Astept raspunsurile voastre la temele de discutie pe care le-am lansat inaintea proiectiei filmului lui Sidney Lumet, “12 angry men”. Nu uitati de cerinta legata de numarul de cuvinte
Astept raspunsurile voastre la temele de discutie pe care le-am lansat inaintea proiectiei filmului lui Sidney Lumet, “12 angry men”. Nu uitati de cerinta legata de numarul de cuvinte
December 12, 2009 at 7:26 pm
1.Mecanismele intraindividuale in interactiunea de grup.
Dupa cum ii spune si numele,in filmul “12 Angry Men” este clar ca ne confruntam cu un grup .In general,cand ne gandim la un grup ne gandim la ideea unei interactiuni sociale ,la ideea realizarii unei sarcini sau la o relatie sociala sau interindividuala.
In filmul nostru ne confruntam cu un grup de sarcina care este reunite pentru o indatorire comuna.Trebuie san e imaginam doisprezece indivizi care se reunesc pentru a dezvolta interactiuni si raporturi sociale in limitele unor reguli prestabilite.In acest grup interactiunea este de tip “face-to-face”,in care fiecare membru trebuie sa depuna eforturi pentru ca opinia lor sa ocupe un loc in constiinta celorlalti(altfel spus,trebuie sa isi impuna oarecum punctual de vedere in fata celorlalti dat fiind faptul ca este vorba de un grup de barbati cu pareri bine stabilite si “ageri la manie” asa cum spune si numele filmului).Acest grup,este in cazul nostru,spatiul de desfasurare a unor conflicte ,dar ,totodata,a invatarii reciproce.Aceste conflicte pornesc de la divergentele de gandire ale membrilor care trebuie sa gaseasca cea mai buna solutie pentru a atinge un scop.Asadar,cei doisprzece indivizi au un scop comun;stabilesc un echilibru intern prin stabilirea unor reguli si au o influenta mutuala unii asupra altora (chiar si imita comportamentele si deciziile/voturile celorlalti).
Pe parcursul discutiilor ,vom vedea ca se dezvolta,ca in orice altfel de grup,anumite simpatii si antipatii in interactiunea membrilor.Antipatiile se datoreaza unor conflicte cauzate de directiile diferite de gandire ale indivizilor implicati in solutionarea problemei cu care au fost insarcinati.Pentru ca discutia sa ramana totusi la o linie de plutire ,cei implicate trebuie sa aiba statusul de “soiabil”,si in film acest lucru nu pare sa fie o problema.Deasemenea,in interactiunea cu ceilalti,indivizii trebuie sa se conformeze ,sa fie buni ascultatori si sa stie cand sa vorbeasca pentru a evita acea stare haotica la care se ajunge la un moment dat in filmul despre care vorbim.
2.Modul in care se constituie grupul
In filmul “12 Angry Men” putem sa observam foarte bine modul in care se formeaza un grup.Etapele de formare ale grupului sunt tipice.Prima etapa este cea de formare-membrii reusesc sa se cunoasca intre ei sis a stabileasca anumite obiective-cum este in cazul nostrum stabilirea unei prezumtii de vinovatie sau nevinovatie,a doua etapa este cea a perturbarii sau etapa conflictuala cand apar divergentele de opinie,apoi etapa normalizarii bazata pe cooperare si aceptiunea opiniei celorlalti membri,apoi etapa realizarii sarcinii si dizolvarea grupului-moment in care se renunta la comportamentul de sarcina si se revine la comportamentul centrat pe relationare,evoluand spre incheierea activitatii de grup.
Cei doisprezece jurati se intalnesc intr-o sala si se aseaza toti la o masa.Observam inca de la inceput ca se aseaza intr-o anumita ordine. Scopul intalnirii este acelasi pentru toti: gasirea unei solutii in ceea ce priveste viata tanarului;s ail acuze de vinovatie sau de nevinovatie. Juratii nu se cunosc intre ei ,fapt pe care il putem deduce inca de la inceput deoarece in perioada premergatatoare inceperii discutiei oficiale ,ei discuta despre tot felul de lucruri incepand de la cele mai banale (vreme,starea cladirilor din jur s.a.m.d) si chiar de prezentele anterioare intr-un astfel de grup de jurati. Unii au mai fost in astfel de grupuri , altii se afla pentru prima oara in fata unei astfel de situatii.Observam o oarecare lipsa de organizare inca de la inceput deoarece nu s-au asezat in jurul mesei cand ar fi trebuit,existand diverse ezitari (unii erau la baie,altii nu ajunsesera inca).
Ca fiecare grup in care se doreste o buna intelegere pentru a duce la indeplinire sarcina pe care o are , si juratii nostril stabilesc de la inceput niste regului pentru o mai buna cooperare si pentru un rezultat corect. Vom observa pe parcurs ca divergentele de gandire ale unora dintre jurati vor duce la situatii tumultuoase si chiar la formarea unor antipatii intre acestia pe parcursul discutiei. Un alt lucru deosebit de important pe care l-am observat a fost tactica mimesisului ; unii membri nu se mai ostenesc sa caute argumente pentru decizia lor (cum ca tanarul este sau nu vinovat ),ci se iau dupa ceilalti membri si voteaza ca majoriteatea (acest lucru in prima parte a discutiei).
3.Regulile/normele care ghideaza comportamentul grupului.
Fiecare grup are la baza anumite regului/norme pentru o mai buna functionare.In lipsa unor astfel de norme prestabilite , grupul s-ar confrunta cu unele deficiente deoarece ar aparea nenumarate altercatii/divergente de opinie, si relationarea ar fi haotica.Acesta este si rolul regulilor-asigurarea unei bune fnctionari si unei bune intelegeri intre membri
Si in filmul “12 Angry Men” avem de-a face cu un grup in “plina “ organizare .Vom observa inca de la inceput modul in care relationeaza,discutiile in care se antreneaza inaintea discutiei oficiale.Membrii acestui grup nu se cunosc dinainte intre ei,si din acest motiv trebuie sa stabileasca anumite norme pentru a putea purta o discutie civilizata si pentru a ajunge la un rezultat corect deoarece este la mijloc viata unui tanar.
Dupa cum mentionam anterior,necesitatea stabilirii unor reguli apare inca din stadiul incipial al discutiei .Juratii se aseaza intr-o anumita ordine la masa si stabilesc de comun acord ca deciziile sa fie luate prin vot.
Acest sistem de vot pare sa fie cel mai eficient avand in vedere faptul ca este vorba de doisprezece oameni care cu siguranta nu vor avea timp sa dezbata fiecare in parte aeasta problematica .Vom observa ca disutiile iau amploare,apar divergente,de la un vot de nevinovatie se ajunge ca toate voturile sa fie in favoarea tanarului.Se voteaza de 9 ori,membrii juriului fiin maleabili la inceput dar mai apoi isi gasesc curajul necesar sa spuna ca tanarul este intr-adevar nevinovat.
Vom vedea asadar ca regulile se tot schimba pe parcursul discutiei datorita faptului ca cele stabilite intial se dovedesc a fi inficiente si nu pot sa asigure o discutie calma .Pornind de la tactica mimesisului,se ajunge treptat ca fieare sa ia decizii de unul singur fara sa mai fie influentat de ceilalti colegi.
Regulile,asadar se schimba si o data cu ele se schimba si optiunile membrilor .
4.Cum se iau deciziile in grupul de jurati?
Grupul cu care avem de-a face este un grup oarecum oficial dat fiind faptul ca are ca sarcina stabilirea unei prezumtii de vinovatie sau nevinovatie cu privire la cazul tanarului care este acuzat ca si-a omorat tatal.Decizia pe care ei trebuie sa o ia este una foarte dificila si greu de stabilit totodata,deoarece este vorba de doisprezece barbati cu caractere puternice care trebuie sa isi impuna oarecum punctual de vedere in fata celorlalti si sa fie persuasive. In ciuda dificultatii luarii unei decizii , ei stabilesc ca aceasta sa fie luata prin vot.
Vom observa la inceput ca acest vot se dovedeste a fi oarecum ineficient deoarece acesta nu este unul foarte precis:unii membri ai grupului voteaza in functie de cum voteaza ceilalti (ii imita cu alte cuvinte) fara sa incerce sa-si impuna punctual de vedere.Initial din 12 voturi doar unu singur era pentru nevinovatie;restu il socoteau pe taran ca fiind vinovat.Acest prim vot se ia dupa cateva minute de discutie,sau,mai bine zis dupa cele spuse in sala de judecata.Ei nu au reusit sa isi spuna punctul de vedere cu privire la acest caz in aceasta prima instanta,si informatiile care stateau la baza votului au fost doar cele aflate din sala de judecata.Treptat ,unii membri au inceput sa reconstituie situatia si voturile s-au mai schimbat spre tabara care favorizau nevinovatia.Discutia a fost una stransa ,in ciuda faptului ca dovezile erau mai mult decat evidente ,unii membri erau de neclintit,acest lucru provocand unele antipatii si aducand discutia la un nivel mai crescut de agitatie.
Modul in care se voteaza porneste de la o stare dominata de calmitate si ajunge la extrema cealalta.Ceea ce este important si ceea ce eficientizeaza in final votul este faptul ca acesta a ajuns sa fie luat dupa indelungi dezbateri,cand fiecare a reusit sa isi spuna puntul de vedere in fata celorlalti ,si decizia finala nu a fost influentata asa cum a fost cazul primelor voturi.
December 13, 2009 at 7:31 pm
1) Etapele constituirii grupului
În filmul „ 12 angry man”, grupul este format din cei 12 bărbaţi care se află la aceeaşi masă pentru a dezbate o problemă de ordin juridic. Constituirea acestui grup presupune anumite etape, acestea variind ȋn funcţie de situaţiile ȋn care ajung să se afle cei 12 juraţi.
O primă etapă ar putea fi cea a „ ȋntâlnirii” grupului, care presupune intrarea ȋn sala ȋn care urmează să aibă loc „ dezbaterea” dintre cei 12, socializarea dintre aceştia , se salută şi ȋsi urează „ bun venit”.
Cea de- a doua etapă este prezentarea succintă a cazului de urmează să fie discutat, şi se observă că există şi un lider probabil informal, care ia cuvântul atunci când sunt toţi prezenţi. Acesta este şi cel care ȋi supune la vot prima dată pe cei 11 colegi ai săi.
Din momentul ȋn care se termină votul şi aceştia observă că unsprezece dintre ei susţin că băiatul este vinovat şi unul singur care pledează pentru neviovat, grupul practic trece la o altă etapă a constituirii sale, deoarece de acum uşor, uşor grupul se va ȋmpărţi ȋn două, trecând din ce ȋn ce mai multe persoane de partea celui care „ a ȋndrăznit” să voteze din prima rundă pentru nevinovat.
Toate etapele prin care trec cei doisprezece se bazează pe demonstrare, argumentarea celor susţinute. Ei nu urmăresc să influenţeze părerea celorlalţi, ci să ȋi convingă că au dreptate. Cooperarea ȋn cazul lor este foarte importantă, şi cu cât sunt mai mulţi de acord că cel judecat este nevinovat, cu atât există mai multe argumente care ȋi conving treptat şi pe ceilalţi de ceea ce s- a ȋntâmplat.
Constituirea acestui grup poate fi luată ca exemplu ȋn explicarea realizării grupurilor ȋn general, deoarece orice grup presupune: un spaţiu de ȋntâlnirea, un lider, o problemă, discutarea problemei ( contraziceri, pentru că avem păreri diferite) şi rezolvarea problemei.
În cazul grupului din film, ultima etapă este realizată prin anunţarea nevinovăţiei copilului judecat.
2) Regulile care ghidează comportamentul grupului
Orice grup, pentru a fi unul organizat, trebuie să dispună de anumite reguli care să ghideze indivizii aflaţi ȋn cadrul acestuia, pentru a putea comunica adecvat şi pentru a exista o anumită egalitate ȋntre membrii.
Grupul alcătuit ȋn „ 12 angry man” se ghidează cu siguranţă după anumite reguli care există ȋn justiţie, care nouă nu ne sunt prezentate. Totuşi, se poate observa faptul că toţi ştiu ce au de făcut, ȋn jurul cărui lucru să se ȋnvârtă pentru a rezolva problema.
Îşi respectă opţiunile ȋntre ei şi fac tot posibilul să ȋşi asculte reciproc părerile. Sunt capabili să ȋşi schimbe şi opţiunea pe parcurs, ceea ce demonstrează că nu au idei predefinite, ci doar o părere pe care şi- o pot schimba dacă li se aduc argumente pertinente.
Printre regulile care ghidează comportamentul acestui grup am observat că se pune foarte mult accent pe respect şi pe ordine.
Ei nu se lasă influenţaţi de opţiunile colegilor de masă, dar sunt dispuşi să ȋşi schimbe părerea dacă argumentele aduse ȋi conving. În calitatea lor de juraţi, au obligaţia să susţină o idee sau să şi- o schimbe doar ȋn momentul ȋn care sunt siguri că este cea bună.
Juraţii nu se cunosc ȋntre ei, ceea ce constituie un avantaj, pentru că puterea de influenţă ar fi mare dacă aceştia şi- ar cunoaşte preferinţele, slăbiciunile.
Cei doisprezece oameni ştiu că au un scop şi ȋncearcă să ajungă la acesta ȋntr- un mod cât mai profesional.
Regula care marchează cu adevărat desfăsurarea procesului şi care ghidează comportamentul grupului este cea a votului. Votul se realizează atât public ( prin ridicarea mâinii), cât şi scris. Este un sistem considerat eficient , ţinând cont că numărul persoanelor permite alegerea prin ambele metode.
3) Cum se iau deciziile ȋn grupul de juraţi?
Deciziile luate ȋn cadrul unui grup se iau ȋn general ȋn funcţie de preferinţele majorităţii.
În cazul acestui grup, decizia se ia ȋn funcţie de preferinţe, dar preferinţele sunt supuse la vot, pentru o transparenţă şi un rezultat cât mai precis.
În filmul „ 12 angry man ”, procedeul de decizia a fost ȋnceput prin hotărarea unuia dintre juraţi, care a supus pentru prima dată la vot cauza ce avea să fie dezbătută. Pe parcursul ȋntregului film, cei doisprezece juraţi au votat de nouă ori. Fiecare proces de votare aducea câte un vot sau mai multe ȋn favoarea nevinovăţiei copilului.
Întregul procedeu a presupus nu numai votarea ȋn sine, ci şi argumentarea, explicarea celor ȋntâmplate. Un rol foarte important l- a avut descrierea faptelor şi ȋn special, punerea ȋn scenă a ȋntregii ȋntâmplări.
În explicarea tuturor acţiunilor, un rol important ȋl au dezbaterile, contrazicerile dintre membrii grupului, deoarece se dovedesc a fi foarte eficiente ȋn schimbarea perspectivei acestora pe parcursul ȋntregului procedeu.
Treptat, cei doisprezece membrii ajung să schimbe votul din 11 care pledeaza pentru vinovat şi unu care votează nevinovat ȋntr- un scor total opus: 11 consideră că judecatul este nevinovat, şi unul singur, care la final recunoaşte că şi- a schimbat pe parcurs opţiunea, care pledează până ȋn ultimul moment pentru vinovat.
În concluzie, prin argumentare părerile se pot schimba radical; chiar dacă există o singură persoană cu vot diferit faţă de ceilalţi 11, votul devine aşa cum „ curajosul” a votat din prima rundă de votare. Importantă este răbdarea şi corectitudinea şi cunoaşterea cauzei susţinute.
4) Mecanisme intraindividuale- cum intervin indivizii ȋn interacţiunea de grup?
Fiecare membru are rolul său ȋn cadrul grupului. Modul ȋn care stau la masă, ordinea ȋn care iau cuvântul ȋn cadrul dezbaterii sunt moduri de a interveni ȋn interacţiunea de grup.
De la ȋnceputul „ şedinţei”, există acel lider informal care ȋncepe ȋntregul procedeu. Acesta este aşezat ȋntr- unul din capetele mesei, ceea ce ȋi accentuează puterea.
Majoritatea indivizilor care au ceva de spus, ȋn momentul lansării discuţiei preferă să se ridice ȋn picioare pentru a se face vizibili. Această postură ȋi favorizează ȋn acele momente deoarece le dă o oarecare putere asupra celorlalţi , care stau pe scaune şi ȋl ascultă.
Atunci când se ajunge la refacerea momentului crimei, aproape toţi membrii grupului sunt ridicaţi ȋn picioare şi participă la desfăşurarea ȋntregii activităţi.
Când nu sunt de acord cu unele concluzii, o parte din membrii, ȋn special cel care a luat cuvântul la ȋnceput, bat cu pumnul ȋn masă. Acest fapt se ȋntâmplă ȋn special ȋn momentul exprimării votului, când se constată că valoarea votului s- a schimbat din nou, unii se revoltă vizibil. Există persoane care sunt calme pe durata ȋntregului proces, persoane foarte implicate, persoane agitate, care acaparează atenţia ȋn mai multe scene.
Deasemenea, modurile de a interacţiona este perceput diferit de fiecare membru. Unii ȋl consideră adecvat, alţii ȋl acceptă pur şi simplu, sau alţii se revoltă ȋmpotriva lor. Datorită modului diferit de a reacţiona, ceea ce ne diferenţiază pe noi oamenii, ȋn mijlocul grupului despre care discutăm s- au creat probleme, ajungându- se şi la antipatii.
Avem multe de ȋnvăţat din această interacţiune prezentată ȋn film. Întotdeauna trebuie să reflectăm ȋnainte de a reacţiona ȋn vreun fel, trebuie să gândim lucrurile de două ori, să fim capabili să ascultăm şi trebuie să acceptăm şi părerile diferite de ale noastre. Toate acestea sunt necesare şi indispensabile ȋn procesul de interacţiune dintre oameni din cadrul oricărui grup.
December 13, 2009 at 9:33 pm
Imi cer scuze pentru greselile din mesajul anterior..am corectat ,si iata-le in forma finala
1.Mecanismele intraindividuale in interactiunea de grup.
Dupa cum ii spune si numele,in filmul “12 Angry Men” este clar ca ne confruntam cu un grup .In general,cand ne gandim la un grup ne gandim la ideea unei interactiuni sociale ,la ideea realizarii unei sarcini sau la o relatie sociala sau interindividuala.
In filmul nostru ne confruntam cu un grup de sarcina care este reunit pentru o indatorire comuna.Trebuie sa ne imaginam doisprezece indivizi care se reunesc pentru a dezvolta interactiuni si raporturi sociale in limitele unor reguli prestabilite.In acest grup interactiunea este de tip “face-to-face”,in care fiecare membru trebuie sa depuna eforturi pentru ca opinia lor sa ocupe un loc in constiinta celorlalti(altfel spus,trebuie sa isi impuna oarecum punctul de vedere in fata celorlalti dat fiind faptul ca este vorba de un grup de barbati cu pareri bine stabilite si “ageri la manie” asa cum spune si numele filmului).Acest grup,este in cazul nostru,spatiul de desfasurare a unor conflicte ,dar ,totodata,a invatarii reciproce.Aceste conflicte pornesc de la divergentele de gandire ale membrilor care trebuie sa gaseasca cea mai buna solutie pentru a atinge un scop.Asadar,cei doisprzece indivizi au un scop comun;stabilesc un echilibru intern prin stabilirea unor reguli si au o influenta mutuala unii asupra altora (chiar si imita comportamentele si deciziile/voturile celorlalti).
Pe parcursul discutiilor ,vom vedea ca se dezvolta,ca in orice altfel de grup,anumite simpatii si antipatii in interactiunea membrilor.Antipatiile se datoreaza unor conflicte cauzate de directiile diferite de gandire ale indivizilor implicati in solutionarea problemei cu care au fost insarcinati.Pentru ca discutia sa ramana totusi pe o linie de plutire ,cei implicati trebuie sa aiba statusul de “soiabil”,si in film acest lucru nu pare sa fie o problema.Deasemenea,in interactiunea cu ceilalti,indivizii trebuie sa se conformeze ,sa fie buni ascultatori si sa stie cand sa vorbeasca pentru a evita acea stare haotica la care se ajunge la un moment dat .
2.Modul in care se constituie grupul
In filmul “12 Angry Men” putem sa observam foarte bine modul in care se formeaza un grup.Etapele de formare ale grupului sunt tipice.Prima etapa este cea de formare-membrii reusesc sa se cunoasca intre ei sis a stabileasca anumite obiective-cum este in cazul nostrum stabilirea unei prezumtii de vinovatie sau nevinovatie,a doua etapa este cea a perturbarii sau etapa conflictuala cand apar divergentele de opinie,apoi etapa normalizarii bazata pe cooperare si aceptiunea opiniei celorlalti membri,apoi etapa realizarii sarcinii si dizolvarea grupului-moment in care se renunta la comportamentul de sarcina si se revine la comportamentul centrat pe relationare,evoluand spre incheierea activitatii de grup.
Cei doisprezece jurati se intalnesc intr-o sala si se aseaza toti la o masa.Observam inca de la inceput ca se aseaza intr-o anumita ordine. Scopul intalnirii este acelasi pentru toti: gasirea unei solutii in ceea ce priveste viata tanarului;sa il acuze de vinovatie sau de nevinovatie. Juratii nu se cunosc intre ei ,fapt pe care il putem deduce inca de la inceput deoarece in perioada premergatatoare inceperii discutiei oficiale ,ei discuta despre tot felul de lucruri incepand de la cele mai banale (vreme,starea cladirilor din jur s.a.m.d) si chiar de prezentele anterioare intr-un astfel de grup de jurati. Unii au mai fost in astfel de grupuri , altii se afla pentru prima oara in fata unei astfel de situatii.Observam o oarecare lipsa de organizare inca de la inceput deoarece nu s-au asezat in jurul mesei cand ar fi trebuit,existand diverse ezitari (unii erau la baie,altii nu ajunsesera inca).
Ca fiecare grup in care se doreste o buna intelegere pentru a duce la indeplinire sarcina pe care o are , si juratii nostri stabilesc de la inceput niste regului pentru o mai buna cooperare si pentru un rezultat corect. Vom observa pe parcurs ca divergentele de gandire ale unora dintre jurati vor duce la situatii tumultuoase si chiar la formarea unor antipatii intre acestia pe parcursul discutiei. Un alt lucru deosebit de important pe care l-am observat a fost tactica mimesisului ; unii membri nu se mai ostenesc sa caute argumente pentru decizia lor (cum ca tanarul este sau nu vinovat ),ci se iau dupa ceilalti membri si voteaza ca majoriteatea (acest lucru in prima parte a discutiei).
3.Regulile/normele care ghideaza comportamentul grupului.
Fiecare grup are la baza anumite regului/norme pentru o mai buna functionare.In lipsa unor astfel de norme prestabilite , grupul s-ar confrunta cu unele deficiente deoarece ar aparea nenumarate altercatii/divergente de opinie, si relationarea ar fi haotica.Acesta este si rolul regulilor-asigurarea unei bune fnctionari si unei bune intelegeri intre membri
Si in filmul “12 Angry Men” avem de-a face cu un grup in “plina “ organizare .Vom observa inca de la inceput modul in care relationeaza,discutiile in care se antreneaza inaintea discutiei oficiale.Membrii acestui grup nu se cunosc dinainte intre ei,si din acest motiv trebuie sa stabileasca anumite norme pentru a putea purta o discutie civilizata si pentru a ajunge la un rezultat corect deoarece este la mijloc viata unui tanar.
Dupa cum mentionam anterior,necesitatea stabilirii unor reguli apare inca din stadiul incipial al discutiei .Juratii se aseaza intr-o anumita ordine la masa si stabilesc de comun acord ca deciziile sa fie luate prin vot.
Acest sistem de vot pare sa fie cel mai eficient avand in vedere faptul ca este vorba de doisprezece oameni care cu siguranta nu vor avea timp sa dezbata fiecare in parte aeasta problematica .Vom observa ca disutiile iau amploare,apar divergente,de la un vot de nevinovatie se ajunge ca toate voturile sa fie in favoarea tanarului.Se voteaza de 9 ori,membrii fiind maleabili la inceput dar mai apoi isi gasesc curajul necesar sa spuna ca tanarul este intr-adevar nevinovat.
Vom vedea asadar ca regulile se tot schimba pe parcursul discutiei datorita faptului ca cele stabilite intial se dovedesc a fi inficiente si nu pot sa asigure o discutie calma .Pornind de la tactica mimesisului,se ajunge treptat ca fieare sa ia decizii de unul singur fara sa mai fie influentat de ceilalti colegi.
Regulile,asadar se schimba si o data cu ele se schimba si optiunile membrilor .
4.Cum se iau deciziile in grupul de jurati?
Grupul cu care avem de-a face este un grup oarecum oficial dat fiind faptul ca are ca sarcina stabilirea unei prezumtii de vinovatie sau nevinovatie cu privire la cazul tanarului care este acuzat ca si-a omorat tatal.Decizia pe care ei trebuie sa o ia este una foarte dificila si greu de stabilit totodata,deoarece este vorba de doisprezece barbati cu caractere puternice care trebuie sa isi impuna oarecum punctul de vedere in fata celorlalti si sa fie persuasivi. In ciuda dificultatii luarii unei decizii , ei stabilesc ca aceasta sa fie luata prin vot.
Vom observa la inceput ca acest vot se dovedeste a fi oarecum ineficient deoarece acesta nu este unul foarte precis:unii membri ai grupului voteaza in functie de cum voteaza ceilalti (ii imita cu alte cuvinte) fara sa incerce sa-si impuna punctul de vedere.Initial din 12 voturi doar unu singur era pentru nevinovatie;restu il socoteau pe tanar ca fiind vinovat.Acest prim vot se ia dupa cateva minute de discutie,sau,mai bine zis dupa cele spuse in sala de judecata.Ei nu au reusit sa isi spuna punctul de vedere cu privire la acest caz in aceasta prima instanta,si informatiile care stateau la baza votului au fost doar cele aflate din sala de judecata.Treptat ,unii membri au inceput sa reconstituie situatia si voturile s-au mai schimbat spre tabara care favorizau nevinovatia.Discutia a fost una stransa ,in ciuda faptului ca dovezile erau mai mult decat evidente ,unii membri erau de neclintit,acest lucru provocand unele antipatii si aducand discutia la un nivel mai crescut de agitatie.
Modul in care se voteaza porneste de la o stare dominata de calmitate si ajunge la extrema cealalta.Ceea ce este important si ceea ce eficientizeaza in final votul este faptul ca acesta a ajuns sa fie luat dupa indelungi dezbateri,cand fiecare a reusit sa isi spuna punctul de vedere in fata celorlalti ,si decizia finala nu a fost influentata asa cum a fost cazul primelor voturi.
December 13, 2009 at 10:59 pm
1) Etapele constituirii grupului:
Grupul este constituit dintr-un numar de 12 jurati. Acestia sunt simplii cetateni, fara formatie juridica, fiind un fel de “justitie populara”, insarcinati sa ofere un “verdict” (vere dictum= a spune adevarul) in cazul unui tanar acuzat ca si-a ucis tatal. Acestia devin un grup atunci cand se afla in situatia de a oferii un verdict si de a socializa pentru a ajunge la un numitor comun. Pentru ca acest fapt sa fie posibil votul trebuie sa fie unanim. Constituirea acestui grup este o necessitate pentru individual judecat. Dupa marime, grupul sub forma caruia se constituie este unul mic; natura relatiilor dintre membrii componenti este primara, “fata in fata”. Atributiile acestui grup sunt de a stabilii vinovatia sau nevinovatia subiectului in cauza. Printre caracteristicile acestuia se poate numara obiectivitatea care ar trebuii sa caracterizeze procesul deliberarii. Avem in cadrul grupului, desi se formeaza pe parcurs si existenta unei constiinte de grup. Au loc o serie de etape si procese in cadrul grupului, acestia incercand sa ajunga la un verdict unanim, acceptand parerile si argumentele fiecarui membru din care este constituit grupul. Fiecare are dreptul sa isi exprime punctul de vedere, desi inca de la inceput se contureaza un lider care ii influenteaza in mod indirect pe ceilalti membrii. Atunci cand unul dintre membrii juriului se opune hotararii initiale, fiind un singur vot de nevinovatie contra a 11 de vinovatie, initial este considerate o ofensa adusa celorlalti membrii si capacitatii lor de a discerne. Se pare insa ca argumentele celui din urma sunt mai puternice reusind sa ii convinga si pe ceilalti membrii sa discerne obiectiv fara a se lasa influentati de experientele din viata lor. Este interesant modul in care evolueaza discutia si etapele pe care acestia le pacurg: de la un singur vot ce oferea statutul de nevinovat, la 12 voturi.
2) Regulile care ghideaza comportamentul grupului:
Inca de la inceput se contureaza anumite norme, pe care acestia incearca sa le respecte. Exista un lider care se evidentiaza preluand cuvantul pentru ca intregul proces sa se desfasoare pe cat posibil intr-un mod organizat. Comportamentul intregului grup este ghidat de regulile pe care ei insisi si le formeaza, si pe care aleg sa le respecte desi nu semneaza niciun act. Este un fel de “Contract Social”, iar atunci cand acesta este incalcat ceilalti mebrii hotarasc sa protesteze. Avem exemplul in care 10 din cei 12 membrii isi parasesc locurile intorcandu-se cu spatele la masa in semn de protest fata de unul dintre membrii grupului care incalcase regulile stabilite pe parcurs in cadrul grupului. Se pare ca acestia decid ca fiecare din membrii grupului sa aiba dreptul sa isi exprime propia parere, sis a isi ofere si sustina propriile argumente. Observam astfel cum lucrurile evolueaza in cadrul grupului de jurati. Acestia ajung sa constientizeze importanta componentei intregului grup si necesitatea lor. Isi constientizeaza rolul si greutatea deciziei pe care trebuie sa o ia. Cazul tanarului ajunge sa fie dezbatut in profunzime in interiorul grupului, desi acesta este constituit din persoane ale caror personalitati sunt diferite si care au idei diferite. Tocmai asta face atat de interesanta intreaga dezbatere. Fara a se lasa influentat de ceilalti membrii ai grupului, juratul cu numarul opt cere reanalizarea probelor si astfel intreaga discutie capata o noua conotatie. Se pare ca acesta le cere sa se deteseze de propriile experiente sis a judece intr-un mod obiectiv intregul eveniment. In cele din urma acestia accepta ca unele declaratii pot lua o forma distorsionata si astfel decide ca verdictul sa fie nevinovat neputand in totalitate sa dovedeasca vinovatia tanarului acuzat.
3) Cum se iau deciziile in grupul de jurati:
In grupul de jurati decizia finala trebuie sa fie unanima, astfel ca pentru a putea da un verdict toti membrii grupului trebuie sa fie de acord cu acea decizie. Daca unul dintre membrii nu este de accord atunci acesta trebuie sa isi exprime propriile argumente in asa fel incat sa ii convinga si pe ceilalti, sau in asa fel incat ceilalti sa poata sa ii ofere argumente la neclaritatile sale pentru a-l convinge. Desi initial ne confruntam cu voturile unor persoane care teoretic sunt indecise, acestia nefiind convinse de ceea ce voteaza, ci o faca deoarece au un comportament imitative, ulterior acest lucru se schimbe, cei care se considera inferiori poate chiar si numeric capatand curajul sa isi exprime punctul de vedere. Se pare ca este necesar un singur imbold pentru ca toate temerile si nesiguranta sa iasa la iveala. Daca initial votul este secret, acestia ajung sa isi exprime liber votul, avand curajul de a adduce argumente pentru punctul lor de vedere. Daca unii votau asa cum majoritatea o facea, acum ei sunt obligati sa isi contureze un punct de vedere, si li se imprima necesitatea constientizarii acelui punct de vedere. Initial situatia voturilor era 11 impotriva unuia singur, acestia decalarandu-l pe condamnat drept vinovat, iar la sfasit situatia este exact opusa: sunt tot 11 impotriva unuia singur numai ca de data acestia il declara nevinovat. In cele din urma, acest ultim jurat isi da seama ca orgolilul si relatia pe care o avea cu fiul sau il fac sa nu poata judeca obiectiv si neavand argumente solide, ajunge sa recunoasca ca nu este sigur de vinovatia tanarului. Astfel decizia acestora devina unanima, iar in lipsa unor alte argumente tanarul ajunge sa fie considerat nevinovat.
4) Mecanismele intraindividuale, cum intervin indivizii in actiunea de grup:
Se pare ca fiecare individ are rolul sau bine definit in cadrul procesului de interactiune. Exista de la bun inceput un lider informal cara vegheaza ca intregul proces sa aiba loc int-o maniera organizata. Membrii sunt asezat in jurul unei mese in asa fel incat sa se poata privii “fata in fata” si pentru a putea interactiona. Fiecare membruu al grupului isi spune propriul punct de vedere si argumentele atunci cand ii vine randul. Acestia isi ofera votul tot in functie de cu sunt asezati la masa. Se pare ca liderul informal se aseaza de la bun inceput in capul mesei, probabil tocmai pentru a sublinia acest lucru. Atunci cand se constata ca nu toti impartasesc acelasi mod de gandire, unii dintre membrii grupului se revolta, insa pe parcurs acestia accepta si chiar ajung sa impartaseasca opiniile celor ce aveau un punct de vedere diferit. Daca la inceput sunt acceptate ironiile unora dintre membrii si nu toate punctele de vedere au aceeasi greutate, spre sfarsit lucrurile se schimbe. Cei care se revolta si incearca sa isi impuna punctul de vedre printr-o alta maniera dacat cea a argumentelor logice, frumos expuse ajung sa fie contestati. Ceilalti refuza pur si simplu sa asculte argumentele impuse cu forta, astfel decid sa protesteze. Acest lucru se realizeaza prin ridicarea membrilor de pe scaune si intoarcerea acestora cu spatele la masa de discutii in semn de protest pentru cel ce nu respecta normele ce se contureaza inca de la bun inceput in cadrul grupului. Atunci cand acestia reconstruiesc locul crimei pentru a avea o mai buna viziune asupra intregului eveniment, toata lumea participa, ridicandu-se de la masa si ajutand ca scena sa fie reprodusa.
December 13, 2009 at 11:19 pm
Imi cer scuze pentru numeroasele greseli din primul text. Postez raspunsul la intrebari in varianta corectata.
1) Etapele constituirii grupului:
Grupul este constituit dintr-un numar de 12 jurati. Acestia sunt simplii cetateni, fara formatie juridica, fiind un fel de “justitie populara”, insarcinati sa ofere un “verdict” (vere dictum= a spune adevarul) in cazul unui tanar acuzat ca si-a ucis tatal. Acestia devin un grup atunci cand se afla in situatia de a oferii un verdict si de a socializa pentru a ajunge la un numitor comun. Pentru ca acest fapt sa fie posibil votul trebuie sa fie unanim. Constituirea acestui grup este o necesitate pentru individul judecat. Dupa marime, grupul sub forma caruia se constituie este unul mic; natura relatiilor dintre membrii componenti este primara, “fata in fata”. Atributiile acestui grup sunt de a stabilii vinovatia sau nevinovatia subiectului in cauza. Printre caracteristicile acestuia se poate numara obiectivitatea care ar trebuii sa caracterizeze procesul deliberarii. Avem in cadrul grupului, desi se formeaza pe parcurs si existenta unei constiinte de grup. Au loc o serie de etape si procese in cadrul grupului, acestia incercand sa ajunga la un verdict unanim, acceptand parerile si argumentele fiecarui membru din care este constituit grupul. Fiecare are dreptul sa isi exprime punctul de vedere, desi inca de la inceput se contureaza un lider care ii influenteaza in mod indirect pe ceilalti membrii. Atunci cand unul dintre membrii juriului se opune hotararii initiale, fiind un singur vot de nevinovatie contra a 11 de vinovatie, initial este considerata o ofensa adusa celorlalti membrii si capacitatii lor de a discerne. Se pare insa ca argumentele celui din urma sunt mai puternice reusind sa ii convinga si pe ceilalti membrii sa discerne obiectiv fara a se lasa influentati de experientele din viata lor. Este interesant modul in care evolueaza discutia si etapele pe care acestia le pacurg: de la un singur vot ce oferea statutul de nevinovat, la 12 voturi.
2) Regulile care ghideaza comportamentul grupului:
Inca de la inceput se contureaza anumite norme, pe care acestia incearca sa le respecte. Exista un lider care se evidentiaza preluand cuvantul pentru ca intregul proces sa se desfasoare pe cat posibil intr-un mod organizat. Comportamentul intregului grup este ghidat de regulile pe care ei insisi si le formeaza, si pe care aleg sa le respecte desi nu semneaza niciun act. Este un fel de “Contract Social”, iar atunci cand acesta este incalcat ceilalti mebrii hotarasc sa protesteze. Avem exemplul in care 10 din cei 12 membrii isi parasesc locurile intorcandu-se cu spatele la masa in semn de protest fata de unul dintre membrii grupului care incalcase regulile stabilite pe parcurs in cadrul grupului. Se pare ca acestia decid ca fiecare din membrii grupului sa aiba dreptul sa isi exprime propia parere, si sa isi ofere si sustina propriile argumente. Observam astfel cum lucrurile evolueaza in cadrul grupului de jurati. Acestia ajung sa constientizeze importanta componentei intregului grup si necesitatea lor. Isi constientizeaza rolul si greutatea deciziei pe care trebuie sa o ia. Cazul tanarului ajunge sa fie dezbatut in profunzime in interiorul grupului, desi acesta este constituit din persoane ale caror personalitati sunt diferite si care au idei diferite. Tocmai asta face atat de interesanta intreaga dezbatere. Fara a se lasa influentat de ceilalti membrii ai grupului, juratul cu numarul opt cere reanalizarea probelor si astfel intreaga discutie capata o noua conotatie. Se pare ca acesta le cere sa se deteseze de propriile experiente si sa judece intr-un mod obiectiv intregul eveniment. In cele din urma acestia accepta ca unele declaratii pot lua o forma distorsionata si astfel decid ca verdictul sa fie acela de nevinovat neputand in totalitate sa dovedeasca vinovatia tanarului acuzat.
3) Cum se iau deciziile in grupul de jurati:
In grupul de jurati decizia finala trebuie sa fie unanima, astfel ca pentru a putea da un verdict toti membrii grupului trebuie sa fie de acord cu acea decizie. Daca unul dintre membrii nu este de acord atunci acesta trebuie sa isi exprime propriile argumente in asa fel incat sa ii convinga si pe ceilalti, sau in asa fel incat ceilalti sa poata sa ii ofere argumente la neclaritatile sale pentru a-l convinge. Desi initial ne confruntam cu voturile unor persoane care teoretic sunt indecise, acestia nefiind convinsi de ceea ce voteaza, ci o fac deoarece au un comportament imitativ, ulterior acest lucru se schimba, cei care se considera inferiori poate chiar si numeric capatand curajul sa isi exprime punctul de vedere. Se pare ca este necesar un singur imbold pentru ca toate temerile si nesiguranta sa iasa la iveala. Daca initial votul este secret, acestia ajung sa isi exprime liber votul, avand curajul de a aduce argumente pentru punctul lor de vedere. Daca unii votau asa cum majoritatea o facea, acum ei sunt obligati sa isi contureze un punct de vedere, si li se imprima necesitatea constientizarii acelui punct de vedere. Initial situatia voturilor era 11 impotriva unuia singur, acestia decalarandu-l pe condamnat drept vinovat, iar la sfarsit situatia este exact opusa: sunt tot 11 impotriva unuia singur numai ca de data acestia il declara nevinovat. In cele din urma, acest ultim jurat isi da seama ca orgolilul si relatia pe care o avea cu fiul sau il fac sa nu poata judeca obiectiv si neavand argumente solide, ajunge sa recunoasca ca nu este sigur de vinovatia tanarului. Astfel decizia acestora devina unanima, iar in lipsa unor alte argumente tanarul ajunge sa fie considerat nevinovat.
4) Mecanismele intraindividuale, cum intervin indivizii in actiunea de grup:
Se pare ca fiecare individ are rolul sau bine definit in cadrul procesului de interactiune. Exista de la bun inceput un lider informal cara vegheaza ca intregul proces sa aiba loc int-o maniera organizata. Membrii sunt asezat in jurul unei mese in asa fel incat sa se poata privii “fata in fata” si pentru a putea interactiona. Fiecare membru al grupului isi spune propriul punct de vedere si argumentele atunci cand ii vine randul. Acestia isi ofera votul tot in functie de cum sunt asezati la masa. Se pare ca liderul informal se aseaza de la bun inceput in capul mesei, probabil tocmai pentru a sublinia acest lucru. Atunci cand se constata ca nu toti impartasesc acelasi mod de gandire, unii dintre membrii grupului se revolta, insa pe parcurs acestia accepta si chiar ajung sa impartaseasca opiniile celor ce aveau un punct de vedere diferit. Daca la inceput sunt acceptate ironiile unora dintre membrii si nu toate punctele de vedere au aceeasi greutate, spre sfarsit lucrurile se schimba. Cei care se revolta si incearca sa isi impuna punctul de vedre printr-o alta maniera dacat cea a argumentelor logice, frumos expuse ajung sa fie contestati. Ceilalti refuza pur si simplu sa asculte argumentele impuse cu forta, astfel decid sa protesteze. Acest lucru se realizeaza prin ridicarea membrilor de pe scaune si intoarcerea acestora cu spatele la masa de discutii in semn de protest pentru cel ce nu respecta normele ce se contureaza inca de la bun inceput in cadrul grupului. Atunci cand acestia reconstruiesc locul crimei pentru a avea o mai buna viziune asupra intregului eveniment, toata lumea participa, ridicandu-se de la masa si ajutand ca scena sa fie reprodusa.
December 14, 2009 at 8:27 am
1. Etapele formarii grupului
In filmul “12 Angry Men” ne este prezentat un grup de 12 barbati, asa cum reiese si din titlu, care au functia de jurati intr-un proces penal, ei trebuia sa stabileasca daca presupusul criminal este vinovat sau nu. Ei au in mana soarta unui tanar. Acest grup de jurati nu se construieste fara nici o regula, ci dupa anumite etape.
Prima etapa ar fi atunci cand se intalnesc prima oara si fac cunostiinta unul cu celalalt, ei intra intr-o sala speciala, amenajata pentru ei unde sunt practic inchisi, nu au voie sa iasa pana nu stabilesc verdictul. Inainte sa inceapa sedinta propriu-zisa ei discuta despre starea vremii, a cladirilor, subiecte care nu au nici o legatura cu cazul. La inceput sunt dezorganizati, unii nu au mai participat intr-un astfel de grup, altii au mai fost si de aceea exista intarziati. Grupul de jurati este formati din barbati de diverse varste si categorii sociale, unii erau insurati altii nu, aveau profesii diferite etc.
A doua etapa este cea in care juratii se aseaza la masa pentru a incepe sedinta, ei nu se aseaza aleatoriu ci intr-o anumita ordine. Urmeaza prezentarea cazului de catre unul dintre jurati care detine calitati de lider. Urmeaza momentul votului in care fiecare trebuia sa voteze cu “vinovat” sau “nevinovat”, in functie de cum il credeau ei pe tanar dupa prezentarea probelor. Dintre cei 12 numai unul a votat “nevinovat”, ceilalti ori nu au avut curajul sa-si exprime parerea fiind in minoritate ori au fost influentati de hotararea celorlalti de a-l condamna pe tanar cu orice scop.
Cel care era pentru nevinovatia tanarului incearca pe tot parcursul sedintei sa le demonstreze prin probe celorlalti jurati ca poate se inseala in privinta verdictului.
Straduinta acestui om se pare ca da roade deoarece la al doilea vot nu mai sunt 11 contra 1 ci 10 contra 2. Si tot asa urmeaza si cel de-al treilea vot in care numarul celor pentru nevinovatia tanarului creste pana se ajunge la 11 voturi pentru nevinovatie si 1 pentru vinovatie. Este incredibila implicarea acestui jurat si mai ales puterea lui de a rasturna situatia in favoarea tanarului. Acest grup de jurati este unul normal cu oameni care doresc sa preia cuvantul si conducerea grupului, au loc contraziceri si chiar se implica atat de mult incat unii dintre ei considera aceasta indatorire ca pe una personala.
2. Reguli care ghideaza comportamentul grupului
Un grup are nevoie pentru a functiona de reguli, aceste pot fi scrise sau nescrise, formale sau informale, in functie de tipul de grup care se formeaza, si bineinteles ca aceste norme duc la un anume tip de organizare. Grupul nostru de jurati din filmul “12 Angry Men” este teoretic unul formal, pentru ca ei se afla intr-o institutie a statului unde trebuie sa respecte regulile prescrise de aceasta, dar ei pot delimita foarte bine spatiul de trecere dintre formal si informal in momentul cand iau pauza, atunci ei nu mai vorbesc despre caz, ci despre lucruri banale care nu au nici o legatura cu motivul pentru care se aflau in acea sala. Se formeaza si un lider informal care ia cuvantul fara a fi stabilit de catre cineva sau supus votului pentru a fi ales. Este important sa observam faptul ca ei isi stabilesc singuri niste reguli informale si nescrise de organizare in cadrul grupului pentru ca fiecare sa poata lua cuvantu si sa-si justifice optiunea cu argumente valide. Regulile formale sunt cele facute de institutie, ei nu aveau voie sa iasa din camera pana nu terminau de dezbatut cazul. De aceea unul dintre ei vroia sa termine mai repede pentru a ajunge acasa la meci si nu era hotarat in optiunea lui, se dadea dupa majoritate. Regulile stabilite de ei totusi se incalca si buna organizare de la inceput dispare si din cauza caldurii foarte mari, dar si a divergentelor de opinie majore. Fiecare are propriul rol in acest grup. Unii dintre jurati nu gandesc obiectiv asupra cazului si considera fapta tanarului ca fiind ce mai grava, nici nu concep ca poate probele se inseala, si de aceea in momentul in care un jurat voteaza altfel decat cei 11 toti se revolta, dar acesta gandea obiectiv si incerca sa se puna el in locul tanarului.
Spre final si ceilalti se detaseaza de propriile experiente si dau un verdict obiectiv si dezbatut pana la ultimul detaliu.
3. Cum se iau deciziile in grupul de jurati?
Pe parcursul sedintei juratii trebuie sa ia mai multe decizii care sunt supuse votului, metoda stabilita de majoritatea. Cea mai importanta decizie pe care cei 12 barbati trebuie sa o ia este vinovatia sau nevinovatia tanarului pentru asa zisa crima comisa, care e si principalul motiv pentru care ei se afla in acea sala. Aceasta decizie este una greu de luat si cazul trebuie tratat obiectiv si cu seriozitate pentru ca viitorul unui tanar era in mainile lor. La inceput cei 11 sunt influentati de probe si considera ca daca politia l-a gasit vinovat ei nu mai trebuie sa treaca probele prin propriu filtru si sunt extrem de obiectivi nereusind sa se detaseze de propriile experiente la incepu. Dar pe parcurs cand acel jurat curajos si constiincios care vrea sa-si faca treaba in mod corect si obiectiv, reuseste incetul cu incetul sa-i faca pe ceilalti sa se indoiasca de propria decizie chiar daca la inceput au fost categorici.
Deciziile juratilor sunt supuse votului de mai multe ori si de fiecare data numarul celor care erau pentru si impotriva se modifica. Acest lucru sugereaza faptul ca au luat o decizie fara sa gandeasca prea mult la ea, ori fiind influentati de restul juratilor.
4. Mecanisme intraindividuale- cum intervin indivizii ȋn interacţiunea de grup?
Filmul este reprezentativ pentru modul in care se formeaza un grup. Grupul nostru este unul care are la baza atat reguli formale, stabilite de tribunal cat si informale, care se stabilesc intre jurati. Toate grupurile interactioneaza intre ele si intre membrii lor, pentru ca altfel nu ar mai fi un grup. In acest film avem un grup care se formeaza pentru a realiza o sarcina comuna, juratii trebuie sa stabileasca verdictul intr-un caz de crima al unui tanar, care se presupune ca si-ar fi omorat tatal.
Fiecare individ din acest grup interactioneaza in mod direct cu ceilalti, fiecare se lupta ca opinia lui sa fie cea care conteaza in stabilirea verdictului si fiecare individ are propriul rol in acest grup stabilit ata de el cat si de ceilalti membrii in functie de personalitate, de comportament si de gradul de implicare in luarea deciziilor. Unul dintre indivizi vroia sa plece mai repede acasa pentru a prinde meciul si de aceea isi modifica opinia in functie de majoritatea, deci gradul de implicare al acestuia in rezolvarea cazului era mai scazut.
Liderul grupului care este unul informal este asezat in capatul mesei, pentru ca ceilalti sa nu uite ca el este cel care conduce sedinta. In momentul in care ei se ridica in picioare pentru a-si exprima fiecare optiunea de vot se produce o clipa de liniste pentru ca 11 oameni aveau aceeasi parere, dar clipa de liniste si buna organizare se perturba o data cu optiunea celui de al 12 lea jurat care era in opozitie. Cativa dintre cei 11 au fost influentati in luarea deciziei de catre cei mai impunatori si hotarati, de aceea pe parcurs, cand au avut loc alte alegeri multi si-au schimbat optiunea pe care au avut-o prima oara. Tocmai de aceea se creeaza multe antipatii chiar dusmanii intre membrii grupului, unul dintre jurati este chiar amenintat cu moartea de catre altul. Este foarte interesant sa observam aceste schimbari comportamentale care au loc pe parcursul a cateva ore din cauza unor divergente de opinie.
December 16, 2009 at 1:36 am
1. Etapele constituirii grupului
Cei doisprezece barbati nu se cunosc. Provin din medii diferite si au profesii diferite. Ei au fost instiintati prin posta ca vor asista ca si jurati in cadrul unui proces, trebuind sa stabileasca vinovatia unui tanar acuzat ca si-ar fi ucis tatal. Au obligatia sa se asigure ca vor oferi un verdict corect in acest caz.
Ei nu par a-si sti numele unui celuilalt sau cel putin nu se striga pe nume. Totusi, formeaza un grup formal. Ca orice grup, are un lider, care este tot formal. Este vorba de juratul numarul 1, presedintele juriului.
Intrati in sala de dezbateri, are loc mai intai o prima etapa de acomodare. Barbatii isi impart anumite pareri despre vreme, sport, despre meseriile lor si chiar despre cazul de crima.
O a doua etapa se constituie cand acestia se aseaza la masa in ordine, dupa numerele din juriu, de la unu la doisprezece. Presedintele, luand cuvantul, anunta ca nu va impune reguli de desfasurare si astfel stabilesc cu totii sa se supuna unui vot preliminar.
Are loc o a treia etapa in formarea grupului. Votul de inceput est momentul in care grupul se divide: cei care sustin vinovatia acuzatului pe de o parte, si cel care doreste sa analizeze mai mult cazul, nedorind sa fie el cel care decide executia baiatului, pe de alta parte.
A patra etapa are o desfasurare mai mare. Initial cei unsprezece isi propun sa ii demonstreze cu argumente valide celui de-al doisprezecelea ca greseste. Se intampla exact invers. El este cel care ii convinge, pe rand, de nevinovatia baiatului. Raporturile incep sa se modifice. De la unsprezece la unu in defavoarea tanarului se ajunge la unsprezece la unu in favoarea lui, intr-un final juratii ajungand la certitudinea ca acuzatul este nevinovat.
In urma deciziei finale, grupul se destrama. Si-a indeplinit scopul.
2. Cum se iau deciziile in cadrul grupului?
Deciziile se iau in mod democratic prin vot. Verdictul final trebuie stabilit in mod unanim. In caz contrar, daca nu se ajunge la o intelegere, se va alege un alt juriu. In cazul in care tanarul este gasit vinovat de uciderea tatalui, pedeapsa acestuia va fi moartea. Din acest motiv, responsabilitatea celor doisprezece este foarte mare. Ei trebuie sa judece probele intr-o maniera obiectiva , nu trebuie sa fie influentati de prejudecati si preconceptii.
Deciziile se iau de comun acord. Presedintele juriului nu impune reguli proprii, ci doar propune ca barbatii sa stea la masa respectand ordinea din juriu, de la unu la doisprezece. De comun acord stabilesc sa vorbeasca pe rand, in aceeasi ordine. Insa acest lucru nu se respecta.
Intr-o prima faza se voteaza prin ridicarea mainii atat a celor care sunt pentru condamnarea tanarului cat si a celor care sunt impotriva ei. Unsprezece sustin ca acuzatul este vinovat. Unul dintre ei nu este de acord, insa face aceasta alegere nu pentru ca ar crede neaparat in nevinovatia lui, ci pentru a nu-l duce la moarte atat de usor. De indata ce incep dezbaterile majoritatea incearca sa-l convinga pe cel care se afla in minoritate. La urmatorul vot, care este secret, unul dintre jurati isi schimba votul, facand ca raportul sa fie de zece la doi. Pe parcursul deliberarilor tot mai multi dintre jurati isi schimba optiunea. Ei iau aceasta decizie in urma noilor interpretari ale ale dovezilor, sau mai bine zis a cercetarii lor in amanunt. Unul dintre, jurati numarul doisprezece , isi schimba alegerea de mai multe ori, fiind influentat de ceilalti. Unul dintre jurati voteaza prin prisma experientelor sale personale, iar un altul nu cantareste cum trebuie faptele, acest lucru fiind determinat de ura sa fata de tinerii care traiesc in mahala. Insa in urma dovezilor prezentate, se decide in in unanimitate nevinovatia acuzatului.
3. Reguli care ghideaza comportamentul grupului
O regula dupa care grupul format se ghideaza este aceea a asezarii la masa, dupa ordinea din juriu, de la unu la doisprezece.
In capul mesei se afla, juratul numarul unu, care este presedintele juriului. Acesta nu vrea sa stabileasca reguli proprii si anunta acest lucru la inceputul deliberarilor. Cu totii ajung de comun acord ca trebuie sa vorbeasca pe rand, in acceasi ordine. Cei unsprezece jurati care sustin initial vinovatia tanarului de optsprezece ani se ofera sa aduca niste argumente solide juratului numarul opt pentru a-l convinge de ceea ce toti sunt siguri. Insa regula nu este respectata. Au loc interventii de fiecare data si nici macar nu reusesc sa-si spuna toti punctul de vedere. Se creeaza un prim moment de tensiune si lucrurile par a scapa de sub control. Presedintele ofera celorlalti responsabilitatea de a sta pe scaunul sau, insa toti se eschiveaza de aceasta indatorire, argumentand ca el face o treaba buna.
O alta regula este cea a votului, cea mai importanta, fara de care deliberarile nu ar putea avea loc. Se voteaza intai prin ridicarea mainii, mai apoi prin vot secret, pentru a se reveni mai apoi la votul deschis. In timp ce votul preliminar pare a-l condamna pe tanar la moarte, se ajunge in situatia finala in care tanarul este absolvit de vina
Pe parcursul intregii dezbateri au loc divergente intre jurati, unii dintre ei pierzandu-si firea, fiind nevoie de interventia celorlalti. Ei trebuie sa analizeze cazul dintr-un unghi obiectiv , sa nu se lase pacaliti de prejudecati si idei preconcepute, astfel putand sa stabileasca un verdict care nu este conform cu realitatea. Aceasta norma este incalcata de jurati precum cel care are o problema personala cu fiul sau pe care nu l-a mai vazut de doi ani sau de cel care are o aversiune fata de tinerii care traiesc in mahala.
4. Mecanismele intraindividuale in interactiunea de grup
Cei doisprezece jurati au personalitati diferite. Juratul numarul unu este presedintele juriului. El incearca sa pastreze o ordine si sa dea un verdict corect. Juratul numarul trei este impulsiv si priveste cazul prin prisma propriilor experiente. Fiul sau nu ii mai vorbeste de doi ani. Nu priveste cazul obiectiv si din start votul sau il indica drept vinovat pe tanar. Ba chiar este cel mai aprig sustinator al vinovatiei sale, pana in final cand isi da seama de realitate.
In concordanta cu acesta se afla juratul numarul opt. Intr-o prima faza, este singurul care voteaza in favoarea achitarii acuzatului. Nu o face pentru ca ar crede neaparat in nevinovatia lui, dar pentru ca mai merita o sansa, pe care i-o acorda analizand cazul in profunzime. Arhitect de meserie, isi construieste cazul asemenea unui avocat, analizand treptat probele crimei.
Juratul numarul patru, agent la bursa, imbracat la costum este un personaj pragmatic, serios. El sustine ca dovezile sunt mai mult decat graitoare. Juratul numarul cinci, a locuit si el candva intr-o mahala, la fel ca tanarul acuzat. Fire mai introvertita, se abtina sa vorbeasca intr-o prima faza. Juratul numarul opt da dovada de dezinteres. Scopul lui este sa se termine cat mai repede deliberarea, pentru a putea ajunge la partida de baseball. Juratul numarul zece nu ia in calcul probele prezentate, el isi sustine propria teorie: tinerii de teapa lui, care traiesc intr-o mahala, intotdeauna comit astfel de fapte abominabile.
Acesti jurati nu se cunosc intre ei, nici macar nu-si cunosc numele. Cu toate acestea ei trebuie sa decida soarta unui tanar. Sunt caractere diferite , unele mai puternice unele mai slabe. Se creeaza momente de tensiune si toate aceste diferentieri face dificila relationarea intre ei, stabilirea si urmarea unor reguli. Se formeaza doua tabere: una care sustine nevinovatia acuzatului si una care o infirma. Pana in final, toti cei doisprezece ajung sa treaca peste dramele personale si ideile preconcepute iar astfel sa stabileasca verdictul de nevinovat.
December 20, 2009 at 11:24 am
1. Modul în care se constituie grupul
Ca orice grup de juraţi din Statele Unite, grupul celor doisprezece oameni „furioşi” este constituit din oameni care nu s-au întâlnit până atunci unul cu celălalt, şi în acelaşi timp din oameni foarte diferiţi. Aceste diferenţe se reflectă atât în vârstele juraţilor, în mediile sociale din care provin sau în care au crescut, în ocupaţiile lor (arhitect, muncitor pe şantier, brooker, patronul unei firme cu 377 de angajaţi, angajatul într-o firmă de publicitate, bătrânul care probabil este pensionar, etc.), în faptul dacă au mai fost sau nu juraţi până atunci, dar mai ales în persoanlităţile şi temperamentele acestora. Încă de la primul vot putem remarca un număr de 3-4 oameni care ridică mâna cu întârziere, mai mult ca o reacţie de conformare la tendinţa grupului decât din convingerea că acuzatul este vinovat. La polul opus avem juratul numărul 8, care reuşeşte să se opună tendinţei majorităţii şi îşi susţine punctul de vedere, cu atât de mult patos, încât până la urmă schimbă votul tuturor celor prezenţi în sală. Pe lângă această dinstincţie între conformism şi non-conformism mai putem distinge între indiferentul absolut (fanul înrăit de baseball, care votează doar pentru a scăpa mai repede de acest rol) şi cei pentru care acest vot are o încărcătură morală deosebită(juraţii 11,8,9 ) sau cel puţin o importanţă socială deosebită (juraţii 3 şi 10, care sunt convinşi că este de datoria lor să-l condamne la moarte pe acuzat). Deisgur, fiecare jurat are propriile trăsături de personalitate complexe, ce nu pot fi incluse în anumite categorii, aici propunându-mi doar să sugerez câteva diferenţe importante dintre aceştia.
Ceea ce este foarte important este că, în ciuda tuturor acestor diferenţe, odată intraţi în sala în care trebuiau să ia decizia, toţi membrii juriului devin egali. Acest lucru este sugerat într-un mod foarte subtil prin trei aspecte aparent nesemnificative. Este vorba în primul rând de izolarea cu exteriorul (uşa este închisă până la luarea deciziei sugerându-se astfel ideea că în momentul de faţă fiecare jurat este doar un jurat şi nimic mai mult) în al doilea rând de faptul că se adresează reciproc folosin numerele şi nu numele (abia la sfârşitul filmului aflăm numele protagonistului cheie), şi în al treilea rând de faptul că se aşează cu toţii la masă într-un mod circular, sugerând cel puţin în aparenţă că fiecare ocupă o poziţie egală.
2. Regulile şi normele ce ghidează comportamentul grupului
Putem observa încă de la început că există în interiorul acelui grup un lider informal, care se ocupă oarecum şi de conducerea formală a grupului (domnul Foreman). Deşi se ascunde în spatele unei replici („nu vreau să impun eu regulile”), el propune două moduri de lucru pentru grup: discuţii urmate de vot sau vot direct, reguli care de altfel vor ghida activitatea grupului de acum încolo. Ceea este interesant este faptul că aceste reguli nu se pot aplica până la capăt existând mereu contestatari ai regulilor sau cel puţin oameni care le încalcă. De exemplu prima încercare de a face un tur de masă în care fiecare membru al juriului să-şi exprime opinia eşuează, din cauza unuia dintre membri care consideră că „toată această vorbărie” este o pierdere de timp. De asemenea se poate observa că unii juraţi vorbesc de jos, aşezaţi pe scaun, în timp ce alţii se ridică de pe scaun aproape de fiecare dată când au ceva de spus, manifestând astfel o nesupunere faţă de regulile stabilite. De altfel se poate observa la un moment dat că aceşti contestatari ai regulilor contestă de fapt autoritatea liderului informal, determinându-l pe acesta chiar să renunţe la acest status (sugestiv în acest sens este un prim-plan cu domnul Foreman care are o expresie de deznădejde) asumându-şi doar stasul de lider formal, ocupându-se de relaţia cu „exteriorul” şi cu procedura de votare. Acest rol al liderului informal va fi asumat treptat de juratul 8, cel care la primul vot l-a considerat pe acuzat nevinovat.
Deşi tot grupul a acceptat că este important să se asculte reciproc şi să vorbească pe rând, această normă nu a fost mai deloc respectată. Pe lângă numeroasele întreruperi, discuţiile în contradictoriu şi insultele personale, acţiuni care au fost totuşi limitate de intervenţia grupului de fiecare dată când se exagera, au existat numeroase discuţii mici între 2-3 juraţi care demonstrau lipsa de interes faţă de discuţie. Acestea nu au putut fi controlate de grup, tocmai pentru că nu erau foarte vizibile şi se datorau în mare parte mărimii grupului, fiind inevitabil formarea de grupuleţe în cadrul unui grup de 12 persoane.
3. Cume se ia decizia în grupul de juraţi?
Putem constata că există două tipuri de decizii şi implicit cel puţin două moduri diferite de a lua decizia. Este vorba de decizia finală, sentinţa pe care trebuie să o dea grupul de juraţi, şi de deciziile mărunte cu privire la modul de organizare al procesului de deliberare.
În primul caz, cel al sentinţei, se apelează la o procedură standard şi anume cea a votului. Această procedură, îmbracă pe parcurusul filmului cel puţin 3 moduri diferite de aplicare. În primă fază, se apelează la votul deschis, simultan, în care trebuiau să ridice pe rând mâna cei care considerau acuzatul vinovat şi cei care îl considerau nevinovat. Se poate observa aici că un număr important de persoane ridică mâna pentru „vinovat” cu întârziere, îndemnaţi parcă de inerţia grupului. Putem presupune astfel că acest mecanism nu reflectă neapărat opiniile tuturor juraţilor ci mai degrabă teama acestora de a fi diferiţi de restul grupului. Acest lucru este observat foarte bine de juratul 8, singurul care votase pentru „nevinovat” şi tocmai de aceea face un compromis, spunând că va accepta decizia celor 11 dacă ea rămâne neschimbată, cerând în schimb aplicarea unui mecanism de vot secret. Intuiţia sa este una corectă, atrăgând de partea sa un alt mebru al juriului. Al treilea procedeu de luarea a deciziei este cel al votului deschis, dar individual, fiecare jurat spunându-şi pe rând poziţia. Deşi se poate vorbi şi aici de o presiune a grupului, efectele sale nu mai sunt atât de mari ca în cazul votului simultan, în care apare mimetismul.
În cazul hotărârilor mărunte, cu privire la modul de organizare al deliberării, mecanismele de luare a deciziei nu sunt atât de explicite. Deşi putem vorbi şi aici de un principiu democratic, cel al consesnului, nu există o procedură formală. Este destul de ciudat faptul că juraţii acordă puţină atenţie acestui aspect, deşi aceste decizii sunt deosebit de importante pentru că influenţează într-un mod mai mult sau mai puţin direct sentinţa finală a juraţilor. De exemplu faptul că cei 11 care votaseră „vinovat” au acceptat votul secret, a dus la o schimbare radicală a întregului proces de deliberare.
4. Mecanisme intraindividuale în interacţiunea de grup
După cum am spus şi mai sus, fiecare membru al juriului are o personalitate destul de puternic diferită faţă de ceilalţi juraţi. Astfel ne putem aştepta ca fiecare individ să interacţioneze în moduri diferite cu grupul şi ca această interacţiune să provoace efecte diferite asupra sa. Putem observa diferite strategii de interacţiune, ce variază de la dorinţa de a impune propriul punct de vedere indiferent de mijloace (jignirea celorlaţi membri, nerespectarea ordinii de vorbire), la indiferenţa absoută (fanul de baseball care considera orice discuţie o pierdere de timp) până la timiditatea de a se opune majorităţii grupului. Dintre toate aceste strategii, de departe cea ma interesantă este cea a juratului 8, Davis. Acesta reuşeşte pe tot parcursul discuţiilor să-şi impună încet încet punctul de vedere, devenind în acelaşi timp noul lider informal al grupului. În primul rând propune un compromis fiind gata să-şi schimbe votul în favoarea majorităţii, câştigând astfel simpatia unuia dintre colegii săi; apoi încearcă să aducă tot timpul semne de întrebare asupra dovezilor aduse în proces; discută între 4 ochi cu diferiţi membri ai juriului, punându-le întrebări cum ar fi: „tu ce crezi?”. Toate aceste acţiuni au dus în cele din urmă la schimbarea deciziei grupului. Ceea ce cred ca a vut în plus faţă de ceilalţi juraţi nu este neapărat un nivel mai înalt de inteligenţă (multe dintre probe fiind demontate cu ajutorul colegilor de grup) ci o credinţă individuală că a condamna pe cineva la moarte este un lucru ce implică o responsabilitate morală foarte ridicată. Practic acesta a fost mecanismul interior ce i-a permis să câştige încrederea întegului grup.
În ceea ce priveşte modul în care grupul a acţionat asupra indivizilor este remarcabil cazul juratului numărul 3. Acesta trece în decursul a câteva ore de la convingerea absolută, bazată pe „fapte” a vinovăţiei acuzatului la recunoaşterea nevinovăţiei. Pentru el acest proces are şi o dimensiune psihanalitică, cazul băiatului care şi-a ucis tatăl, comparându-l cu propriul fiu care a plecat de acasă şi a ucis astfel sentimentul de tată din el. Acceptarea verdictului de „nevinovat” în cazul procesului, înseamnă în acelaşi timp acceptarea verdictului de „vinovat” pentru fuga băiatului său de acasă şi ruperea oricărei relaţii cu el.
December 20, 2009 at 4:47 pm
Modul în care se constituie grupul
Grupul despre care vorbim este format din 12 juraţi care asistă la un proces în care un tânăr este acuzat de crimă. Aceştia sunt „obligaţi” de lege să ia o decizie în unanimitate de voturi în privinţa condamnării sau nu la moarte a tânărului respectiv. Iniţial se face prezenţa, pentru că este necesară prezenţa tuturor celor 12 juraţi după care sunt închişi într-o cameră. Există două categorii de oameni: care nu au mai fost niciodată într-un astfel de mediu şi oameni care par mai experimentaţi. Referitor la unul dintre aceştia se observă un comportament total opus unui jurat experimentat: nici măcar nu pleacă de la prezumţia de nevinovăţie a acuzatului, nu înţelege de ce este nevoie de atâta vorbărie din partea avocaţilor din moment ce cazul e atât de clar. Ironia sorţii face ca după foarte multă vorbărie să fie ultimul care acceptă un lucru pe care la început l-ar fi considerat inadmisibil: nevinovăţia acuzatului. Se pare că există un lider informal care propune felul în care se va desfăşura activitatea lor, se începe cu o pauză de 5 minute în care se discută lucruri care nu au legătură cu cazul, se cunosc între ei (meseriile lor fiind diferite), observându-se clar că sunt oameni care vorbesc pentru prima dată. Pe de altă parte are loc şi o discuţie în care unii încearcă să-i influenţeze pe ceilalţi cu privire la vinovăţia tânărului. Este de remarcat de asemenea, faptul că juraţii se aşează într-o ordine, după numărul din dreptul fiecăruia şi că fiecare poate vedea pe oricine ceea ce denotă faptul că grupul este unul de egali. E folosit numărul şi nu numele atunci când are loc conversaţia dintre ei. Putem vorbi astfel despre un grup formal, creat deliberat pentru atingerea unui scop care este constituit pentru a lua o decizie extrem de importantă, decizie de care depinde viaţa unui om.
Reguli, norme ce ghidează comportamentul grupului
Tipul de organizare al grupului este de tip formal. Pe de altă parte însă, se formează grupuri, relaţii, norme, structuri informale spontane, pe baze emoţionale. De asemenea, personalitatea fiecăruia este extrem de importantă. Trebuie făcută diferenţa următoare: pe de-o parte există anumite valori, norme pe care fiecare individ le are, iar pe de altă parte există, sau ar trebui să existe (având în vedere ocupaţia acelor oameni: juraţi) anumite norme deontologice (reguli generale, nu neaparat scrise ce reglementează cadrul instituţiei).
În grupul de juraţi observăm un lider informal (juratul numărul 1) care propune felul în care ar trebui să se desfăşoare activitatea lor, felul în care să se voteze, iniţial începe discuţiile, „aminteşte” despre ce e vorba: crimă de gradul 1, dar treptat rolurile care îi revin sunt mai degrabă administrative. După primul vot care funcţionează cel puţin pentru unii după principiul mimetismului, discuţiile se mută în jurul celui care a votat pentru nevinovăţia acuzatului, care devine mai degrabă el liderul informal al grupului. Se stabilesc nişte reguli de discuţie care nu funcţionează tocmai corect. Ba mai mult, acestui om îi este greu să convingă juraţii că este necesară o astfel de discuţie. Desigur, sunt 12 oameni în grup (un număr relativ mare) care se conformează mai uşor sau mai greu anumitor reguli. Pe de altă parte, cei care nu sunt de acord cu regulile stabilite nu vor nici să stabilească ei alte reguli sau să conducă discuţia.
Consider că ar trebui să existe la un astfel de grup în care decizia este extrem de importantă un anumit tip de relaţie între norme şi comportament. Mai precis, o relaţie între ceea ce ar trebui să fie şi ceea ce este, se face în realitate. În film am observat o tensiune între aceste două componente, fiecare dintre ele având influenţă una asupra celeilalte.
Modul în care se ia decizia în grupul de juraţi
Decizia cea mai importantă care trebuie luată de juraţi este cea a condamnării la moarte sau a stabilirii nevinovăţiei acuzatului. Grupul este format din 12 juraţi, decizia trebuind să fie unanimă. Altfel spus, trebuie să fie cu toţii de acord asupra deciziei pe care o vor lua. Ceea ce mi se pare inadmisibil însă este modul în care s-a stabilit că se ia decizia. Nu există o procedură standard a votului. În primă fază, toţi ridică mainile în acelaşi timp, procedură care îşi arată limitele, funcţionând aici foarte bine principiul mimetismului (unii juraţi ridicau mâna chiar dacă nu erau ferm convinşi de vinovăţia tânărului doar pentru că cei mai mulţi dintre ceilalţi o făceau; se observă acest lucru pentru că se ridica mâna cu întârziere). Tocmai de aceea, după primele discuţii, juratul care a votat prima dată pentru nevinovăţia tânărului cere pentru a continua discuţia sau pentru încheierea sentinţei un vot secret scris din partea fiecăruia. Poate şi pentru că votul a fost secret cineva şi-a schimbat opţiunea, obligându-i pe toţi să reia discuţiile. În continuare se votează într-un singur fel: individual dar pe faţă şi nu secret. Este un vot care funcţionează destul de bine, fiecare putând să-şi argumenteze decizia. Totuşi s-a observat cazul juratului care nu vota deloc potrivit convingerilor sale ci vota mai degrabă cu majoritatea, numai ca să scape mai repede. Totuşi spun că este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat în acest caz, pentru că această procedură de vot trebuia să fie fixată dinainte şi aplicată în acelaşi mod pe tot parcursul desfăşurării acestei activităţi. Atunci când este vorba de o decizie atât de importantă, tocmai mecanismul ultim de luare a deciziilor trebuie să fie clar stabilit, responsabilitatea pe care aceşti oameni şi-o asumă fiind extrem de mare.
Mecanismele intraindividuale în interacţiunea de grup
Există două tipuri de oameni: cei care nu pun nimic mai presus de viaţa tânărului, care-şi dau seama că decizia implică o responsabilitate uriaşă şi care au standarde morale ridicate (nu poţi condamna pe cineva la moarte dacă nu eşti absolut sigur de vinovăţia lui) şi opusul lor, cei care se gândesc să plece cât mai repede de acolo, pentru că e o pierdere de timp. De asemenea, există juraţi care fac legătura cu experienţele lor personale, prin urmare, motivele pentru care s-au reunit trec în plan secund pentru ei. Trebuie să se facă diferenţa între juraţii luaţi individual (care sunt destul de diferiţi, fiecare fiind marcat sau influenţat de problemele şi experienţele personale) şi juraţii ca întreg, care trebuie să ia o decizie unanimă, analizând un caz obiectiv. Ca să se ia o decizie comună este nevoie ca fiecare să facă anumite sacrificii. Prin urmare, trebuie ca fiecare să încerce să gândească nu numai din punctul lor de vedere ci trebuie ca fiecare să încerce să se pună în locul celor care participă la negociere. Cooperarea implică întotdeauna sacrificii din partea fiecărui om, poate chiar costuri (s-a observat, de altfel câtă tensiune s-a creat în jurul personajelor). Dar costurile şi mai mari ar fi cele ale acuzatului, pentru el decizându-se viaţa sau moartea. De aceea, juraţii trebuie să încerce să judece cazul obiectiv, delimitându-se de experienţe personale sau de lucruri care la prima vedere par simple. În film se observă cât de epuizant este pentru fiecare să se dezbată vinovăţia tânărului (chiar şi pentru privitorii filmului mi s-a părut că este), dar asta se întâmplă şi pentru că majoritatea nu respectă nicio regulă. În final însă, după ce fiecare probă este supusă analizei se ia o decizie unanimă. Lucru mult mai corect de altfel decât dacă decizia s-ar fi luat la început, indiferent dacă aceasta ar fi fost diferită sau nu.
December 24, 2009 at 4:11 pm
1. Grupul de jurati este alcatuit din douasprezece persoane, care, pentru a da un verdict, trebuie sa ajunga la unanimitate. Prin verdictul pe care il dau, ei trimit sau scapa un om (in cazul nostru un tanar) de scaunul electric; in pofida acestui lucru, ei nu stau pe ganduri in a-l condamna la pedeapsa cu moartea. Doar o singura persoana din juriu isi pune intrebarile pertinente cu privire la validitatea si neputinta falsificabilitate a probelor prezentate de catre avocatul acuzarii. Restul de unsprezece membri ai juriului nu iau in calcul ca ar trebui sa plece de la prezumtia de nevinovatie inainte de a opta pentru “vinovat” sau “nevinovat”. Pe parcursul dezbaterii, unor membri ai juriului li se contureaza o anumita imagine: a. unul este o persoana foarte serviabila si se supune oricarei persoane care impune un anume grad de autoritate; b. unul este un coleric ca isi transmite propria frustrare in legatura cu fiul sau prin optiunea pentru “vinovat”; c. unul a fost crescut intr-un mediu aproximativ identic cu cel in care a crescut acuzatul; d. unul isi castiga existenta din a distra oamenii, se contureaza ca om neserios si pare dispus sa isi schimbe optiunea abia dupa ce are certitudinea ca meciul din seara aceea (la care avea bilete) nu se va mai tine; e. unul dintre ei isi pune intrebari relevante si absolut necesare cu privire la vinovatia sau nevinovatia acuzatului, de altfel este singurul care, in faza initiala pledeaza pentru “nevinovat”; f. un batran care isi da seama de greseala pe care a facut-o optand pentru “vinovat” si care isi schimba la a doua runda de vot optiunea, observand cat de important e sa iti pui intrebari inainte de a da un verdict; g. un agent de publicitate, care pare destul de neserios si care penduleaza destul de mult intre cele doua optiuni, bazandu-se numai pe argumentele celorlalti, el neavand un argument al sau dupa care sa se ghideze precis; h. unul care isi bazeaza optiunea pe declaratia nefalsificabila a unui martor ocular.
2. Normele la care se raporteaza ceilalti unsprezece jurati cand opteaza pentru “vinovat” sunt probele aduse de procuratura, iar pledoaria neconvingatoare a avocatului apararii este pusa pe seama ipotezei ca insusi aparatorul este convins de vinovatia acuzatului. Practic, normele in virtutea carora se da verdictul sunt impuse de catre acuzare. Neplecandu-se de la prezumtia de nevinovatie, probele par naturale. Prima spartura (de altfel si cea mai importanta) este schimbarea opiniei celui mai in vartsa dintre jurati. Afirm asta pentru ca, cel care s-a indoit de la inceput de vinovatia evidenta a baiatului putea sa fie singur impotriva tuturor doar cateva ore; la un moment dat, ceilalti unsprezece jurati l-ar fi “invins” cu siguranta. Cel mai inversunat, insa, este juratul al carui fiu nu a mai pastrat legatura cu parintii sai; el isi transfera in pledoaria pentru “vinovat”. La prima vedere, probele si marturiile par incontestabile. Sunt atat de exacte incat nu ai cum sa te gandesti ca ar avea fisuri. Mergand pe aceasta exactitate a lor, juratul care reorienteaza discutia le demonteaza metodic, pentru ca merge in profunzimea lor, descoperindu-le punctele slabe. Pozitia juratilor se schimba mai usor atunci cand numarul celor care s-au razgandit trece de cinci. Pentru cel mai neserios membru al juriului, cea care determina schimbarea opiniei este situatia meteorologica. Doi dintre membri se spijina pe declaratia martorului ocular care pare capitala. Dar, cand si aceea e demontata, situatia se inverseaza si devine opusul celei initiale: unsprezece care pledeaza “nevinovat” si doar unul care mentine optiunea “vinovat”. La presiunea grupului, juratul care-si transpunea frustrarea in actiunea deliberarii rabufneste si constientizeaza ca atitudinea sa nu este conforma cu ceea ce se presupune ca ar crede cu tarie, ci cu ceea ce simte in legatura cu fiul sau.
3. In grupul de jurati decizia este luata pe baza probelor aduse de catre procuratura in sprijinul propriei pledoarii ele constituie normele in virtutea carora se decide soarta tanarului acuzat. Desi par infailibile, ele dovedesc a avea puncte slabe, care vor fi exploatate pana la demonstrarea neechivoca a opusului de catre juratul care se declara nesigur sau neconvins de vinovatia tanarului. Initial decizia se ia in asa fel incat treaba sa fie terminata cat mai repede, iar toata lumea sa plece usurata acasa. Planurile sunt stricate, insa, de cineva care crede cu tarie ca probele si marturiile nu sunt incontestabile si, mai mult, parand atat de exacte, vor fi sigur in neregula. Avand toti experienta a cel putin un proces, juratii stiu ca totul nu se va lungi prea mult daca vor cadea de acord in legatura cu vinovatia tanarului. Nu ne putem da seama daca ei aveau in minte o cat de mica indoiala in legatura cu probele si pledau pentru “vinovat” doar pentru a nu pierde timp sau nu erau pur si simplu niste persoane predispuse pentru a vedea lucrurile in profunzime.
4. Cel mai evident mecanism intraindividual intalnit in film este unul psihologic. El se manifesta in diverse moduri: frustrarea juratului care a pierdut legatura cu fiul sau,fiu cu care, de altfel, se lauda intr-un mod evident; acest laudat poate fi un indiciu in a stabili cat de adanca, deci neconstientizata este frustrarea. Din schimbul de replici cu privire la martorul care pretindea ca l-ar fi auzit pe tanar fugind pe scari putem observa ca cel mai in varsta mebru al juriului se confrunta cu o problema specifica batranilor: ceilalti nu le mai dau atentie. Deci, ne putem gandi ca acesta si-ar fi putut schimba votul doar pentru a atrage o oarecare atentie asupra sa. O alta manifestare a mecanismului psihologic are loc si in cazul juratului care crescuse in acelasi fel de mediu ca si acuzatul. Desi isi va schimba destul de tarziu votul, se poate ca el sa fi empatizat destul de puternic cu tanarul, dar incontestabilitatea probelor si presiunea grupului l-ar fi putut influenta puternic.
December 27, 2009 at 9:38 pm
1.Etapele construirii grupului.
“12 oameni furiosi” este un film despre deliberarile juriului in procesul unui tanar acuzat ca si-a ucis tatal cu premeditare. Daca ar fi gasit vinovat, acesta ar fi condamnat la moarte. Juraţii erau oameni obişnuiţi, neimplicaţi gata să asculte, să cântărească şi să decidă. . In sistemul american, pentru ca o persoana sa fie condamnata, ea trebuie sa
fie judecata de un juriu format din egalii sai (jury of his peers), acestia prin discutii
analizeaza probele cat si circumstantele.Verdictul se da in unanimitate sau deloc. Grupul de jurati este format din 12 oameni care provin din medii sociale diferite si au ocupatii la fel de diferite si acest lucru isi pune amprenta in modul in care fiecare voteaza.Desi la prima vedere, procesul pare destul de simplu,si 11 dintre jurati decid ca baiatul este vinovat,juratul numarul 8 le demonstreaza celorlalti ca sentinta nu este chiar atat de evidenta. Juratul nr 8, este singurul care porneste de pe o pozitie neutra, singurul care este dispus sa ii dea pustiului o sansa, conform principiului de “reasonable doubt”. In discutarea dovezilor si intoarcerea lor pe toate partile, el gaseste destule brese si
reuseste sa transforme situatia din “hai sa il declaram vinovat si sa plecam de aici” in “hai sa vedem daca pustiul e vinovat dincolo de orice indoiala”. Dovezile sunt analizate si apoi discreditate, chiar si opiniile contra sunt constructive, iar cei 12 barbati isi creaza propria pledoarie, distincta de cea a apararii sau acuzarii, care ii duce spre deznodamant.
2.Regulile si normele ce ghideaza comportamentul grupului.
Grupul de jurati din filmul ,,11 oameni furiosi’’ este unul formal,deoarece ei se afla intr-o institutie unde exista niste reguli,dar se formeaza si relatii si structuri informale,juratii depasind aceasta bariera a formalului prin discutii banale legate de vreme sau diverse alte lucruri care nu au nicio legatura cu cazul pe care ei il studiaza si caruia trebuie sa-i dea un verdict care va influenta viata unui tanar.Initial observam un lider informal care impune niste reguli,dar treptat rolul acestuia se transfera la juratul care il considera nevinovat pe tanar.Desi la inceput toti au fost de acord cu anumite reguli treptat ei nu la mai respecta.Este foarte greu sa se respecte niste reguli intr-un grup de 12 persoane,un numar care este relativ mare si este imposibil sa se impiedice formarea de grupulete,care in final pot influenta decizia.Astfel regulile se tot schimba pe parcursul discutiei si in cele din urma se schimba si decizia initiala,juratul numarul 8 reusind sa-i faca si pe ceilalti sa priveasca cazul cat se poate de obiectiv,ajungand in final la o decizie in favoarea celui inculpat.
3. Cume se ia decizia în grupul de juraţi?
Grupul e format pentru a hotara daca tanarul e vinovat sau nevinovat,aceasta fiind principala decizie pe care membrii lui trebui sa o ia.Se hotaraste ca decizia sa se ia folosind metoda votului,trebuia ca decizia sa se ia in unanimitate.Initial se hotaraste sa se voteze la vedere prin ridicarea mainii,astfel 11 dintre jurati considera ca tanarul e vinovat si un jurat considera ca e nevinovat, juratul 8 isi explica foarte clar atitudinea: desi aparentele sugereaza clar ca pustiul este vinovat, lui nu i se pare chiar asa.,demonteaza in mod irevocabil unul din argumentele acuzarii si crede ca trebui sa priveasca acest caz in mod obiectiv pentru ca in mainile lor sta practic destinul unui om, pentru ca daca acesta ar fi gasit vinovat ar fi condamnat la moarte.Astfel se voteaza din nou, in mod secret,dar unul dintre jurati isi schimba alegere si il considera nevinovat.In urma discutiilor dintre jurati se voteaza de mai multe ori si in cele din urma se hotaraste sa se voteze dar fiecare trebuie sa-si justifice decizia pe care a luat-o, in final se ajunge ca tanarul sa fie considerat nevinovat.Din cauza unei decizii subiective se pot face greseli care nu mai pot fi reparate si poate din acest motiv multi oamenii nevinovati ajung sa fie inchisi sau mai rau sunt condamnati la moarte.Si modul in care sunt asezat la masa poate influenta rolul fiecaruia in grupul de jurati astfe juratul numarul 1 sta in capul mesei astfel el devine un lider informal la inceput.
4. Mecanisme intraindividuale în interacţiunea de grup.
Cei 12 jurati sunt pusi sa dea un vredict,lucru absolut normal.Prezumtia de vinovatie este atat de evidenta,incat 11 dintre jurati,il considera “vinovat”,fara nicio analiza prealabila.Si totusi….iata ca juratul numarul 8 ,incepe sa le creeze probleme.O tema deja clasata,devine o “polemica de ore intregi”.Fiecare jurat,pe rand este pus in fata propriilor sale slabiciuni si trebuie sa se analizeze pe el ,intai,ajungand sa fie de acord cu juratul 8.Treptat frustarile,egoismul si zbuciumul interior al fiecaruia dintre ei,iese la iveala astfel incat nu ne mira finalul de verdict 12/12,adica 100,nevinovat.Filmul este veridic,real si arata foarte clar,ca absolut peste tot in lume,nu numai in America,ne izbim de prejudecati,ce pot schimba radical viata unui om,printr-o judecata pripita. Unul din personajele pe care il gasesc cel mai interesant este juratul numarul 11, despre care intuim ca provine dintr-o tara cu regim represiv si care este captivat de izul de democratie pe care il simte in tribunalele americane. Fata de americanii get-beget, el poate aprecia mai bineideea de “judecata” corecta. Personajul superficial este cel cu numarul 7, care abia asteapta sa se termine “bairamul”, pentru ca are bilete la un meci. Unsprezece dintre jurati voteaza, de la bun inceput, pentru condamnarea tanarului. Unul singur – interpretat de Jack Lemmon – cere ca legea sa fie respectata pana la capat. Convins ca hotararea celorlalti este pripita, el isi apara cauza, hotarat sa ii convinga ca decizia lor se bazeaza numai pe dovezi neclare si, mai ales, pe propriile prejudecati. Reuseste sa identifice destule puncte slabe in teoria procurorilor cat sa ii puna pe ceilalti pe ganduri.In final ei reusesc sa treaca peste dramele personale si considera ca tanarul e nevinovat.
January 5, 2010 at 6:50 pm
1) Etapele constituirii grupului
Filmul ne prezinta un grup de 12 jurati, asa cum reiese si din titulul filmului “12 Angry Men”, care delibereaza vinovatia sau nevinovatia unui copil, pe baza unor dovezi care la prima vedere par incriminatoare pentru acesta. Grupul nu s-a format dupa anumite reguli, juratii au varste diferite si fac parte din mai multe medii sociale. Cei 12 jurati intra intr-o incapere din care nu au voie sa iasa pana in momentul in care nu au un raspuns in privinta vinovatiei copilului. O prima etapa a constituirii grupului este momentul in care cei 12 i fac cunostinta unii cu altii, iar mai apoi discuta diferite subiecte care nu au nici o legatura cu respectivul caz. A doua etapa a constituirii grupului este momentul in care juratii se aseaza la masa in ordine, iar unul dintre ei se auto-numeste presedintele juriului,din acest moment ei trebuie sa hotarasca vinovatia sau nevinovatia, pe baza probelor. A treia etapa a constituirii grupului este momentul votului, atunci cand 11 dintre jurati considera ca tanarul este vinovat, iar unul singur il consider ape acesta nevinovat. A 4a etapa o constituirii grupului o reprezintra modul in care cei 11 jurati incearca sa il convinga pe cel de-al 12 lea ca nu are dreptate in privinta deciziei sale.Desi si-au propus acest lucru, are loc exact opusul. Pe parcurs se creeaza doua grupuri, unul care il considera pe copil nevinovat si unul care il considera vinovat. In final balanta se inclina spre nevinovatia copilului,al 12 lea jurat indeplinindu-si scopul , astfel se formeaza un singur grup care il considera pe copil nevinovat. Dupa hotararea nevinovatiei acuzatului, grupul se destrama.
2) Regulile care ghidează comportamentul grupului
Pentru a stabili vinovatia sau nevinovatia acuzatului sunt aduse diferite probe de catre procuratura. La o prima vedere acestea induc spre un singur lucru si anume vinovatia acuzatului. Cei 11 jurati considera aceste dovezi de neclintit. Cel mai important moment este acela in care cello mai in varsta membru al juratilor isi schimba decizia de la vinovat la nevinovat. Cel care isi pastreaza votul pentru “vinovat” pana in ultimul moment este un jurat, iar fiul acestuia nu a mai pastrat legatura cu familia lui. Astfel juratul este influentat de experienta lui personala in luarea deciziei, ceea ce este un lucru total eronat pentru ca soarta unui om statea in mainile lui, iar el era ghidat de propriile experiente. Totodata exista si un lider informal in acest grup, in persoana juratului cu numarul 1. El este cel care face regulile desi nu recunoaste acest lucru si organizeaza totul spunand ca mai intai vor avea loc discutii pe baza cazului iar mai apoi se va lua o decizie prin vot. Desi aceste reguli ar trebuie sa ghideze grupul, acestea sunt frecvent incalcalcate de catre unii din jurati. Un exemplu in aceasta situatie este felul in care vorbesc juratii, unii dintre ei vorbesc stand pe scaun, pe cand altii de fiecare data cand aveau ceva de spus se ridicau de pe scaun, incalcand astfel normele grupului.
3) Cum se iau deciziile ȋn grupul de juraţi?
In momentul in care trebuie sa fie stabilita vinovatia sau nevinovatia copilului, se foloseste ca metoda votul. Pe parcursul filmului, votul se realizeaza in moduri diferite. Prima data are loc un vot deschis, prin ridicarea mainii, pentru aceia care il considerau pe acuzat vinovat. Acest vot nu reflecta in totalitate adevarul, pentru ca majoritatea juratilor sunt influentati de deciziile celorlalti.In acest moment un singur jurat considera ca acuzatul nevinovat , tot acesta considera ca ceilalti ar trebui sa priveasca aceasta problema dintr-o perspective obiectiva, pentru ca in mainile lor sta viata unei persoane. Apoi, are loc un vot secret, fiecare dintre jurati trebuie sa scrie pe o hartie daca il considera pe acuzat vinovat sau nevinovat, astfel apar doua voturi pentru nevinovatia copilului. Se pare ca aceasta metoda este mai buna decat cea a votului direct, dar ii nemultumeste pe ceilalti jurati si iau decizia de a relua votul, de aceasta data fiind un vot direct dar totodata decizia pe care o ia fiecare jurat in parte trebuie sa fie si argumentata. In cele din urma se hotaraste nevinovatia copilului.
Un alt aspect important este modul in care cei 12 jurati sunt asezati in jurul mesei, juratul cu numarul 1 devenind practic liderul informal al grupului, acesta luand deciziile cu privire la modul in care trebuie sa fie organizat votul.
4) Mecanisme intraindividuale- cum intervin indivizii ȋn interacţiunea de grup?
Fiecare dintre indivizi ia parte la interactiunea de grup in mai multe moduri. O prima interactiune are loc in momentul in care cei 12 jurati intra in sala si fac cunostinta unii cu altii, iar mai apoi incep sa discute pe diferite teme. Un alt moment de interactiune este momentul in care cei 12 se aseaza in jurul mesei, in cerc tocmai pentru a interactiona cu mai multa usurinta. Un alt moment de interactiune important este cel al votului, mai ales atunci cand fiecare dintre jurati trebuie sa argumenteze decizia pe care a luat-o. Fiecare dintre ei incearca sa isi impuna punctual de vedere, iar cu cat balanta se inclina mai mult spre nevinovatia acuzatului juratii incearca sa ii convinga pe ceilalti de acest lucru. In acest fel se creeaza doua grupuri separate care incearca sa influeze pe celalalt. Interesante sunt schimbarile care au loc si la nivelul comportamentului juratilor, nu numai asupra deciziilor pe care acestia le iau. Acestia devin violenti spunand ca toata vorbaria nu are nici un sens, iar unul dintre jurati este chiar amenintat cu moartea de catre altul.Un alt aspect interesant este modul in care s-a constituit grupul, faptul ca juratii nu se cunosteau , nu isi stiau nici macar numele, proveneau din medii diferite dar cu toate acestea aveau soarta unui om in mainile lor.
January 12, 2010 at 5:20 pm
1)Etapele constituirii grupului.
Filmul “12 Angry men” prezintă aşa cum arată şi titlul, un grup fomat din 12 bărbaţi, care au sarcina de a hotărî viitorul unui tânărului, cu alte cuvinte să decidă dacă băiatul este sau nu vinovat de moartea tatălui său. În ceea ce priveşte procesul de constituire al grupului, este important de menţionat faptul că acesta presupune mai multe etape: în primul rând putem vorbi de etapa în care aşa numitii juraţi primesc înştiinţare prin poştă că trebuie să participele la un proces, în calitate de juraţi.
Acest grup este unul formal deoarece, cu toate că juraţii au acelaşi rol, ei nu numai că nu se cunosc, dar au şi funcţii total diferite, precum: architect, brooker, muncitor pe şantier, angajat într-o firmă de publicitate. Tocmai din această cauză misiunea lor este dificilă, mai ales pentru că ei trebuie să se pună de accord asupra verdictului chiar dacă nu au nicio legătură.
O a doua etapă coincide cu formarea grupului propriu-zis, adică cu momentul în care juraţii se întâlnesc în sala de judecată. Cu toate că aceştia nu-şi ştiu numele unul altuia, ei încep să socializeze, abordând teme generale. Încep să vorbească despre vreme, sport şi işi exprimă fiecare părerea în legătură cu cazul pe care trebuie să-l dezbată.
A treia etapă, reprezintă etapa în care juraţii se declară în favoarea sau împotriva tânărului. Este primul moment în care apare o ierarhie clară a preferinţelor , ajungându-se ca raportul referitor la ceea ce credeau cu privire la caz să fie de 1 la 11.
În următoarea etapă cei 11 juraţi încearcă să –l congingă pe celălalt că ei au dreptate, însă situaţia se schimbă într-un mod neaşteptat, deoarece cei 11 ajung să fie de acord cu argumentele celui de-al 12jurat, iar tânărul este declarat nevinot. Odată ce au ajuns la un acord jurul se dizolvă.
2) Cum se iau deciziile în cadrul grupului.
În acest film, grupul format pentru soluţionarea cazul este unul formal, ţinând cont de contextul, de locul în care se desfăşoară acţiunea cât şi de motivele care stau la baza constituirii grupului. Cu toate acestea, la prima vedere nu există un lider formal, însă odată ce procesul începe , unul dintre juraţi preia conducerea desfăşurării procesului. Astfel, chiar dacă în cadrul grupului nu există reguli scrise, acesta funcţionează după anumite reguli stabilite şi acceptate de cei 12 bărbaţi. Această etapă este foarte importantă , deoarece prin stalibilirea regulilor, juraţii îşi asumă şi anumite responsabilităţi. Presiunea care se formează asupra lor este mare ţinând cont că o greşeală a lor poate duce la moartea tânărului, şi tocmai de aceea deciziile se iau de comun acord.
Odată stabilite anumite reguli începe votul. Juraţii trebuie să voteze fie pentru vinovăţia tânărului, fie pentru nevinovăţia sa. Chiar dacă 11 bărbaţi îl consideră vinovat de uciderea tatălui, cel de-al 12 jurat, gândindu-se la responsabilitatea pe care şi-o asumă, consideră că trebuie să dezbată mai mult acest caz şi de aceea susţine nevinovăţia băiatului.
Profitând de faptul că votul a fost public şi astfel persoana care a susţinut nevinovăţia tânărului este cunoscută, ceilalţi juraţi înceară să-l convingă că a greşit şi că ei au dreptate.
Următorul vot, care este secret, îl determină pe un al doilea jurat să voteze în favoarea nevinovăţiei băiatului.
Este important de menţionat faptul că datorită inexistenţei unor dovezi clare, se ajunge în situaţia în care al 12lea jurat îşi schimbă de mai multe ori alegerea, deoarece se lasă influenţat de argumentele aduse de ceilalţi.
Lipsa experinţei în acest domeniu işi spune cuvântul şi spun asta pentru că se poate observa că votul anumitor juraţi nu numai că uneori nu este întemeiat, dar motivele care stau la baza opţiunii lor sunt ciudate. Astfel un jurat este subiectiv şi lăsându-se influenţat de ura sa pentru tinerii din mahala, susţine vinovăţia băiatului. Finalul este însă unul fericit, deoarece tânărul este declarat nevinovat.
3-Reguli care ghidează comportamentul grupului.
Fiecare grup trebuie să aibă la bază anumite reguli, care fie că sunt formale , fie informale, ele sunt necesare, dar nu suficiente, deoarece acestea trebuie să fie acceptate de toţi membrii grupului, pentru o bună funcţionare a acestuia.
În cazul grupului de juraţi din filmul “12 angry men”, putem observa prezenţa unui lider informal, care deşi susţine că nu vrea să impună el regulile, este totuşi cel care hotărâşte cum să se desfăşoare procesul. Astfel, el propune 2 metode de lucru: discuţii urmate de vot sau vot direct, reguli care deşi la început par să fie acceptate de toată lumea, în final se dovedesc impracticabile. Poate tocmai pentru că regulile nu sunt unele formale ele sunt încălcate. Astfel, în momentul în care juraţii încep să-şi spună părerea referitoare la caz, sunt unii care consideră că este pierdere de vreme, şi astfel este încălcat dreptul de a-şi spune propia opinie in legătură cu procesul.
Regulile stabilite sunt încălcate şi prin comportamentul juraţilor, deoarece în timp ce unii se ridică în momentul în care trebuie să vorbească, alţii preferă să nu ţină cont de regulă şi să vorbească de jos.
Deşi la început juraţii au fost de acord cu faptul că fiecare are dreptul de a-şi spune părerea, şi să nu se întrerupă unul pe altul, această regulă este încălcată foarte des, ceea ce face nu numai ca procesul să dureze mai mult, ci şi să apară discuţii în contradictoriu, ajungându-se chiar la jigniri.
Pe de altă parte, mărimea grupului a dus la formarea unor grupuleţe, care de cele mai multe ori fie că aveau motive intemeiate, fie că nu, reuşeau sa întrerupă procesul .
Cu toate că majoritatea regulilor sunt încălcate, cadrul formal în care se desfăşoară procesul ii obligă pe juraţi să cadă de acord, şi astfel argumentele din ce în ce mai puternice aduse de cei care-l consideră nevinovat, fac ca rezultatul final să fie în favoarea tânărului.
4.Mecanisme intraindividuale în interacţiunea de grup.
Datorită faptului că acest grup de juraţi este format din 12 persoane total diferite, timpul de desfăşurare al procesului este mai mare decât în cazul în care am avea de-a face cu un grup de juraţi adevăraţi, cu experinţă. Eterogenitatea grupului ii determină pe indivizi să se raporteze în mod diferit atât la grup, cât şi la cazul pe care îl au de rezolvat.
Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă juratul care indiferent de ceea ce spun ceilalţi, el susţine că este o pierdere de timp, sau cel care se lasă influenţat şi ajunge să-şi schimbe părere de mai multe ori.
Chiar dacă juraţii sunt diferiţi, aceştia pot fi împărţiţi în 2 grupuri: cei care îşi propun şi chiar reuşesc să-şi impună punctul de vedere şi cei care sunt indiferenţi şi nu doresc să se implice prea mult, cu alte cuvinte ei nu doresc să-şi asume nicio responsabilitate, preferând să vorbească de altceva.
Juratul care reuşeşte să se impună cel mai mult, este juratul 8, care prin modul său de a acţiona reuşeşte să-i ia locul liderului informal, şi astfel devine liderul formal al grupului. Acesta foloseşte diferite metode de a-I atrage pe ceilalţi membrii de partea sa. În primul rând se indoieşte mereu de argumentele aduse de juraţi şi uneori preferă să vorbească faţă-n faţă cu juraţii şi astfel reuşeşte să –i determine pe unii să-şi schimbe părerea.
Chiar dacă bărbaţii ar trebui să fie obiectivi, la început aceştia sunt subiectivi şi par că nu pot să ajungă la o soluţie unanim acceptată, însă se lasă influenţaţi şi astfel reuşesc să găsească o soluţie.
Ceea ce este de remarcat este faptul că în final, atât structura grupului, cât şi importanţa cazului pe care incercau să-l rezolve ii va determina să ajungă la un acord, la un vot unanim acceptat.
January 17, 2010 at 6:06 am
1. Mecanismele intraindividuale – cum intervin indivizii ȋn interactiunea de grup
2. Modul in care se constituie grupul
3. Regulile/normele care ghideaza comportamentul grupului
4. Cum se iau deciziile in grupul de jurati?
Raspunsuri
1.Apar aici mai multe tipuri de roluri : roluri de grup (initiator contributorul, sustinatorul de opinii, elaboratorul), roluri sociale ( armonizatorul, observatorul)si roluri individuale (agresorul, dominatorul) dar si alte tipuri care nu pot fi incluse in aceste categorii: creatorul de standarde, copiatorul, jucatorul, cel care pledeaza in favoarea unor interese speciale, cautatorul de consideratie.
Initiator contributorul este acea persoana care prezinta idei noi sau perspective noi asupra ideilor vechi, care sugereaza noi scopuri, sau care isi propune noi proceduri si strategii organizationale. Cu alte cuvinte, persoana care-si pastreaza acest tip de rol este cea mai inclinata spre creativitate si are vederi largi in gandire. Cel caruia ii vom atribui acest rol este juratul cu numarul 8, arhitectul. Acesta in loc sa fie de acord cu restul barbatilor care sustineau ca baiatul ar fi vinovat a introdus un factor de nesiguranta prin pozitia sa. De asemenea a ridicat de-a lungul deliberarii multe probleme si a introdus in discutie numeroase chestiuni datorita carora se poate privi cazul intr-o lumina cu totul diferita (cu alte cuvinte a schimbat perspectiva celorlalti asupra cazului) – de exemplu cutitul sau imitarea si cronometrarea mersului batranului prin apartament.
Sustinatorul de opinii este cel care-si expune opiniile sau convingerile in relatie cu ideile puse in discutie. In acest grup juratilor cu numarul 3 si 4 le este atribuit acest rol. Primul, este convins ca baiatul este vinovat si merita pedeapsa cu moartea si de-a lungul filmului isi exprima ferma parere conform careia baiatul primeste ce merita si “ca ar trebui sa plateasca pentru ce a facut”. Nu numai ca are opinii ferme dar se si enerveaza de fiecare data cand cineva ii pune la indoiala motivele sau nu ofera un raspuns valid (in ochii sai) cu privire la schimbarea votului (in nevinovat).Catre sfarsit aflam adevaratul motiv care sta in spatele comportamentului sau (invariabil el vede in locul baiatului judecat pe propriul sau copil care l-a dezamagit profund). Din punctul meu de vedere este al doilea personaj ca importanta din film dupa numarul 8.
Cel de-al doilea barbat, brokerul, nu se enerveaza la fel de repede ca numarul 3 dar are opinii cel putin la fel de ferme fiind un tip calculat, rece si extrem de pragmatic.Un lucru care sare in evidenta si pe care-l observa si ceilalti jurati este ca numarul 3 nu-si scoate jacheta desi afara este extrem de cald( “ tu nu transpiri niciodata?” este intrebat de catre unul dintre barbati).
Elaboratorul ofera exemple bazate pe experienta proprie sau experienta altora care ajuta la urmarirea evolutiei unei idei sau sugestii daca grupul accepta o anumita abordare. Numarul 5, care a locuit candva intr-o mahala si prin urmare are destule lucruri in comun cu tanarul acuzat, este cel caruia i se potriveste acest tip de rol, el fiind si cel care indica cum ar trebui folosit cutitul (“switch blade knife”).
Armonizatorul este cel care mediaza divergentele care apar intre membrii grupului (numarul 9). De-a lungul filmului el sta in spatele principiilor si credintelor sale. De asemenea el apara statutul si cunostintele celorlalti atunci cand oameni precum numarul 10 decid sa-si verbalizeze nemultumirile facandu-i sa se simta prost. In plus el este mereu de partea numarului 8 care este initial acuzat ca pierde din timpul tuturor.
Creatorul de standarde ajuta la setarea agendei, standardelor si scopurilor grupului. Cel care se ocupa de acest lucru este si presedintele juriului. El incearca sa-i ghideze si sa le impuna o anumita conduita si disciplina celor 11 barbati pe care-i directioneaza. Fata de ceilalti el nu pare a avea niste opinii prea puternice, dar este cel care decide daca discutia a divagat sau a luat o turnura nepotrivita.
Copiatorul este cel care urmeaza sugestiile si ideile celorlalti si serveste drept audienta in discutiile si deciziile de grup. Juratii 12 si 7 nu au cu adevarat o voce in acest proces de deliberare (numarul 7 vrea sa scape cat mai repede pentru ca are bilete la un meci astfel incat el face tot ce-i sta in putinta pentru a grabi procesul chiar daca asta inseamna schimbarea votului doar pentru ca majoritatea voteaza intr-un anumite fel).
Cel care pledeaza in favoarea unor interese speciale are de regula idei si prejudecati care nu au neaparat vreo legatura cu cazul dar ii servesc in scopurile sale individuale. Rolul este jucat de numarul 10 care, catre finalul filmului, incepe sa tipe ofesandu-i pe ceilalti barbati in timp ce incearca sa-si disciplineze prin expunerea ideilor sale (remarci rasiste, insulte crude, cuvinte care nu-si au rostul, pare a fi mai mult un dictator nebun decat un jurat).
2. In orice tip de comunicare, o persoana la un anumit moment va trebuie sa interactioneze intr-un context de grup. Acele interactiuni vor acoperi o gama larga de la simple conversatii si discutii catre dezbateri si schimb intens de argumente. Cu toate acestea, cele mai importante aspecte atunci cand lucrezi intr-un grup sunt abilitatea de a lucra ca o echipa, abilitatea de a rezolva probleme si abilitatea de a comunica eficient si cooperativ unul cu celalalt. De multe ori apar numeroase bariere care pot face ca aceste lucruri sa nu mai apara, precum prejudiciile, prejudecatile, anumite dizabilitati sau lipsa unei comunicari reciproce. In filmul “12 oameni furiosi” suntem martorii inaltarii acestui tip de bariere. Acest lucru afecteaza comunicarea in interiorul juriului care incearca sa delibereze asupra unui proces in cadrul caruia un tanar a fost ocuzat ca si-a omorat tatal. Ceea ce caracterizeaza un grup este incercarea de atingere a unui obiectiv catre care tot ansamblul tinde, un concept al carui impact este resimtit de fiecare data cand doua sau mai multe persoane sunt aduse in acelasi loc de catre un scop comun.
Calea pe care oamenii trebuie sa o urmeze inainte de a gasi bazele comune ale coeziunii de grup este de multe ori frustranta.De-a lungul filmului juratii incearca sa-si impuna atitudinile, opiniile si prejudiciile in fata celorlalti intr-o incercare de a conduce dezbaterea si de a orchestra ultima decizie fara a acorda timp si consultarii – si cu atat mai putin acordarii vreunei importante – a ceea ce aveau si ceilalti de spus. Aceasta abordare individualista asupra unei sarcini evident colective a creat o ruptura la nivel de grup care i-a oprit din a face progrese catre stabilirea unui verdict. Doar in momentul in care numarul 8 intra in scena cu acel “reasonable doubt” se schimba treptat perspectiva juratilor asupra probelor si marturiilor intr-o maniera care rezulta din calitatile de innascute de leader ale lui Henry Fonda. Fara a se mai simti presati, fiecare jurat devine o parte integrala a grupului al carui scop principal era atingerea verdictului printr-o analiza amanuntita a cazului.
3. Majoritatea regulilor sunt prezentate de catre juratul cu numarul 1, presedintele juriului. El ofera si alternative astfel incat totul sa se desfasoare in cel mai bun mod posibil. La inceput propune un vot pentru a afla “who’s where” si apoi la sugestia numarului 12, fiecare are parte de un minut sau doua pentru a-si expune parerea (de fapt pentru a-l convinge pe Henry Fonda ca baiatul e vinovat). In urma acestor aspecte se dezvolta un tipar al discutiilor ulterioare (runda de argumentari urmate de vot ).
O alta norma a grupului, stabilita inconstient de acesta, ar fi ca in urma conflictelor care conduc la dezacord se ajunge la consens. Putem fi de acord ca multe din deciziile si intelegeri ale evenimentelor au fost facute in urma schimbului de argumente si a diferentelor de opinii.
Initial expunerea argumentelor se face stand pe scaun la masa dar multi nu urmeaza aceasta regula (doresc atentie exclusiva, nu se simt comod etc).
12 oameni intr-un grup sunt destul de greu de coordonat astfel incat regulile nu sunt urmate indeaproape ( unitatea grupului e atinsa doar in momentul in care juratul cu numarul 10 isi expune ideile intr-o asemenea maniera incat toti sunt nevoiti sa se ridice de la masa si sa-l ignore. In urma acestui tur de forta numarul 10 se aseaza intr-un colt si nu mai vorbeste pana la finalul filmului).
3. Majoritatea regulilor sunt prezentate de catre juratul cu numarul 1, presedintele juriului. El ofera si alternative astfel incat totul sa se desfasoare in cel mai bun mod posibil. La inceput propune un vot pentru a afla “who’s where” si apoi la sugestia numarului 12, fiecare are parte de un minut sau doua pentru a-si expune parerea (de fapt pentru a-l convinge pe Henry Fonda ca baiatul e vinovat). In urma acestor aspecte se dezvolta un tipar al discutiilor ulterioare (runda de argumentari urmate de vot ).
O alta norma a grupului, stabilita inconstient de acesta, ar fi ca in urma conflictelor care conduc la dezacord se ajunge la consens. Putem fi de acord ca multe din deciziile si intelegeri ale evenimentelor au fost facute in urma schimbului de argumente si a diferentelor de opinii.
Initial expunerea argumentelor se face stand pe scaun la masa dar multi nu urmeaza aceasta regula (doresc atentie exclusiva, nu se simt comod etc).
12 oameni intr-un grup sunt destul de greu de coordonat astfel incat regulile nu sunt urmate indeaproape ( unitatea grupului e atinsa doar in momentul in care juratul cu numarul 10 isi expune ideile intr-o asemenea maniera incat toti sunt nevoiti sa se ridice de la masa si sa-l ignore. In urma acestui tur de forta numarul 10 se aseaza intr-un colt si nu mai vorbeste pana la finalul filmului).
3. Majoritatea regulilor sunt prezentate de catre juratul cu numarul 1, presedintele juriului.El ofera si alternative astfel incat totul sa se desfasoare in cel mai bun mod posibil. La inceput propune un vot pentru a afla “who’s where” si apoi la sugestia numarului 12, fiecare are parte de un minut sau doua pentru a-si expune parerea (de fapt pentru a-l convinge pe Henry Fonda ca baiatul e vinovat). In urma acestor aspecte se dezvolta un tipar al discutiilor ulterioare (runda de argumentari urmate de vot ).O alta norma a grupului, stabilita inconstient de acesta, ar fi ca in urma conflictelor care conduc la dezacord se ajunge la consens. Putem fi de acord ca multe din deciziile si intelegeri ale evenimentelor au fost facute in urma schimbului de argumente si a diferentelor de opinii. Initial expunerea argumentelor se face stand pe scaun la masa dar multi nu urmeaza aceasta regula (doresc atentie exclusiva, nu se simt comod etc).12 oameni intr-un grup sunt destul de greu de coordonat astfel incat regulile nu sunt urmate indeaproape ( unitatea grupului e atinsa doar in momentul in care juratul cu numarul 10 isi expune ideile intr-o asemenea maniera incat toti sunt nevoiti sa se ridice de la masa si sa-l ignore. In urma acestui tur de forta numarul 10 se aseaza intr-un colt si nu mai vorbeste pana la finalul filmului).
4. De-a lungul filmului suntem martorii unui schimb gradual de orientare al celor 12 barbati. Votul creste in urma fiecarei runde de discutii in favoarea verdictului “nevinovat”.
In urma prezentarii opiniei fiecarui jurat (prima runda de discutii), numarul 8 aduna o serie de contra argumente pe care le va utiliza ulterior in timpul deliberarii ( de exemplu: juratul numar 4 sustine ca alibiul tanarului este subred: nici macar nu si-a putut aminti numele filmelor – numarul 8 se va folosi mai tarziu de acest lucru acuzandu-l pe jurat ca nu-si poate aminti detalii neinsemnate; juratul numarul 10 care este un bigot spune ca “Everything fits.” The woman witnessed the killing through the windows of a passing, empty el train with its lights out.” – numarul 8 ii va reprosa acest lucru legandu-se de etnicitatea femeii “How come you believed the woman’s (story)? She’s one of them, too, isn’t she?” etc.).
Aparitia cutitului este un factor generator de indoiala astfel incat cel putin un jurat isi schimba votul. Deciziile se iau pe parcurs, pe masura ce argumentele incep sa fie din ce in ce mai pertinente si evident in favoarea nevinovatiei tanarului. Ca un imens joc de puzzle vedem cum din aproape in aproape se ajunge la o imagine concreta (si corecta) asupra cazului.
January 17, 2010 at 6:11 am
Si in cazul meu primul mesaj a avut destule erori astfel incat afisez un al doilea mesaj care va fi, sper, mai inteligibil.
Raspunsuri
1. Apar aici mai multe tipuri de roluri : roluri de grup (initiator contributorul, sustinatorul de opinii, elaboratorul), roluri sociale ( armonizatorul, observatorul)si roluri individuale (agresorul, dominatorul) dar si alte tipuri care nu pot fi incluse in aceste categorii: creatorul de standarde, copiatorul, jucatorul, cel care pledeaza in favoarea unor interese speciale, cautatorul de consideratie.
Initiator contributorul este acea persoana care prezinta idei noi sau perspective noi asupra ideilor vechi, care sugereaza noi scopuri, sau care isi propune noi proceduri si strategii organizationale. Cu alte cuvinte, persoana care-si pastreaza acest tip de rol este cea mai inclinata spre creativitate si are vederi largi in gandire. Cel caruia ii vom atribui acest rol este juratul cu numarul 8, arhitectul. Acesta in loc sa fie de acord cu restul barbatilor care sustineau ca baiatul ar fi vinovat a introdus un factor de nesiguranta prin pozitia sa. De asemenea a ridicat de-a lungul deliberarii multe probleme si a introdus in discutie numeroase chestiuni datorita carora se poate privi cazul intr-o lumina cu totul diferita (cu alte cuvinte a schimbat perspectiva celorlalti asupra cazului) – de exemplu cutitul sau imitarea si cronometrarea mersului batranului prin apartament.
Sustinatorul de opinii este cel care-si expune opiniile sau convingerile in relatie cu ideile puse in discutie. In acest grup juratilor cu numarul 3 si 4 le este atribuit acest rol. Primul, este convins ca baiatul este vinovat si merita pedeapsa cu moartea si de-a lungul filmului isi exprima ferma parere conform careia baiatul primeste ce merita si “ca ar trebui sa plateasca pentru ce a facut”. Nu numai ca are opinii ferme dar se si enerveaza de fiecare data cand cineva ii pune la indoiala motivele sau nu ofera un raspuns valid (in ochii sai) cu privire la schimbarea votului (in nevinovat).Catre sfarsit aflam adevaratul motiv care sta in spatele comportamentului sau (invariabil el vede in locul baiatului judecat pe propriul sau copil care l-a dezamagit profund). Din punctul meu de vedere este al doilea personaj ca importanta din film dupa numarul 8.
Cel de-al doilea barbat, brokerul, nu se enerveaza la fel de repede ca numarul 3 dar are opinii cel putin la fel de ferme fiind un tip calculat, rece si extrem de pragmatic.Un lucru care sare in evidenta si pe care-l observa si ceilalti jurati este ca numarul 3 nu-si scoate jacheta desi afara este extrem de cald( “ tu nu transpiri niciodata?” este intrebat de catre unul dintre barbati).
Elaboratorul ofera exemple bazate pe experienta proprie sau experienta altora care ajuta la urmarirea evolutiei unei idei sau sugestii daca grupul accepta o anumita abordare. Numarul 5, care a locuit candva intr-o mahala si prin urmare are destule lucruri in comun cu tanarul acuzat, este cel caruia i se potriveste acest tip de rol, el fiind si cel care indica cum ar trebui folosit cutitul (“switch blade knife”).
Armonizatorul este cel care mediaza divergentele care apar intre membrii grupului (numarul 9). De-a lungul filmului el sta in spatele principiilor si credintelor sale. De asemenea el apara statutul si cunostintele celorlalti atunci cand oameni precum numarul 10 decid sa-si verbalizeze nemultumirile facandu-i sa se simta prost. In plus el este mereu de partea numarului 8 care este initial acuzat ca pierde din timpul tuturor.
Creatorul de standarde ajuta la setarea agendei, standardelor si scopurilor grupului. Cel care se ocupa de acest lucru este si presedintele juriului. El incearca sa-i ghideze si sa le impuna o anumita conduita si disciplina celor 11 barbati pe care-i directioneaza. Fata de ceilalti el nu pare a avea niste opinii prea puternice, dar este cel care decide daca discutia a divagat sau a luat o turnura nepotrivita.
Copiatorul este cel care urmeaza sugestiile si ideile celorlalti si serveste drept audienta in discutiile si deciziile de grup. Juratii 12 si 7 nu au cu adevarat o voce in acest proces de deliberare (numarul 7 vrea sa scape cat mai repede pentru ca are bilete la un meci astfel incat el face tot ce-i sta in putinta pentru a grabi procesul chiar daca asta inseamna schimbarea votului doar pentru ca majoritatea voteaza intr-un anumite fel).
Cel care pledeaza in favoarea unor interese speciale are de regula idei si prejudecati care nu au neaparat vreo legatura cu cazul dar ii servesc in scopurile sale individuale. Rolul este jucat de numarul 10 care, catre finalul filmului, incepe sa tipe ofesandu-i pe ceilalti barbati in timp ce incearca sa-i disciplineze prin expunerea ideilor sale (remarci rasiste, insulte crude, cuvinte care nu-si au rostul, pare a fi mai mult un dictator nebun decat un jurat).
2. In orice tip de comunicare, o persoana la un anumit moment va trebuie sa interactioneze intr-un context de grup. Acele interactiuni vor acoperi o gama larga de la simple conversatii si discutii catre dezbateri si schimb intens de argumente. Cu toate acestea, cele mai importante aspecte atunci cand lucrezi intr-un grup sunt abilitatea de a lucra ca o echipa, abilitatea de a rezolva probleme si abilitatea de a comunica eficient si cooperativ unul cu celalalt. De multe ori apar numeroase bariere care pot face ca aceste lucruri sa nu mai apara, precum prejudiciile, prejudecatile, anumite dizabilitati sau lipsa unei comunicari reciproce. In filmul “12 oameni furiosi” suntem martorii inaltarii acestui tip de bariere. Acest lucru afecteaza comunicarea in interiorul juriului care incearca sa delibereze asupra unui proces in cadrul caruia un tanar a fost ocuzat ca si-a omorat tatal. Ceea ce caracterizeaza un grup este incercarea de atingere a unui obiectiv catre care tot ansamblul tinde, un concept al carui impact este resimtit de fiecare data cand doua sau mai multe persoane sunt aduse in acelasi loc de catre un scop comun.
Calea pe care oamenii trebuie sa o urmeze inainte de a gasi bazele comune ale coeziunii de grup este de multe ori frustranta.De-a lungul filmului juratii incearca sa-si impuna atitudinile, opiniile si prejudiciile in fata celorlalti intr-o incercare de a conduce dezbaterea si de a orchestra ultima decizie fara a acorda timp si consultarii – si cu atat mai putin acordarii vreunei importante – a ceea ce aveau si ceilalti de spus. Aceasta abordare individualista asupra unei sarcini evident colective a creat o ruptura la nivel de grup care i-a oprit din a face progrese catre stabilirea unui verdict. Doar in momentul in care numarul 8 intra in scena cu acel “reasonable doubt” se schimba treptat perspectiva juratilor asupra probelor si marturiilor intr-o maniera care rezulta din calitatile de innascute de leader ale lui Henry Fonda. Fara a se mai simti presati, fiecare jurat devine o parte integrala a grupului al carui scop principal era atingerea verdictului printr-o analiza amanuntita a cazului.
3. Majoritatea regulilor sunt prezentate de catre juratul cu numarul 1, presedintele juriului. El ofera si alternative astfel incat totul sa se desfasoare in cel mai bun mod posibil. La inceput propune un vot pentru a afla “who’s where” si apoi la sugestia numarului 12, fiecare are parte de un minut sau doua pentru a-si expune parerea (de fapt pentru a-l convinge pe Henry Fonda ca baiatul e vinovat). In urma acestor aspecte se dezvolta un tipar al discutiilor ulterioare (runda de argumentari urmate de vot ).
O alta norma a grupului, stabilita inconstient de acesta, ar fi ca in urma conflictelor care conduc la dezacord se ajunge la consens. Putem fi de acord ca multe din deciziile si intelegeri ale evenimentelor au fost facute in urma schimbului de argumente si a diferentelor de opinii.
Initial expunerea argumentelor se face stand pe scaun la masa dar multi nu urmeaza aceasta regula (doresc atentie exclusiva, nu se simt comod etc).
12 oameni intr-un grup sunt destul de greu de coordonat astfel incat regulile nu sunt urmate indeaproape ( unitatea grupului e atinsa doar in momentul in care juratul cu numarul 10 isi expune ideile intr-o asemenea maniera incat toti sunt nevoiti sa se ridice de la masa si sa-l ignore. In urma acestui tur de forta numarul 10 se aseaza intr-un colt si nu mai vorbeste pana la finalul filmului).
4. De-a lungul filmului suntem martorii unui schimb gradual de orientare al celor 12 barbati. Votul creste in urma fiecarei runde de discutii in favoarea verdictului “nevinovat”.
In urma prezentarii opiniei fiecarui jurat (prima runda de discutii), numarul 8 aduna o serie de contra argumente pe care le va utiliza ulterior in timpul deliberarii ( de exemplu: juratul numar 4 sustine ca alibiul tanarului este subred: nici macar nu si-a putut aminti numele filmelor – numarul 8 se va folosi mai tarziu de acest lucru acuzandu-l pe jurat ca nu-si poate aminti detalii neinsemnate; juratul numarul 10 care este un bigot spune ca “Everything fits.” The woman witnessed the killing through the windows of a passing, empty el train with its lights out.” – numarul 8 ii va reprosa acest lucru legandu-se de etnicitatea femeii “How come you believed the woman’s (story)? She’s one of them, too, isn’t she?” etc.).
Aparitia cutitului este un factor generator de indoiala astfel incat cel putin un jurat isi schimba votul. Deciziile se iau pe parcurs, pe masura ce argumentele incep sa fie din ce in ce mai pertinente si evident in favoarea nevinovatiei tanarului. Ca un imens joc de puzzle vedem cum din aproape in aproape se ajunge la o imagine concreta (si corecta) asupra cazului.
January 17, 2010 at 5:09 pm
1. Constructia grupului nu are criterii bine stabilite,dar membrii sai au un scop bine precizat acela de a stabili sentinta acuzatilor.Ei au o singura persoana la conducerea firmei care are biroul propriu care este incuiat in timpul orelor de munca.Deci este facuta o delimitare clara intre conducere si angajati.Ceilalti isi desfasoara activitatea intr-o camera de apartament care nu detine utilitatile pe care ar trebui sa le aiba un birou in mod obisnuit.
Fiecare dintre membrii are un loc bine stabilit in jurul mesei de discutie.Acest grup este format din persoane care au varste diferite,ocupatii diferite: de la broker,ceasornicar,arhitect pana la magician nici unul dintre ei neavand specializarea de care este nevoie pentru a stabili verdicte:
• arhitectul este specialist în proiectarea planurilor (și a devizelor) de construire a clădirilor;
• ceasornicarul-meșter care face sau repară ceasuri;
• brokerul-agent de bursă care mijlocește încheierea contractelor comerciale între vânzător și cumpărător sau a unor servicii;
• magicianul-persoană care practică magia .
Aceste domenii fiind nici pe departe complementare macar cu cel judiciar.Coloritul acestor meserii care apartin unor ramuri care nu au punct de intersectie cu ceea ce implica puterea decizionala ii pune pe acestia in dificultate.
In film ei stabilesc sentinta unui copil pe care la inceput majoritatea grupului il considera vinovat fara a avea dovezi care sa confirme acest statut.
Desi la inceput majoritatea stabileste ca e vinovat, la sfarsitul dezbaterilor majoritatea decide ca este nevinovat,realizand de fapt si concluzia filmului,aceea de a nu face nimic ce nu sta in competentele proprii deoarece necalificarea si incompetenta pe un anumit domeniu poate avea consecinte grave pentru oricine.
Convingerea lor initiala privind vinovatia copilului este data de anumite rasfrangeri ale trairilor si experientelor proprii acumulate pe parcursul anilor,desi ei ar trebui sa se comporte exact invers conform meseriei pe care o practica ,ar trebui sa se detaseze de propriile convingeri.
Unul dintre membrii (personajul pozitiv) incerca sa faca exact ce ar trebui sa faca conform meseriei pe care o practica.El incearca sa se substituie persoanei in cauza prin reconstituirea evenimentelor pentru a vedea daca sunt sau nu adevarate pas cu pas.
El joaca in film, rolul omului care isi asuma deciziile si consecintele faptelor sale si mai mult decat atat incearca sa-I initieze si pe ceilalti sa gandeasca jucand si rolul initiatorului.
El subliniaza ca vinovatia aparenta a cuiva poate fi o coincidenta si de aceea nu trebuie sa ne lasam prada acestora .La inceput este suprimat de toti,ceilalti incercand influentarea deciziei sale,ei avand de fapt un scop mult mai important decat cel definit anterior si anume scopul de a sfarsi cat mai repede cazul indiferent de rezultat.
Mai exista un domn cu anumite trasaturi care ii contureaza o varsta rotunda,dar cu o luciditate in luarea deciziilor pe care cei de varsta medie din interiorul grupului nu o impartasesc.
Un alt domn care joaca rolul negativ este dominat de trecutul sau in care ii sunt suprimate deciziile si de aceea incearca sa domine in interiorul acestui grup pentru ca in trecut nu a avut aceasta ocazie.De aceea isi impune opinia in mod autoritar dar fara a avea fundamente si explicatii neinteresandu-l daca este gresita sau nu.Acest comportament se datoreaza tot unor probleme personale care ii afecteaza viata,de fapt toti membrii grupului par sa sufere urme ale trecutului,in afara de personajul pozitiv.
Modul in care se stabileste verdictul este prin vot.Votul prin definitie ar trebui sa fie secret si liber dar in interiorul acestui grup este invers-constrans de ceilalti si facut public pentru a fi discutat de ceilalti si chiar negociat.Prin urmare exista o mare instabilitate la nivelul grupului data de fapt de lipsa de cunoastere a domeniului cu care se confrunta.
2. Una din regulile care stau la baza grupului este de neagresiune intre membrii grupului,totusi aceste reguli sunt omise deoarece membrii grupului se lasa condusi de instincte drept urmare si scena in care interventia celorlati l-a salvat pe unul dintre ei de vatamare corporala.Atacul verbal este la ei mijlocul de comunicare pe care il considera absolute normal,nefolosind formule de politete.
In ceea ce priveste gradul de intelegere a mesajului transmis in conditiile in care partenerii se afla la nivele diferite de competenta, avand experiente anterioare si cunostinte diferite, devine dificila.
De aceea mediul de munca trebuie sa aiba anumite nivele de intersectie si complementaritate pentru a nu aparea tensiuni.In cadrul acestui grup interactiunile sunt de tip preponderant negativ.
Apar stari de conflict care sunt generate de un dezechilibru atat intre ariile socio-afective a personajelor cat si cognitive,dar problematica esentiala este absenta unei organizari de ansamblu apoi cea in profunzime privind metoda de lucru si programul care nu exista.De aceea agresivitatea creste si grupul se gaseste in imposibilitatea de a formula solutii in procesul de rezolvare a problemelor,care duce la neimplicare si neintelegere.
3.Deciziile in interiorul acestui grup sunt luate de fiecare in parte deoarece ei reprezinta juriul avand functia de deliberatori,dar pe parcursul filmului se vede ca majoritatea membrilor nu au o decizie in ceea ce priveste gratierea sau condamnarea baiatului .La inceput unsprezece dintre juraţi votează, pentru condamnarea tânărului,urmand ca apoi sa-si schimbe decizia de vot lasandu-se influentati nu de dovezi ci de presupozitiile personale.Ei isi schimbau decizia de vot pentru a termina cat mai repede procedura,neacordandu-I importanta cuvenita mai ales ca era in joc era libertatea unui om.
Unul singur doreste ca legea să fie respectată până la capăt. Convins că hotărârea celorlalţi este pripită, el îşi apără cauza cu tenacitate, hotărât să îi convingă că decizia lor se bazează numai pe dovezi neclare şi, mai ales, pe propriile prejudecăţi.
Acest personaj reuşeşte să identifice destule puncte slabe pe care colegii sai nu le pot contraargumenta,punandu-i pe gânduri.De aceea ei incearca sa reflecte asupra propriilor decizii(desi preferau ca deciziilor lor sa fie luate de ceilalti)numai dupa ce li se atrage atentia ca verdictul le-ar putea schimba viaţa pentru totdeauna.
Prin urmare decizia este luata de o singura persoana ( aflata in rolul personajului interpretat de Jack Lemmon),care are puterea de convingere si control asupra celorlalti,dovedindu-si capacitatile de rationalitate si asumarea responsabilitatilor pe care le implica functia de procuror.
4. Interactiunile din cadrul acestui grup releveaza faptul ca fiecare dintre ei controleaza (si chiar manipuleaza) o anumita parte a activitatii celuilalt. Altfel spus apare influentarea unei persoane de catre activitatea alteia,totusi nu trebuie sa se omita discernamantul propriu in luarea deciilor asa cum procedeaza unii membrii a acestui grup .De obicei ei se afla in imposibititatea de a-si sustine argumentele proprii privind o anumita decizie,datorita incompetentei in ceea ce priveste domeniul judiciar si nu numai.
Interactiunea genereza tensiuni care sunt datorate neintelegerii mesajului transmis de la o persoana la alta.Pentru ca mesajul sa fie inteles, este necesar ca intre cei participantii la actul comunicarii sa existe o comunitate de limbaj si de interese comune pe care grupul nostru nu le impartaseste deoarece vin din domenii profesioanale diferite si implicit medii familiale distincte.
De aceea se formeaza anumite bariere in comunicare care tine de persoana care primeste mesajul(bariere psihologice, constituite din obstacole aparute in perceptie, memorie, convingeri, sentimente) si de cea care il transmite sau defecte de rezonanta (informatia nu corespunde nevoilor individului, ca
January 18, 2010 at 11:03 pm
1. Modul in care se constituie grupul
Grupul este alcatuit din doisprezece oameni, fiecare avand o mentalitate diferita, cu moduri diferite de raportare la o situatie si din medii diferite. Acestia erau inchisi intr-o camera si trebuiau sa ia o hotarare, o decizie in ceea ce priveste inculparea sau nu, a unui tanat ce a fost acuzat de crima. Votul trebuia sa fie in unanimitate, tocmai pentru a se ajunge la hotararea finala de acuzare sau nu a tanarului. Imediat dupa ce s-a facut prezenta, cei 12 au inceput sa delibereze. In aceasta parte a filmuletului s-a putut observa faptul ca unii dintre jurati mai facusera parte dintr-un astfel de grup, insa altii nu. De asemena s-a putut remarca modul de constituire a grupului, evidentiindu-se un individ care era impotriva a tot ceea ce spuneau ceilalti. Deoarece, inca de la inceput, s-a decis ca tanarul este vinovat de acea crima, fara sa se ia in calcul multe aspecte ale unei anchete adevarate. S-a putut vedea clar, ca cei cu “experienta” in acest domeniu au considerat ca nu e nevoie de atata vorbaraie si ca acel caz era clar: tanarul este vinovat de crima; iar cei fara experienta s-au lasat influentati de ceilalti, indiferent de opinia lor. In momentul in care s-a decis sa se voteze pro sau contra, s-a format un grup de 11 indivizi care-l acuzau pe tanar si 1 singur care ii lua apararea. Socul grupului format din cei 11 a fost mare, pentru ca ei se asteptau ca intrunire sa ia sfarsit foarte repede, deoarece, unii dintre ei mai “aveau si alte treburi de facut”.
Influenta grupului este foarte mare, fapt ce s-a putut observa in acest filmulet. Desi o parte din membrii juriului nu erau siguri de decizia lor s-au lasat influentati de ceilati cu autoritate mai mare. Treptat, singurul care-I luase apararea tanarului a reusit sa-I convinga pe ceilalti de prezumti de nevinovatie a acuzatului. Astfel s-a putut observa o trecere treptata a juratilor, de la o parere la alta. Pe masura ce li se explica ca tanarul nu ar avea cum sa fie vinovat de acea crima, oamenii treceau in tabara cealalta, ramanand un singur individ care-si sustinea cu tarie parerea. Insa, influenta de grup si judecata rationala l-au determinat sa fie de aceeasi parere cu ceilati jurati.
2. Reguli si norme dupa care se ghideaza comportamentul grupului
Modul de formare a grupului este unul de tip formal, in care ar trebui sa existe o initiere planificata, juratii sa fie rationali sis a se supuna regulilir si normelor unei astfel de grupari care urmeaza sa ia o hotarare foarte importanta si in mainile carora sta viata unui tanar. La inceput se observa faptul ca se respecta normele de formare a unui grup de jurati si de luare a deciziei. Se face prezenta, pentru a putea vedea daca grupul este in formatul normal si intr-o anumita ordine: de la unu la doisprezece. Juratul cu numarul unu este liderul informal, acre initial s-a ocupat si de conducerea formala a grupului de jurati. Respectandu-se regula de decizie a modului de hotarare a cazului, astfel ca juratul cu numarul unu propune doua modalitati de luare a deciziei: prima: de dicutie pe baza cazului si du aceea votare sic ea de-a doua: de votare directa. Grupul se decide sa aleaga ce-a de-a doua varianta, deoarece nu necesita multa vorbarie, iar intrunirea se sfarsea mult mai repede. Liderul informal, adica juratul numarul unu propune ca fiecare sa ridice mana pentru a vota pro sau contra. Dupa aceasta etapa intervine un conflict la nivelul grupului, deoarece unul dintre jurati nu era de accord cu faptul ca tanarul era vinovat de acea crima. De aceea se impune o alta regula , si anume aceea de exprimare a opiniei pe rand, pentru a se putea ajunge la un consens. Nici de aceasta data juratii nu au putut sa fie in unanimitate, formandu-se grupulete cu pareri pro si contra. Din acest moment, juratul care este impotriva acuzarii tanrului devine liderul informal si incearca sa-I convinga pe ceilalti de fapta de nedreptate pe care o savarsesc , iar regulile si normele unui grup formal nu se mai respecta. Fiecare isi exprima parera, fara a se tine cont de o anumita ordine, se insulta unii pe ceilati, au loc discutii in contradictoriu si-si maifesta lipsa de interes pentru acest caz, fiindu-le indiferent de ceea ce se va intampla cu tanarul.
3. Cum se ia decizia in grupul de jurati?
Decizia de acuzare de crima sau nu a tanarului a fost de la inceput una nedreapta, deoarece s-a hotarat inca de la inceput ca votul sa se faca prin ridicarea mainii, fara a se discuta inainte pe baza acetei acuzari. Astfel 11 din cei prezenti au ridicat mana in favoarea acuzarii, ramanand ca unul singur sa nege aceasta decizie de acuzare.
Alte tipuri de decizii au fost luate de catre jurati in momentul in care s-a hotarat modul de formare al procesului de deliberare. Aceste decizii au fost moficate pe parcursul discutiei si in final nu s-au mai respectat. Revenind la prima decizie, si cea mai importanta din cadrul acestui filmulet, si anume cea de definitivare a prezumtiei vinovatului. De-a lungul filmului s-a putut observa ca decizia luata de grupul majoritar format la inceput a fost una nedreapta, deoarece liderii grupului s-au lasat influentati de ceilalti si fiind lipsiti de rationalitate si obiectivitate. De aceea, in momentul in care in biletele s-a gasit si un vot impotriva deciziei grupului, acestia priveau amenintator si cautau “vinovatul” care s-a opus acestei decizii. Treptat hotararea a luat diferite forme, deoarece, initial au fost 11 care il credeau pe tanar vinovat si 1 care nu-l acuza, iar pe parcurs s-au format grupulete pro si contra. La un moment dat ajungandu-se si la egalitate. Acest fapt i-a enervate si mai pe juratii care erau pro acuzarii, insa spre final s-a ajuns la o situatie inverse: 11 erau contra acuzarii si 1 era pro. S-a putut observa ca treptat, decizia a suferit modificari datorita influentei de grup, dar si a autoritatii unor componenti ai grupului asupra acelora care erai indecisi, nedorind sa se abata de la “normele grupului cu influenta mai mare”. In finalul filmului decizia a fost una corecta, si anume de prezumtie de nevinovatie a tanarului, acest lucru datorandu-se pledoariei si argumentelor aduse de juratul care de la inceput la crezut nevinovat si care i-a facut pe ceilalti sa realizeze ca o decizie trebuie profund studiata inainte de a se da verdictul.
4. Mecanismele intraindividuale si cum intervin ele in interactiunea de grup
Fiecare membu al grupului este diferit si manifesta valori deifrite fata de ceilati. Astfel, in timpul discutiei se pot observa sentimente de frustrare, de nesiguranta, de nepasare a ceea ce se intampla etc. In cadrul acelui grup exista o diferenta clara intre cei care pun mai presus viata unui tanar si cei care nu sunt interesati de decizia pe care trebuie sa o ia in interiorul grupului si se grabesc sa plece cat mai repede acasa.
De aceea pentru a se ajunge la un consens, juratii trebuie sa se debaraseze de propiile principii sis a fie oboectivi in ceea ce priveste decizia acuzarii sau nu a tanarului. Decizia grupului a fost schimbata de nenumarate ori, acest lucru datorandu-se juratului care-I lua apararea tanarului, aducand argumete pertinete in sustinerea nevinovatiei baiatului care era acuzat ca si-a ucis tatal. Juratul incearca sa-I convinga, prêt de cateva ore, pe ceilati ca baiatul este nevinovat si ca trebuie luata o decizie corecta si nu una la repezeala sau la inflentarea celui din jur.
Modul de influentare a grupului asupra individului este foarte mare, fapt ce s-a putut vedea pe tot parcursul filmului, pentru ca juratii au trecut dintr-o parte in cealalta parte a grupului. Numarul celor care erau impotiva acuzarii a crescut treptat, deoarece si-au dat seama de faptul ca acel caz trebuia judecat obiectiv si nu subiectiv si ca in joc este viata unui copil.
January 21, 2010 at 2:32 am
1.Etapele construirii grupului.
Filmul “12 oameni furiosi” este un fil in care se dezbate cazul unui tanar acuzat de uciderea cu premeditare a tatalui sau. Daca juriul gaseste tanarul vinovat acesta va fi condamnat la moarte pe scaunul electric. Acest juriul ca oricare din Statele Unite este format din oameni obisnuiti, tocmai pentru a se asigura corectitudinea deciziei. Juriul este format din oameni proveniti din medii sociale diferite, si cu anumite moduri si moduri diferite de raportare la acest caz. Unii iau decizii pripite in ce priveste vinovatia sau nevinovatia tanarului tocmai din acesta cauza. Juriul incepe sa se consolideye ca un grup atunci cand stabilesc normele de votare a cazului. Prima etapa este acea in care cei 12 jurati isi aleg sef de grup. Apoi a doua etapa de consolidare a grupului este aceea cand acestia se aseaza la masa si incep sa faca cunostinta unii cu ceilalti. Apoi a treia etapa este cea conflictuala in care 11 dintre jurati voteaza vinovat iar al 12, juratul numarul 8, voteaza nevinovat astfel agasandu-i pe ceilalti 12, care nu au nici un dubiu in privinta vinovatiei tanarului, si ar prefer sa se afle in cu totul alta parte. A patra etapa este cea de separare a grupului in sub-grupuri, unii sustinand vinovatia tanarului, alti sustinand nevinovatia si mai exista si persoane, care ne vrand sa supere pe nimeni, penduleza intre a vota vinovat sau nevinovat in functie de ultimul argument adus in discutie, fie pro, fie contra. A cincea etapa este cea de calm si de consolidare a grupului ca un grup omogen. Aceasta etapa se produce atunci cand toti juratii ajung la un accord comun si voteaza in favoare nevinovatiei tanarului. A sasea si ultima etapa prin care trece acest grup este aceea de desfiintare a grupului, dupa ce au votat acestia pleaca acasa.
2.Regulile si normele ce ghideaza comportamentul grupului.
Grupul de jurati din filmul “12 oameni furiosi”, datorita faptului ca se afla si se consolideaza intr-o institutie publica, este un grup formal. In schimb mediul din interiorul grupului este unul informal, deoarece ei se vad ca si egali, fara nici o structura ierarhica. Chiar si cel care este in mod oficial conducatorul lor este privit de ceilalti ca un egal. Se observa atitudinea informal si in discutiile lor despre vreme, meciuri si alte banalitati, care nu au nici o legatura cu mediul in care se afla. La inceput in etapele de consolidare a grupului se face si normarea acestuia. Primul care incearca acest lucru este juratul numarul 1, conducatorul lor official, dar acesta nu este luat in serios. Incepe sa se simta nevoia regulilor atunci cand grupul incepe sa isi semene cu unul formal si se incearca rezolvarea problemei pentru a carei rezolvare se aflau ei acolo. Prima regula impusa se refera la modul de votare, acestia urmau sa voteze prin strigare in functie de numarul lor. Apoi o aceasta se schimba, pentru ca votantii sa poata vota liber fara constrangerea cauzata de presiunea grupului asupra celui care ar indrazni sa isi schimbe votul, astfel intarziind terminarea procesului si plecarea tuturor acasa. O alta regula era una impusa de institutia in care ei dezbateau acest caz, deci oregula formala care trebuia neaparat respectata. Aceasta regula spunea ca fara un vot in unanimitate nu poate fi dat un verdict asupra cazului. Tocmai de la aceasta regula pornesc toate problemele si disputele din grup. Nimeni nu putea pleca pan ace nu se lua o decizie, iar aceasta nu se putea lua decat daca toata lumea ajungea la un acord. Pe parcursul filmului se mai impugn anumite reguli dar acestea se schimba constant, tocmai numarului relative mare de oameni si a conflictului din interiorul grupului.
3. Cum se ia decizia în grupul de juraţi?
In juriul din film, ca si in oricare alt juriu din S.U.A. deciziile se iau prin vot. Initial se hotaraste sa se voteze le vedere, prin ridicarea maini. Astfel dupa primul vot numarul de voturi care il declara pe tanar vinovat astfel condamnandul la moarte prin electrocutare era 11 iar singurul care a votat nevinovat a fost juratul numarul 8. Desi la inceputul cazului toti considerau ca tanarul este vinovat, ei ii dau sansa acestuia de a ii convinge ca gresesc. Acesta incepe prin a deovedi falsa o proba importanta si anume unicitatea armei crimei. Apoi el le reaminteste restului de jurati ca in maine lor se afla viata unui om si ca ar trebui sa se mai gandeasca inainte de a lua o decizie pripita. Dar accepta ca daca nimeni, in afara de el, nu il gaseste nevinovat la urmatoare votare isi va schimba si el votul in vinovat pentru a nu se mai supara nimeni. A doua votare se face in mod secret, si spre fericirea juratului numarul 8, tanarul nu va fi condamnat la moarte si va avea sansa la un proces correct. Apoi au urmat mai multe serii de votari, iar la un moment dat se hotaraste ca fiecare decizie si schimbare de vot sa fie motivata. Aceste decizii se iau prin propunerea lor de diversi membri ai grupului de jurati, decizii care sunt acceptate de ceilalti. Astfel nu putem vorbi de un lider sau o forta decizionala concentrate in mainile unei persoane. Pur si simplu deciziile in grup se propun in mod individual de diversi membrii ai grupului si sunt acceptate de grup fara fi nevoie de aprobare speciala. Iar mare majoritate a deciziilor se iau din cauza juratului numarul 8 care rand pe rand reuseste sa convinga pe toti ceilalti jurati de nevinovatia tanarului.
4. Mecanisme intraindividuale în interacţiunea de grup.
Inca de la inceputul filmului fiecare are un rol bine defint in cadrul grupului chiar daca la inceput totul pare sa se desfasoare in mod natural. Grupul are un lider care se aseaja in mod symbolic la capul mesei, tocmai pentru a-si impune rolul de lider. Restul membrilor juriului se aseaza fata in fata, pentru a se putea privi in mod direct unul pe celalalt. Rolul cel mai vizibil in filmul “12 oameni furiosi” il are juratul numarul 8. Acesta este liderul informal al grupului celor care il considera nevinovat pe acuzat. De asemenea tot juratul numarul 8 are si rolul neoficial de formator de opinie, el reusind sa convinga pana la sfarsitul filmului pe toti ce 11 jurati de nevinovatia acuzatului, desi la inceput cu totii erau convinsi cu vehement ca acesta e vinovat. Oponentul principal al juratului numarul 8 este juratul al carui copil a plecat de acasa, acesta vazand in tanarul acuzat intr-o oarecare masura pe fiul sau si in acelasi timp esecul sau ca parinte. Acesta il contrariaza mereu pe juratul numarul 8, rolul sau este acela de a acuza pe tanar si de a contra argument prin metodele posibile pe juratul numarul 8. Desi fiecare are rolul sau propriu de la juratul numarul 11 care nu este de origine Americana si al carui rol este acela de a aminti restului juratilor de sistemele bune de judecata din democratie. Pana la juratul numarul 7 care este total dezinteresat de procesul la care tocmai a luat parte pana la ceea ce pateste tanarul acuzat. El este un egoist perfect considerand mai important un meci decat viata unui om. In acest film fiecare ajunge mai devreme sau mai tarziu sa se certe cu ceilalti din diverse motive. Dar indiferent de motiv putem spune ca personalitatile lor diferite duc la conflicte.
January 21, 2010 at 3:40 am
1.Grupul este format din 12 barbati care se intalnesc intr-o sala pentru a discuta probleme de ordin juridic.Cei 12 sunt jurati intr-un caz de crima ,comisa de un tanar baiat.
Prima etapa in constituirea grupului este intalnirea dintre acestia in sala unde avea sa aiba loc dezbaterea,urmata de socializare dintre ei.
Are loc o prezentare a cazului ce urma a fi dezbatut ,in care se formeaza deja un lider,care ii supune pe ceilalti la un vot pentru a decide vinovatia acuzatului.11 dintre jurati decid ca acuzatul este vinovat,numai unul opteaza pentru nevinovatia acestuia.
De partea celui care si-a exprimat optiunea pentru nevinovatie,vor trece si alti jurati si nu dureaza mult pana cand grupul ajunge sa fie impartit in doua.Cei 12 barbati incearca fiecare sa demonstreze ca are dreptate,fiecare dintre ei aducand argumente pentru ceea ce sustine.Din ce in ce mai multi insa trec de partea nevinovatiei,in principal datorita argumentelor solide pe care le avea liderul informal al acestora.
Etapele prin care se face constituirea grupului in film,sunt valabile si pentru constituirea unui grup,in general.Grupul are un loc de intalnire,un lider,discuta o problema sau doar socializeaza si fiecare poate avea pareri diferite sau asemanatoare cu ceilalti.
2.Inca de la inceputul constituirii grupului,indivizilor li se cere sa respecte anumite norme.De aceea apare un lider care incearca sa preia controlul situatiei,pentru o desfasurare cat mai organizata a intalnirii si care incearca sa scurteze dezbaterea apeland la o sesiune de vot.Fiecare individ are comportamentul lui,el alege cum se poarta in interiorul grupului,nu se ghideaza dupa nici o regula scrisa.Sunt respectate doar reguli de ordin social,dar cand sunt incalcate de unul din membrii grupului,ceilalti protesteaza,ca si in cazul nostru cand acestia se intorc cu spatele la masa protestand fata de comportamentul unuia dintre colegii lor.Pe masura ce fiecare membru al jurului isi exprima parerea si aduce argumente pentru ceea ce crede,lucrurile incep sa se schimbe si isi dau seama de cat de importanta este decizia pe care urmeaza sa o ia,si ca erau sa trimita un om nevinovat la inchisoarea datorita confortului si prejudecatilor lor.Indivizii care alcatuiesc grupul sunt atat de diferiti unul de altul incat ajung mereu sa aiba pareri contradictorii.Mereu cand ajung insa la o decizie in comun,unul dintre ei cere reanalizarea situatiei.Discutiile dintre acestia ajung de o mare profunzime,deoarece acestora li se cere sa renunte la propriile experiente si sa judece cazul intr-un mod obiectiv.
La sfarsit acestia accepta ca probele pe care le aveau impotriva acuzatului nu sunt relevante si decid nevinovatia acestuia.
3.In primul rand cea mai importanta decizie pe care juriul trebuie sa o ia este in legatura cu condamnarea la moarte sau nevinovatia tanarului baiat acuzat. Acestia sunt asezati la masa dupa ordinea pe care o au in juriu,ei fiind numerotati de la 1 la 12,primul fiind liderul.Decizia de a vorbi pe rand in functie de numarul pe care il au la masa,este o decizie pe care o iau in comun.Grupul este supus apoi unui prim vot,11 dintre acestia votand pentru vinovatia baiatului iar unul dintre ei pentru nevinovatie.In acest moment,cei 11 incep sa ofere argumente celui care a votat pentru nevinovatie,de ce sunt atat de siguri de votul lor.Desi stabilesc la inceput sa isi respecte randul,acest lucru nu se intampla avand loc numeroase intreruperi si momente de tensiune intre ei.
Regula votului este reprezentativa aici,prima oara votul facandu-se prin ridicarea mainii,apoi secret,in final revenindu-se la ridicarea mainii.Intr-o continua schimbare se afla si deciziile indivizilor de a vota pentru vinovat sau nu.In final dupa ce acestia oscileaza intre decizia lor,juriul decide nevinovatia baiatului.Pentru a putea da un verdict bun,acestia trebuie sa lase la o parte experientele personale si sa priveasca intr-un mod obiectiv cazul.Si daca initial erau influentati de votul celorlalti,la sfarsit fiecare avea sa isi gandeasca decizia pe cont propriu.
4.Membrii juriului isi au un rol bine stabilit si fiecare participa pe rand la interactiunea grupului,in functie de ordinea pe care fiecare o are la masa.
Grupul isi are liderul sau ,care este asezat in unul din capetele mesei si care propune deciderea vinovatiei sau achitarii tanarului, prin vot.
Cand iau cuvantul,fiecare din membrii grupului se ridica in picioare,pentru a fi vazut de ceilalti si pentru ca le da un fel de putere asupra lor,ei fiind obligati sa stea pe scaune si sa asculte ce are acesta de zis.Se ridica toti in picioare si participa la o activitate cand se incearca reconstituirea crimei,desi unii dintre ei nu sunt de acord si se opun categoric,liderul ajungand sa bata cu pumnul in masa.Pe masura ce decizia se schimba,au loc revolte in randul membrilor.Membrii juriului sunt foarte diferiti avand in vedere ca unii reusesc sa ramana calmi pe toata durata intalnirii,iar altii devin din ce in ce mai agitati.Asa incepe si se termina si votul.Incepe cu o stare de calm,iar apoi situatie devine din ce in ce mai agitata,datorita parerilor diferite a membrilor grupului.Dovedirea nevinovatiei tanarului acuzat nu a fost un lucru usor.Dovezile privind vinovatia acestuia erau puternice,iar prima decizie pe care juriul o luase nu il vedea intr-o lumina buna.Fiecare membru al juriului a trebuit sa treaca peste experientele personale si sa privesca totul intr-un mod cat mai obiectiv ca sa se ajunga la un rezultat unanim de nevinovatie.
Si noi avem de invatat din experienta lor.Sa invatam ca mereu trebuie sa acceptam si pareri diferite de ale noastre,dar de asemena sa avem rabdare si sa analizam situatiile cu atentie si calm inainte de a lua o decizie.
January 21, 2010 at 8:00 pm
1.Etapele constituirii grupului
Grupul celor 12 jurati este constituit pentru a da verdictul in cazul unui tanar acuzat ca si-a ucis tatal. Asa cum este prevazut, cei 12 nu se mai intalnisera pana atunci si aveau un nivel minim de intelegere a mecanismelor juridice. Pe parcursul discutiilor pe care le poarta, aflam ca provin si din medii sociale diferite, au profesii diferite si ocupa pozitii diferite in organizatiile din care fac parte, trasaturi care isi exercita influenta si asupra valorilor pe care le afiseaza, a modului in care inteleg intregul proces decizional la care sunt obligati sa ia parte. Judecand din punct de vedere al functiei pe care o indeplineste grupul si a importantei acestuia (in joc este efectiv viata tanarului suspectat de omor), putem spune ca este un grup formal. La nivel de ierarhii, norme si participare la munca de echipa, grupul este informal; are un lider informal, stabilesc impreuna un set de norme, pe care le testeaza si le schimba acolo unde apar deficiente. Sunt asezati la aceeasi masa, unde se pot privi si interactiona tot timpul, sunt asezati practic pe pozitii egale si aportul pe care il aduc la activitatea grupului ramane la alegerea fiecarui membru. Cei 12 nu isi cunosc numele. Isi ocupa locul in camera si sunt recunoscuti dupa numerele care le sunt atribuite. Acest fapt ar putea fi un indicator ar functiei pe care ar fi trebuit sa o indeplineasca fiecare- sa fie simple instrumente, piese ale unui mecanism ce ia o decizie si o ofera prompt in sala de judecata. In realitate insa, lucrurile nu stau atat de simplu; factorul uman nu poate fi neglijat si nici in cazul juratilor implicatiile acestuia nu se lasa asteptate. Inca de la inceput, remarcam membri ai grupului mult prea obedienti tendintei generale, considerand dezirabil sa aiba acceeasi parere ca si majoritatea, la cum apar membri plictisiti sau care considera ca ar putea sa faca ceva mai folositor in acel timp. De asemenea, apare si un membru ale carui puternice prejudecati il impiedica sa respecte regula de baza a procesului de judecata- prezumtia de nevinovatie. Oricat de “evidenta” parea la inceput vinovatia acuzatului, un membru decide sa treaca inca o data prin filtrul ratiunii fiecare dovada oferita de procurori. Decizia sa sta la originea modului foarte dinamic in care functioneaza in continuare grupul.
2.Regulile si normele ce ghideaza comportamentul grupului
Regulile stabilite si modul in care sunt stabilite acestea sunt aspecte esentiale in determinarea comportamentului de grup. Mai important decat atat este modul in care juratii aleg sa respecte si mai ales, sa incalce acest set de norme. In prima instanta, se alege intre modul in care vor lua decizia, intre un vot deschis, pentru a stabili imediat “unde se afla” sau o sesiune de discutii inaintea votului. Se alege votul imediat. 11 dintre jurati ridica bratul drept pentru vinovatia tanarului si juratul cu numarul 8 opteaza pentru nevinovatia acestuia. Decizia acestuia naste surprindere pentru unii, indignare pentru altii si reprezinta un prim factor de instabilitate intr-un grup ai carui membri credeau initial ca “vor scapa” repede si vor ajunge acasa sau la meciul ce incepea curand. Pusi in fata noii situatii, apar noi norme care sa reglementeze rezolvarea situatii, care insemna initial pentru cei 11, convingerea juratului 8 “sa inceteze cu prostiile”. Aleg sa discute pe rand, sa isi expuna fiecare argumentele pentru decizia luata, apoi sa mai voteze, secret de aceasta data. Din nou insa, regulile nu se aplica la fel de usor cum se stabilesc. Unul dintre jurati incearca sa se impuna ca lider informal in mijlocul discutiilor, intrerupe repetat inerventiile celorlalti, considera inutila “vorbaria asta” si facea tot posibilul sa isi impuna opiniile. In timp ce in camera avea loc acest conflict de idei, unii membrii nici nu erau atenti, nu considerau acest subiect mai important decat problemele proprii. Conflictul persistent dintre normele grupului si valorile, interesele personale face foarte dificila intreaga activitate a celor 12 jurati.
3.Procesul decizional
Procesul decizional al grupului in cauza a fost unul anevoios tocmai din cauza modului deficitar in care s-au stabilit regulile si a conflictelor dintre subiectivitatea fiecaruia si ratiunea care ar trebui sa stea la baza luarii unei decizii de o asemenea importanta. Un alt conflict apare si intre convingerile personale si ceea ce pare dezirabil social in acel context. Daca ar fi existat din start un set de norme formale de la care sa nu se accepte abateri, probabil totul s-ar fi incheiat mai repede si cu mai putin dramatism. Putem sa presupunem, spre exemplu, ca nu argumentele oferite de juratul 8 au determinat schimbarea votului a inca unui jurat, ci doar noua modalitate de vot si garantia anonimatului pe care o presupunea. Era stabilit dinainte ca decizia trebuie sa fie unanima; intr-un grup atat de restrans, orice optiune cantarea foarte mult si chiar daca un singur jurat se abatea de la tendinta generala, era considerat un caz de “reasonable doubt”. Luarea deciziei se transforma intr-un proces etapizat, in care se stabileste greutatea si soliditatea fiecarei dovezi. Alte etape sunt acelea in care juratii isi schimba pe rand optiunea, unii pentru ca vad acum mai clar decat in sala de judecata, altii pentru a scapa de acest proces plictisitor in camera aceea lipsita de ventilatie.
4.Mecanisme intraindividuale in interactiunea de grup
La acest capitol, vorbind despre relatia individ-individ si grup-individ, am remarcat un mecanism ca fiind predominant- influenta. Influenta in cazul nostru se exercita in 3 directii: din partea grupului asupra individului, din partea individului catre grup si de la un jurat la altul. Primul caz de influenta apare la inceputul intalnirii celor 12, cand o parte dintre jurati ridica mana sub presiunea tacita a celorlalti si spre incheierea procesului decizional, cand majoritatea era acum de partea nevinovatiei tanarului, fapt ce se constituia ca o noua justificare a schimbarii celor putini, alaturi de dovezile si marturiile slabe sau neclare. In al doilea caz, se remarca doi indivizi, care incearca sa isi exercite influenta asupra grupului si sa polarizeze discutia din punct de vedere al convingerilor. La nivel intraindividual, influenta survine discutiilor si analizei interne pe care fiecare o face celorlalti colegi “de suferinta”. Cele mai importante episoade care scot in evidenta relatia individ-individ sunt cel in care batranul este “desconspirat” pentru frustrarile sale si pentru nevoia de a atrage atentia si cel in care juratului cel mai vocal si sustinatorului cel mai vehement a condamnarii la moarte a tanarului i se descopera trecutul trist al relatiei cu propriul fiu. In contextul egalitatii dintre cei 12 membri ai grupului, influenta si tot complexul de relatii care se stabilesc au un impact esential asupra deciziei finale, asupra obiectivului de grup.
January 22, 2010 at 2:51 am
Modul în care se constituie grupul
Grupul de jurati “furiosi” din film este un rezultat in primul rand al legii privind procesele din Statele Unite. Acesta se intruneste in acest caz pentru a delibera in privinta condamnarii sau nu la moarte a unui tanar, ce se presupune a-si fi omorat tatal. In ciuda faptului ca la in selectia acestora se pune accentual pe etorogenitatea lor(diferente de varsta, de profesie, dn diverse medii sociale-de remarcat insa este ca n grup nu este nicio femeie) acestia a trebui sa porneasca de la pozitia de egal cu ceilalti. Grupul are o structura formala, In primul rand din cauza cadrului in care se desfasoara, apoi a rolului pe care trebuie sa-l indeplineasca fiecare, a modului cum se numesc intre ei(dupa numarul fiecaruia si nu dupa nume), a regulilor pe care trebuie sa le respecte(fara unanimitate nu se poate da un verdict. Pe parcurs relatiile se diversifica si in interactinea dintre participantii la dialog apar si elemente de informal: incercarea de a discuta despre altceva, de a termina dezbaterea cat mai repede, de a nu respecta locul und ear trebui sa stea fiecare. Odata cu trecerea timpului apar si elemente ce favorizeaza interactiunea acestora in timpul pauzelor: caldura, pierderea mecului, ploaia. Dupa primul vot situatia este defavorabila acuzatului: 11 voturi impotriva sa si 1 care il sustine. Treptat insa, in urma pledoariei, intrebarilor si argumentatiei unuia dintre ei lucrurile iau o turnura cel putin specatculoasa, ramanad o singura persoana, vehementa pe intreaga durata a deliberarii, care il considera pe acuzat vinovat. Dupa depsirea numarului 7, care inseamna 50%+1 intervine o anumita presiune de grup, pe care juratul nr 8 reuseste sa o depaseasca initial. Trasaturile de personalitate ale fiecaruia dintre ei sunt un factor determinant in intreaga dezbatere insa si grupul, ca entitate, pare trepatat a deveni o eminenta cenusie ce joaca sforile alaturi de liderul informal.
Reguli, norme ce ghidează comportamentul grupului
Exista pe de o parte un set de norme formale, impuse din exterior pe care fiecare dintre jurati se presupune a le cunoaste si un set de normale informale ce se vor stabili si respecta(mai mult sau mai putin) in cadrul grupului abia format. Normele formale sunt cele ce privesc statutul lor de jurati: este necesara unanimitatea pentru stabilirea verdictului, nimeni nu pleaca pana la stabilirea verdictului, etc. Normele informale fac trimitere la forma prin care isi propun participantii sa stabileasca verdictul, la modul in care se stabileste liderul grupului, etc. Cel ce va incerca initial sa stabileasca anumite reguli si care ia pentru inceput statutul de lider informal(juratul nr 1) isi va pierde autoritatea treptat in favoarea juratului 8 care contesta vinovatia acuzatului(care este de fapt un copil). Inca de la prima propunere de vot se incearca o fisura a sitemului prin tentarea participantilor sa mearga la un meci fara prea multa vorbarie. Unul dintre jurati afirma ca este pierdere de timp intreaga deliberare, considerand un adevar de la sine inteles, vinovatia copilului. Acesta va fi si cel mai vehement sustinator al vinovatiei, care va “ceda” cel mai greu. Odata cu impotrivirea juratului nr 8 lucrurile iau o turnura din ce in ce mai tensionata. Se observa mimetismul initial apoi indoiala ca se strecoara in urma argumentelor plauzibile si argumentatiei coerente a din ce in ce mai multor jurati. Se ajunge la moment de incordare maxima in care regulile nu ma sunt respecate: dreptul la replica si necesitatea de a vorbi pe rand fiecare sunt incalcate, de multe ori se formeaza grupuri de 2, 3 persoane care nu mai participa la conversatie, ridicarea de la masa, insultele, discutii in contradicoriu etc. In final, dupa o degringolada totala se ajunge la un verdict antagonic situatiei initiale, unul favorabil acuzatului.
Cum se ia decizia în grupul de juraţi?
Decizia ce trebuie sa fie luata in acest grup compus din 12 jurati este una de maxima importanta, cel putin pentru acuzat. Acesta trebuie sa dea un verdict privind vinovatia sau nevinovatia unui copil care este judecat in cazul mortii tatalui sau. Se pare insa ca nu se da o asa mare importanta initial faptului ca este vorba cu pedeapsa capitala si in special pentru un tanar. Alegerea acestor jurati trebuie sa fie unanima. Se observa inca de la primele forme ale votului o anomalie. Nu exista o procedura standard prin care fiecare dintre jurati isi exprima parerea. Se trece de la vot deschis pe baza de ridicare de mana, la vot secret(scris) apoi iarasi deschis insa prin argumentarea alegerii. Aceasta determina mai intai confuzie si apoi rezultate diferite. Prima forma de alegere reflecta o decizie mai degraba comuna decat a tuturor. Juratii sunt influentati de alegerile celorlalti si tendinta spre mimetism , spre conformism este mai mare(mimica personajelor este sugestiva in acest sens). Votul secret determina apoi o schimbare a situatiei de pe tabela. Una dintre persoanele nesigure profita de anonimat si isi exprima parerea in favoarea nevinovatiei acuzatului. In cele din urma, votul pe baza de argumentare determina in mai multe “reprize” reorientarea opiniei si a alegerii. Decizia fiecaruia dintre jurati a fost influentata de mai multe cauze: pe de o parte unele individuale(ex: experienta personala), pe de alata parte altele mai mult sau mai putin obiective(ex: probele de la proces) dar si altele care tineau de mediu( ex: caldura, posibilitatea de a merge la meci). Mi s-ar fi parut esential ca in aceste conditii modul de alegere sa fie stabilit anterior si respectat, tocmai pentru ca era vorba despre o decizie atat de importatanta: trimiterea sau nu la moarte a unui tanar.
Mecanismele intraindividuale în interacţiunea de grup
Dupa cum am mentionat anterior exista mai multe cauze si de aici mecanisme care conduc la luarea deciziei. Bineinteles ca este necesara pentru inceput distinctia grup- individ, aceasta dihotomie ducand la mai multe consecinte. Fiecare individ are propria personalitate, deci implicit propriile interese, pareri, optiuni, temeri. Pe de alta parte grupul are de asemenea un interes comun: acela de a ajunge la un consens, de a stabili un verdict unanim acceptat.Din aceasta perspectiva este interesant de determinat mecanismul individual al juratului nr. 8 care in ciuda presiunii de grup, a interesului de a stabili un verdict unanim dar si cat mai repede al grupului hotaraste sa-si urmareasca intuitia si nevoia de a nu avea o constiinta incarcata, responsabilitatea hotararii mortii unui om parandu-i-se foarte mare.Tocmai responsabilitatea asupra vietii sau mortii unu o este cea care difera si deterina mecanismul intraindividual de luare a deciziei. Daca initial mare parte dintre cei 12 nu inteleg implicatiile acestei decizii si voteaza in favoarea deciziei de a-l trimite la moarte pe tanar ulterior, odata cu argumentatia juratului nr. 8 si cu intrebarile si demersul sau demn de a fi incadrat in tehnicile “maeutice” atribuite lui Socrate , parerile se schimba si responsabilitatea si implicatiile deciziei sunt constientizate mult mai mult de catre toti cei din sala. Responsabilitatiii asupra vietii unui om I se adauga si influenta de grup si cauzele mentionate la punctual precedent de tipul experienta pesonala(in cazul juratului nr 3), probele si martorii din timpul procesului, caldura din sala, etc. Mimetismul se observa ca tendinta atat la inceputul dezbaterii cat s spre final, cand este insa mai putin influent decat initial.