civilzatia industriala. Aceasta inseamna depersonalizarea, supunerea in fata unei masini oarbe si nebune si in fata unor legi inumane care urmaresc profitul marelui capital.Era importanta in cadrul fabricii, munca in echipa pentru ca daca se intampla ca unul dintre angajatii sa nu isi faca treaba la timp se modifica si activitatile celorlalti.In acest tip de organizatie nu se poate avansa,daca nu iti faci treba cum trebuie poti fi dat afara,acest lucru reiese din modul in care erau angajati oamenii in fabrica.
2.Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individului?
Modul de organizare al fabricii modifica structura muncitorului,deci a individului.Diviziunea muncii are efecte negative asupra structurii individuale pentru ca la inceput oamenii sunt entuziasmati dar pe parcurs intervine automatismul,chiar daca muncitorul devine un specialist in ceea ce face,dar el nu mai poate fi in stare sa faca un produs de la un cap la celalalt astfel ei pot devenii usor dezamagiti pentru ca nu mai vad un produs facut in totalitate de ei.Dar aceasta diviziune a muncii duce la cresterea economica si este preferata de acest tip de organizatie.Diviziunea a dus la realizare produselor intr-un timp mult mai scurt.Individul este ca un robot care face acelasi lucru la locul de munca,acest avand o mare influenta negativa asupra lui poate ajunge chiar sa fie internat.Acest mod de organizare este bun pentru management, dar nu si pentru angajati.
3.Cum credeti ca trata managementul procesul de munca si angajatii(in cazul celor patru organizatii)?
Fabrica de otel:
Angajatii in cadrul fabricii de otel erau practic exploatati,se urmarea cresterea productiei si nu conta modul in care erau tratati.Managementul nu urmarea decat maximizarea profitului,pentru ei nu conta efectele pe care le avea modul de organizare asupra muncitorilor si daca se intampla ca unul dintre ei sa nu dea randament era cu usurinta dati afara.Desi se lua pauza de masa la ore fixe si era doar de cateva minute,pentru a creste timpul de munca,este adusa o masina de hranit.In fabrica era un ritm de munca foarte alert si monoton,angajatii faceu acelasi lucru de dimineata si pana seara.
Inchisoarea :
Personajul principal ajunge la inchisoare din cauza unei neintelegeri, fiind confundat cu un comunist pentru ca flutura un steag rosu.Desi si aici erau respectate niste reguli stricte,aici era respectat omul.Astfel Chaplin reuseste sa se integreze in acest mediu unde avea asigurata mancarea si un loc unde sa stea,se simtea bine ca nu mai trebuia sa munceasca in ritmul alert de la fabrica si nu mai era vazut ca o masina.
Magazinul :
Managerul nu era foarte inplicat in actiunile de la magazin,astfel lui chaplin i-a fost foarte usor sa se angajeze aici,nefiind obligat sa de nicio proba,nu conta competentele pe care trebuia sa le aiba sau macar experienta.In cadrul magazinului putea sa faca tot ceea ce dorea in interiorul magazinului universal penrtu ca nu era controlat.
Restaurant :
In cadrul acestei organizatii managerul este mult mai implicat in desfasurarea activitatilor.Astfel el il supune pe personajul principal la niste probe pentru a-i da sansa fiecarei persoane de a face ceea ce i se potriveste si ceea ce poate face foarte bine.Desi se respecta si aici nistre reguli ele nu sunt asa de stricte ca in fabrica,si aici exista o structura ierarhica dar managerul nu-i trateaza pe angajati ca niste masini care trebuie doar sa-si faca treaba, depersonalizadu-i.
Indiferent de modul in care era mangementul in fiecare organizatie toate urmaresc doar cresterea profitului si implicit o mai buna eficienta,nu se tine cont de faptul ca angajatii sunt totusi oameni.
4.Credeti ca modul de organizare prezentat sub titulatura de ,,noul management” mai este o actualitate?Care este parerea dumneavoastra despre aceasta organizare?
Acest mod de organizrare recunoscut sub titulatura de ,,noul mangement’’ a fost introdus dupa revolutia industriala si era vazut ca un mod bun de organizare al muncii care duce la cresterea productivitatii.Acest management s-a schimabat nu mai e asa ca la inceput se modifica odata cu evolutia societatilor,astfel azi muncitoii din fabrici au rol doar de supraveghetori pentru ca msinile fac totul in locul lor.Cee ce ramane neschimbat este faptul ca se doreste cresterea profitului si atitudinea pe care o are managerul.Acest nou management a dus la efecte negative asupra individului pentru ca intr-un fel e bine sa fii specialist intr-un domeniu,dar in acelasi timp nu mai poti sa evoluezi.Acesta specializare poate duce la automatizare care are efecte grave asupra individului,poti sa ajungi sa te imbolnavesti asa cum s-a intamplat cu personajul din ,,Timpuri moderne’’.
January 17, 2010 at 11:46 pm
1) Numiţi şi descrieţi modul de organizare al fabricii de oţel
Fabrica de otel este prima organizație prezentata in filmul „Modern Times” in care apar descrise, atat personalul administrativ, cat si cel implicat direct in procesul de producție. Metafora specifica modului de organizare a fabricii de otel este organizația ca mașina. O data cu revoluția industriala acest mod de organizare a devenit din ce in ce mai popular deoarece asigura o productie mare care raspundea cererii noi formate si crea multe locuri de munca. Conform sociologiei organizațiilor, accentul se pune pe raționalitate in aceasta forma de organizare si mai ales pe eficienta, eficientizare, indepinirea obiectivelor, control,reguli, etc .
Așa cum este prezentat si in film diferențe mari apar intre cele doua componente sociale ale organizațiilor. Indivizii aflați la conducere sunt cei care observa si cauta noi modalitati de creștere a profitului, in special bazate pe creșterea productivității muncii, însa fara motivaţie salariala sau orice beneficiu acordat angajatilor implicati direct in procesul de productie; așa cum apare in film, exemplul cu evitarea pauzei de masa prin acea mașinărie care sa hrănească angajații in timp ce procesul de producție nu este intrerupt. Grupul exploatat, adică muncitorii, este folosit asemenea unei unelte, fiecare membru al grupului avand o funcție bine definita in care nu au loc greșeli pentru ca astfel ar afecta tot procesul de producție. Pentru a se asigura de acest aspect exista un grup de control care monitorizeaza procesul de productie si in cazul in care apar greseli in linia de productie se asigura ca sunt remediate.
2) Care sunt efectele pe care modul de organizare le are asupra structurii individuale
Efectele acestui mod de organizare asupra individului sunt rezultatul modului in care individul (ma refer la cel implicat in procesul de productie) este identificat, si anume o parte a unei gigantice masini. Astfel fiind o partea al unei mare mecanism, el nu este identificat drept uman, si ca atare el nu are sentimente, nemultumiri, credinte, personalitate,vicii,etc. Tot ce este important si valorificat este capacitatea de a indeplini sarcini rutiniere care, mai ales in cazul unei fabrici prin complexitatea sau dificultatea de a indeplini o functie poate crea anumite probleme de sanate, atat fizice cat si psihice. In cazul muncitorului Chaplin, incep a se manifesta probleme psihice datorate conditiilor de munca, si astfel ajunge a insuruba orice poate fi asemanat cu un surub, deoarece aceasta era functia lui pe linia de productie. In cazurile fericite in care nu apare probleme grave de sanatate este lesne de identificat alte tipuri de probleme cum ar fi inadaptabilitatea la alte functii sau alte locuri de munca (chiar daca Charlie Chaplin a reusit sa se angajeze in alte posturi, inainte a trecut prin spital unde probabil si-a reabilitat aceasta calitate), insatisfactie personala, apatie, etc.
Intr-un astfel de mediu individul se depersonalizeaza si in cele din urma poate ajunge aceea parte a masinariei.
Acest mod de organizare cuprinde si personalul administrativ, si anume cel din varful ierarhiei. Conducatorul organizatiei detine numeroase functii, care ii confera multa putere asupra angajatilor, pe care nu ii poate plasa pe aceeasi pozitie cu el. Asadar deciziile luate sunt de cele mai multe nefavorabile muncitorilor, insa niciodata nefavorabile conducerii. Acest individ este unul rece, lucid si care cauta sa isi maximizeze propriile interese indiferent de consecintele pe care le au asupra celorlalti si nu numai in procesul de conducere, ci pot deveni trasaturi de caracter, rezultate in urma acestui mod de organizare care ofera atatea putere unui singur grup.
3) Cum credeţi că trata managementul procesul de muncă şi angajaţii? ( ȋn cazul celor patru organizaţii)
In cadrul fabricii, managementul este reprezentat de un sef aspru asemanator cu un dictator, care observa asemenea unui big brother toti muncitorii asigurandu-se ca toti isi respecta indatoririle. Acesta vede prin procesul de munca doar beneficiile sale considerand muncitorii niste unelte menite sa creasca productivitatea si implicit profitul. Asa cum evident reiese din termenul „unelte”, pentru cei care se ocupau cu conducerea fabricii, dorintele muncitorilor nu reprezentau un punct de interes si de aceea deciziile luate erau de cele mai multe ori nemultumitoare pentru angajati.
Inchisoarea este un tip diferit de organizatie, pentru ca poate fi analizata din perspectiva a doua tipuri de relatii diferite, gardieni si superiorii lor si gardieni si detinuti. Avand in vedere a doua abordare, inchisoare este o institutie totala, in care gardieni se asigurau ca detinutii sa respecte cu strictete programul, insa asa cum este descris in film acesta putea oricand fi incalcat: (ex: cocaina in recipentul pentru sare, evadarea lui Chaplin si a altor detinuti)
In cadrul magazinului, procesul de recrutare si angajare s-a desfasurat in timp foarte scurt si s-a bazat pe biletul de la inchisoare si o analiza a aspectului viitorului angajat. In acest caz managementul nu exercita un control asupra angajatului, si astfel Chaplin transforma magazinul in casa lui si a prietenei sale orfane.
În cadrul restaurantului, fiind o organizatie ce implica o directă legatura cu clientii, managerul restaurantului se asigura ca acestia sa fie cat mai multumiti atat de modul in care li se ofera mancare si de calitatea felurilor de mancare, cat si de anumite momente de divertisment. Angajatii erau aleşi atat pentru a fi ospatari cat si pentru calitatile lor artistice. Procesul de munca reprezenta mai mult capacitatea lor de a distra publicul (dupa ce a nemultumit un client, Chaplin a fost pus sa cante pentru a compensa daunele aduse)
4) Credeţi că modul de organizare prezentat sub titulatura de „ noul management” mai este de actualitate? Care este părerea dumneavoastră despre această organizare?
Acest mod de organizare prezentat sub titulatura de „noul management” nu mai este de actualitate din mai multe puncte de vedere. In primul rand, inlocuirea muncitorilor in cat mai multe fabrici de catre masini (aceasta inlocuire poate fi rezultatul acestui tip de management, deoarece muncitorii erau priviti tot ca niste masini, si astfel daca tehnologia a permis, linia de productie a devenit masinizata, la propriu). In al doilea rand, au aparut sindicatele si drepturile omului, si astfel conditiile de munca au fost schimbate si unele din dorintele muncitorilor au fost ascultate. In al treilea rand, au aparut alte modele de management. Acest tip de management a reprezentat o etapa necesara pentru a ajunge la un nou tip de management care sa fie si mai eficient. Insa consider ca acest tip de management este mult prea apropiat de o dictatura pentru a mai fi utilizat. Exista o supraveghere mult prea stricta a angajatilor, mai ales in conditiile in care ei nu prea sunt valorizati drept oameni ci drept unelte, sau parti ale unei mari masinarii. Iar din aceasta perspectiva, consider ca nu poti vedea cat de importanti sunt acesti muncitori pentru succesul organizatiei si implicit pentru cresterea productivitati si a profitului, si astfel nu reusesti sa ii motiveze suficient incat sa sporeasca productivitatea muncii.
Analizand acest management din alta perspectiva, asa cum am explicat mai sus, consider ca acesta forma de organizare creeaza inegalitati si exploateaza oamenii deci ar trebui inlocuita.
January 20, 2010 at 9:15 pm
1.Modul de organizare al fabricii de otel este unul bine definit,fiecare individ avand functia si rolul sau in interiorul organizatiei.Modul de organizare este unul tipic pentru aceste organizatii,in care fiecare individ isi are functia sa bine stabilita de la inceput si care foarte probabil nu se va schimba,impiedicand astfel evolutia individului.
De la inceputul filmului ni se arata muncitorii care sunt foarte prinsi de munca lor si care se completeaza unul pe celalalt in actiunile lor.
Prima persoana este cea care controleaza banda rulanta,a 2-a este cea care strange suruburile care vin pe ea (Chaplin),iar celelalte pur si simplu ii continua munca in asamblarea pieselor.In tot acest timp ei sunt urmariti de un supraveghetor care actioneaza in urma ordinelor date de seful fabricii de otel,care pare a controla tot ceea ce se intampla in fabrica sau angajatii lui si munca depusa de acestia.Lipsa spatiului ,comentariile supraveghetorului sau un moment de neatentie cum este in cazul mustii sunt de ajuns sa produca un haos total in interiorul fabricii.Avand in vedere ca munca fiecarui muncitor depinde de cea depusa de muncitorul dinaintea lui ne arata relatia de interdependenta din interiorul organizatiei.Modul de organizare prezentat in film,de diviziune a muncii este putin exagerat.Acest tip de organizare a fabricilor inca mai este valabil in ziua de azi ,exemplu fiind fabricile de masini.
2.In fabrica de otel exista o diviziune a muncii,insa acest lucru nu este neaparat avantajos pentru angajati.Fiecare dintre ei este repartizat intr-o anumita sectie,avand o anumita responsabilitate in cadrul acesteia.Munca lor este vitala pentru buna functionare a fabricii.
Un prim efect pe care aceasta diviziune il poate avea ar fi acela ca muncitorii ar putea sa intre intr-o rutina a muncii lor,sa isi formeze niste reflexe nedorite(cum ar fi in cazul muncitorului care se ocupa cu insurubatul) si sa se plictiseasca foarte repede de munca pe care o depun.Si daca stam sa analizam bine acest fenomen,nu este nici in interesul fabricii ca el sa se intample,avand in vedere ca si fabrica depinde de munca depusa de fiecare din muncitorii sai.
In afara de rutina care vine odata cu acest mod de organizare,se mai aduce si tensiunea din interiorul fabricii,muncitorii fiind supravegheati in totalitate de seful lor.Plus ca acestia nu au dreptul sa ia parte la deciziile care se iau,nici macar la cele pe care ii privesc direct.
Nici progresul nu este permis.La un moment dat va aparea nevoia individului de a progresa in interiorul organizatiei si va constata ca acest lucru nu este prosibil,pentru ca ei nu au voie sa presteze alta munca decat aceea pe care au avut-o de la inceput.In film Chaplin a fost concediat pentru ca isi formase un reflex din a insuruba,lucru pe care il facea in fiecare zi la locul sau de munca.
Desi este necesara aceasta diviziune in unele organizatii,individului ar trebui sa i se dea voie sa isi schimbe atributiile,sa ii fie permisa evolutia in organizatie,sa aiba un anumit grad de libertatea in actiunile sale plus alte stimulente ,care ar imbunatati clar rezultatele muncii.
3.In film sunt prezente mai multe organizatii precum fabrica de otel,inchisoarea,magazinul si restaurantul.
In cazul fabricii de otel,muncitorii si munca depusa de acestia nu reprezinta decat o mica parte din drumul spre un profit cat mai mare al organizatiei.
Deoarece managementul nu era interesat de modul in care isi trata muncitorii,efectele negative nu au intarziat sa apara.Scopul lui era un profit cat mai mare si nu care erau conditiile de munca sau cum se simtea muncitorul in cadrul organizatiei.Deoarece la acea vreme angajatorul isi permitea sa stabileasca aceste conditii,muncitorii nu aveau o siguranta a locului de munca,acestia fiind cu rapiditate schimbati.
In magazinul universal si atelierul de tamplarie intalnim o organizare asemanatoare ca in fabrica de otel,muncitorul avand de la inceput niste sarcini bine stabilite.Insa muncitorul beneficia de o libertate mai mare,care nu era neaparat benefica pentru binele organizatiei ci chiar periculoasa.Desi muncitorului i se acorda un grad mai mare de libertate,acest lucru nu duce la imbunatatirea rezultatelor muncii acestuia.
In cazul restaurantului,muncitorul se bucura de libertate,chiar daca este supravegheat de superiorul sau.Acesta este incurajat sa isi foloseasa latura artistica,in cazul reprezentatiei date de Chaplin,iar apoi rasplatit de superiorii sai.Acest lucru denota ca munca individuala este incurajata in organizatie si chiar rasplatita.Regulile din cadrul inchisorii sunt foarte asemanatoare cu cele din interiorul fabricii de otel,detinutul fiind supravegheat de catre gardieni si se supune regulilor stabilite de directorul inchisorii.Rasplata pe care acesta o primeste pentru un comportament bun este iertarea pedepsei.
4.Modul de organizare cunoscut si sub numele de “noul management” si-a facut aparitia odata cu organizatiile de tip industrial si mai este valabil si in ziua de azi in cadrul acestora,fiind recunoscut pentru eficienta sa in acest tip de organizatii.De asemenea este un mod rapid si eficace si sa nu uitam,mai putin costisitor.Poate de aceea el inca mai este valabil in ziua de azi.
Desi acest mod de management ramane si astazi unul dintre cele mai eficiente in cazul organizatiilor de tip industrial,el nu mai poate fi folosit si in cadrul celorlalte organizatii.Parerea mea este ca acesta a fost primul pas pe care l-am facut in dezvoltarea managementului,existand si o evolutie vizibila in film.In ziua de azi multe organizatii care aveau drept model acest tip de management,si-au inlocuit mare parte din muncitori cu masinarii,acest fapt nereprezentand neaparat ceva bun pentru ca a dus la cresterea somajului.
Un mod de organizare care are in vedere atat importanta individului cat si bunastarea organizatiei este cel mai indicat in ziua de azi,pentru ca trebuia sa tinem cont de interesele organizatiei dar si de factorul uman,care reprezinta viata organizatiei.
November 8, 2010 at 11:09 am
1. Relatia organizatie-angajat in filmul Modern Times
Organizatia prezentata in film este o fabrica, o organizatie inchisa si rationala. Drept urmare, accentul era pus pe profit, iar muncitorii trebuiau sa fie cat mai eficienti posibil. Acest lucru este evidentiat de scena in care patronului fabricii ii este prezentat un aparat care servea automat mancare muncitorilor, iar acestia puteau munci in timp ce mancau, inlocuind astfel pauza de masa si timpul ‘pierdut’ cu aceasta.
O alta caracteristica a relatiei organizatie-angajat este rigurozitatea regulilor. Pe langa faptul ca totul era facut parca ‘automat’ de catre muncitorul interpretat de Charlie Chaplin, acesta avand ticuri in urma lucrului repetat, o alta scena evidentiaza aceasta obsesie pentru perfectiune: atunci cand Charlie incearca sa fuga din fabrica fiind urmarit de cineva dupa ce a facut o prostie, la iesire bifeaza condica, ca si cum daca nu ar fi facut asta (in absolut orice situatie) ar fi fost strict sanctionat. Cu alte cuvinte oamenii erau tratati ca niste masini: li se dadeau (respectiv setau) niste comenzi, iar acestia le respectau intocmai in orice situatie.
Se remarca totodata creerea unor grupuri informale in cadrul organizatiei, intre personajul principal si un alt coleg atunci cand acestia faceau schimb la lucrul pe banda, fiecare din ei prelungea pauza si il lasa pe celalalt mai mult raspunzator de munca respectiva. Se remarca inca o data obsesia lucratorilor pentru a face lucrurile bine, chiar cu riscul vatamarii personale. Charlie se blocheaza intr-o piesa de pe banda, dar in disperarea de a nu renunta pentru a nu pierde sirul se duce cu banda cu tot in aparat.
Tentativa de a fuma intr-o scurta pauza, in toaleta, este imediat observata de sef, care apare pe ecran in toaleta si mustra aspru lucratorul care nu sta pe ganduri, ci fuge inapoi la munca. Lipsa de intimitate, cat si tonul de superioritate ale superiorului spun multe despre autoritatea absoluta asupra lucratorilor. Diferenta imensa de statut este evidentiata si de biroul luxos pentru vremea aceea a sefului si de comportamenul agitat si grabit al secretarei. Acesta este nivelul la care spera fiecare muncitor sa ajunga dupa cum este pe parcursul filmului ilustrat.
2. Prezentati structura interna a organizatiei din film.
In cadrul organizatiei prezentate, ponderea cea mai mare o au, desigur, muncitorii. Acestia indeplinesc diverse functii, la pozitii relativ asemanatoare, toate mult sub nivelul conducerii. Acest tip de ierarhie, in care un om conduce o masa, este tipic perioadei respective si organizatiei de tip inchis si rational. Scopul principal este ca fabrica sa aiba profit, iar de cealalta parte muncitorii vor salarii.
Diferenta de nivel nu numai ca este imensa, in ciuda numarului mult mai mare al muncitorilor, dar este si de necontestat. Seful este privit ca o persoana divina, iar in sens invers, acesta isi priveste angajatii cu superioritate si dezinteres. De altfel, acesta este singurul mod in care oamenii pot fi controlati, pentru ca nu exista motivatia unei astfel de munci decat o remuneratie mare (care ar fi micsorat semnificativ profitul).
Comunicarea se facea in mare parte, aproape exclusiv pe verticala. Muncitorii nu prea aveau timp sa reactioneze intru cat banda nu se oprea niciodata, iar cand unul lua o pauza, altul muncea. Totusi, in putinul timp din pauza de masa oamenii simteau nevoia de a fi solidari, de a se aduna in grupuri.
De asemenea, dupa cum am mai precizat, nu exista o ierarhie clara, stabilita, decat functii diferite ale muncitorilor in functie de postul pe care il detin.
3. Cum influenteaza organizatia din film societatea, viata indivizilor?
In cadrul societatii fabrica este initial una de succes, cu un moment de cadere. Aceasta ofera oamenilor din societate posibilitatea unui trai sub medie, personajul principal avand o conditie de trai foarte scazuta.
In ceea ce priveste individul, munca repetitiva si obositoare, tratamentul ostil duc la un sentiment de deprimare, de nebunie pana la urma, cum s-a intamplat in filmul de fata. Tot ceea ce spera angajatii e ca intr-o zi sa ajunga pe postul sefului pentru a se bucura de viata. Li se imputa senzatia ca de pe aceasta pozitie tot ce pot face este sa-si faca bine slujba.
Angajarea pe baza unor recomandari din nou subliniaza inexistenta unui sistem de recrutare si recompensare potrivit. Oricine este bun intr-o fabrica, atata timp cat asculta intocmai ordinele si realizeaza munca delegata cat mai eficient. Lucratorii devin astfel, prin ceea ce le propune organizatia sa devina niste masini, sa execute ore intregi aceleasi manevre si sa nu aiba alte preocupari decat cele absolut necesare, cum ar fi mancarea, nicidecum fumatul.
Din punctul meu de vedere, organizatia ofera indivizilor doar un post de munca, un lucru necesar oricarui barbat din societate, insa ii ia in schimb personalitatea, orice fel de emotivitate si eventual mintea. Este greu de crezut ca un om care munceste ore intregi pe zi, fizic, in asemenea conditii poate avea un sentiment pozitiv asupra vietii. Niciun fel de oportunitate nu exista pentru el.
November 8, 2010 at 11:11 am
1. Relatia organizatie – angajat din filmul Modern Times
In acest film se evidentiaza puternic tipul de relatie dintre angajat si organizatie, o relatie poate cam dura, dar totusi una pe care o regasim intr-o oarecare masura si in zilele noastre. Organizatia mentionata este o fabrica, iar angajatul nimeni altul decat Charlie Chaplin.
Din aceasta relatie reiese clar puterea angajatorului in fata angajatilor. O putere care de multe ori era transformata in pura exploatare. Organizatia, fabrica, mergea pe principiul profit maxim, costuri minime, de aceea angajatul lucra in conditii aproape imposibile, cu o productie foarte mare. Fiecare angajat avea o sarcina, una singura dar aceea foarte precisa si pe care o face aproape non stop. Fiecare piesa trecea prin mainile tuturor angajatilor, fiecare avand un aport mic la creeare acesteia. Numarul mare de piese venite determina fiecare lucrator sa isi termine partea pentru a nu intarzia restul colegilor de munca.
Din aceasta relatie marele castigator era clar organizatia care profita de nevoia oamenilor de a avea un loc de munca. Aceasta exploatare a venit si pe fondul unei saracii a populatiei. Totodata organizatia transforma omul intr-un robot, il dezumaniza, acesta facand totul mecanic. Chiar mersul la baie era clar contorizat, neexistand timp pierdut cu exceptia unor scurte momente in care corpul uman se diferentia de robotul creat. Pauza de masa era un astfel de moment in care cand se auzea clopotelul se sista orice activitate si in timpul limitat fiecare manca ce avea , pe urma totul revenind la normal. Rolul directorului era acela de a asigura maxima productie marind tirajul partilor create cand era cazul sau sanctiondand angajatii cand nu produceau.
Aceasta relatie era clar una de supunere a angajatilor fata de organizatie iar succesul organizatiei in a transforma angajatul in masina de facut piese pe banda rulanta era datorata lipsei locurilor de munca si a lipsei organizatiilor de tip sindical care ar apara angajatii.
2.Prezentati structura interna a organizatiei din film
Structura interna a organizatiei din film era una slab ierarhizata din ce am putut eu observa. Din cate imi amintesc sub directorul fabricii mai erau doar cateva persoane care asigurau productia maxima grabind oamenii in actiunile intreprinse. Directorul fabricii avea autoritatea suprema, era cel care decidea de fiecare data marirea ratei de productie si sanctiona rapid lipsa muncii la angajati (exemplul in care Charlie Chaplin era la baie si directorul apare pe ecran si ii spune sa-si reia rapid locul pe banda de productie).
Totodata directorul cauta noi mecanisme pentru eficientizarea productie, exemplul masinii care le dadea muncitorilor sa manance fara ca acestia sa fie nevoiti sa sisteze lucrul.
Totusi acest director din film nu se ocupa cu altceva, mare parte din zi nefacand nimic, supraveghea doar buna desfasurare a muncii din fabrica condusa. In resti in interiorul organizatiei fiecare individ avea sarcini precise, delimitate de ceilalti angajati care continuau la aceasi piesa munca facuta de ceilalti, nu existau trepte intre angajati, doar o banda care trecea prin fata tuturor si pe care toti o vedeau si lucrau pe ea toata ziua.
Criteriile angajarii erau clare, stabilite de anumiti indivizi care selectau persoane pentru fiecare tip de munca, daca era nevoie de forta fizica alegeau oameni puternici si tot asa.
Lipsa unei comunicari dintre angajati si superiori era clara, oamenii muncind fara a cere sau primi ceva, acestia ajungeau defapt niste roboti fara sa vada in ochii superiorilor lor vreo urma de omenie. Fiecare isi urmarea interesul, iar organizatia reusea sa inlocuiasca robotii medescoperiti pe vremea aceea prin transformarea oamenilor in obiecte lipsite de viata.
3.Cum influenta organizatia din film societatea, viata indivizilor?
Organizatia din film, si anume tipul de fabrica din acea perioada influenta puternic viata indivizilor si societatea. Oamenii aveau mare nevoie de un loc de munca si o sursa de venit iar organizatia pe fondul acestei crize isi permitea sa scoata si ultimul dram de energie din angajati. Organizatia defapt dezumaniza oamenii, ii transforma in mecanisme de productie pentru profitul propriu fara a oferi conditii bune, sau prea multi bani. Locurile de munca erau si asa putine fiind bataie pe slujbe, iar fiecare organizatie profita de aceasta disperare pentru a scoate cat mai mult din timpul in care ii platea pe muncitori.
In acea societate scrisoarea de recomandare constituia un avantaj dupa cum am vazut, ajutand mult la castigarea unui post.
Un alt exemplu de cum influenta organizatia indivizii, este acela in care actorul princpial, Charlie Chaplin isi doreste sa ramana in arest considerand ca este mai buna, mai usoara viata din puscarie decat viata si conditiile din libertate.
Fabrica in acea perioada avea un sigur scop si acela era de a maximiza productia prin orice mijloace, iar lipsa organizatiilor de tip sindical pentru angajati lipseau. Viata indivizilor era dictata de organizatie si dadea frau liber razvratirii oamenilor (exemplul in care Charlie Chaplin ajunge in arestul politie crezandu-se ca este liderul protestatarilor). Avem si exemplul promptitudinii politiei in acest exemplu si in altele, in care nu accepta sub nicio forma nici macar furtul unui maruntis.
January 5, 2011 at 8:42 pm
Am de facut o tema la management si nu am nici un gram de inspiratie.Ma poate ajuta cineva cu cateva idei la urmatoarele cerinte ?!
1. Identificati modul in care se aplica principiile managementului stiintific (Frederick Taylor) si ale scolii relatiilor umane.
2. Caracterizati categoriile de manager intalnite.
3. Identificati modul in care se aplica teoriile motivationale (Maslow, Herzberg, Mc Gregor – teoria X/Y) luand in considerare comportamentul personajului principal si al celorlalte personaje..
4. Identificati stilurile de leadership intalnite.
5. Caracterizati personajul principal.