Va rog sa postati pozitiile voastre cu privire la filmul pe care l-am urmarit impreuna la cursul de joi (28 octombrie a.c.).
Inainte de orice, iata unul dintre cele 135 de review-uri care au fost postate pe www.imdb.com cu privire la acest film de referinta.
Charlie Chaplin’s Modern Times (1936) is the final film to feature the great actor/director/writer’s most easily recognizable incarnation: The Tramp. Here is a character that is so ingrained in the collective conscious of modern film audiences that many recognize him despite the fact that they have not seen a single Chaplin film. Indeed, several iconographic studies have labeled The Tramp (with his worn hat, distinctive mustache, dusty suit, cane, and trademark waddle) as the single most identifiable fictional image in history.
Still, the film that perhaps most influenced the creation and thematic realization of Modern Times was not even a silent one. The Jazz Singer, which debuted in 1927, five years before Modern Times began production, is perhaps the most important watershed film in the industry’s century-old history. In the film, comic great Al Jolson stands up in front of the audience and…sings. And as Millard Mitchell said in Singin’ in the Rain, the public was suddenly in a frenzy for “Talking pictures! Talking pictures!” Sadly, with the advent of synchronized sound and dialogue, the world of silent filmmaking began to slip into obscurity with audiences and studios now viewing it as obsolete and undesirable. Nevertheless, Chaplin continued his passion for the subtle craft by creating City Lights (1931), which many critics and academics consider one of the greatest films ever made, but by the time Modern Times was released, Chaplin was one of the last directors left clinging to a dying art.
Modern Times is not an entirely silent film, (there are dialogue snippets and sound effects), but if you look closely, every character with dialogue (excluding Chaplin himself) is being mocked. Even when The Tramp opens his mouth (the only time he ever did so in a film), the words are nonsensical, defying the burgeoning convention that dialogue is mandatory for substance, entertainment, and quality.
Despite the film’s status as one of the greatest comedies of all-time, it is hard to ignore the political component. In his movies, Chaplin often exhibited a great mistrust for authority and progress, as often embodied through the social elite, the police, and wealthy entrepreneurs. The irony of the film’s title, then, is two-fold. It connects with Chaplin’s own bitter feelings regarding his moribund art form, but also refers to the plight of the working classes during the Great Depression (long working hours with little job security and meager salary, while the upper classes remain wealthy and bide their idle time) The world was changing fast, and Chaplin foresaw that many of these changes were far from beneficial.
As we watch The Tramp struggle through the modern, mechanized world, we laugh at his antics and the absurdity of their results, but we can also feel pain and pity. He is clearly a man who does not belong. Indeed, The Tramp can almost be thought of as a misfit who has passed through a membrane from some alternate reality and unwittingly fallen into our familiar world (notice that he does not have a name or identification of any kind, and as far as we know, he has no friends, family, funds, or history).
He takes on assembly lines, feeding machines, department stores, policemen and various other mass-oriented aspects of the industrialized world (all which demand and exhibit sameness and conformity), but The Tramp (and his symbolic extension, the individual) never seem to fit.
This is, consequently, why Modern Times is also one of the most poignant love stories ever put on film. The only character who is on the same level as The Tramp is a young, homeless woman who is referred to as “The Gamin” and is played by Chaplin’s then-wife, Paulette Goddard. These two are brought together by the fact they have almost nothing except the will to live and continue forward, despite adversity. Both are nameless, neither has a home, and they each have no money or material possessions.
It is here that Chaplin makes his most poignant and saddening statement about modern living. The Tramp and The Gamin are the only characters who exhibit individuality and idealism, yet they are also the ones lowest on the social and economic food chain. The conclusion of the film, which most likely reflects upon Chaplin’s own emotions, is tinged with sadness, but also a lingering hopefulness that resonates as loudly and clearly today as it did more than sixty years ago.
Then there is, of course, the comedy, which is the stuff of legendary status. Some of the most memorable comic images in film history are found in Modern Times. These include The Tramp’s bout with an assembly line (and his resulting twitches), his unfortunate encounter with “nose-powder”, the moment when he quite literally becomes a cog in the wheels of industry, and his epic struggle to bring roast duck to an angry customer.
In my opinion, however, the two standout moments are the scene in a department store involving a blindfold and some rollerskates (the most exquisite moment of comedy in the film) and the sequence where The Tramp is submitted to the mad whim of an out-of-control feeding machine (the most uproarious moment in the film).
These are just a handful of moments that make Modern Times the enduring masterpiece that it is. On a personal level, the aspect of the film that resonates strongest with me is its appeal to the idealistic misfit in all of us. In our hearts, many of us long for the simplicity and exuberance with which The Tramp and The Gamin live life (with attention to the bare essentials and an absence of need for materialism and modern trappings).
As Chaplin so skillfully shows, however, our modern times make this lifestyle a faded dream, lost among the sheep-like herds of men and women scurrying through a modern metropolis that only Fritz Lang could make seem darker and more devoid of true humanity. Still, the final image of Modern Times refuses to let the film end on an exclusively tragic note and demonstrates that the individual is still alive and may yet find his way in an ever-changing world.
O prezentare detaliata a filmului (distributie, premii obtinute etc.) o puteti gasi aici
November 7, 2010 at 12:50 pm
1)Relatia dintre organizatie si angajat este una dintre cele mai importante relatii care se stabilesc in cadrul unei organizatii.Relatiile din filmul vizionat sunt cele in care angajatul are anumite atributii in cadrul institutiei in care lucreaza.Aceste atributii sunt esentiale pentru individ,deoarece isi castiga existenta din prestarea acelor activitatii.In accea perioada lucurile de munca nu erau chiar atat de usor de gasit iar cei care se angajau,trebuiau sa indeplineasca niste conditii si sa aiba anumite recomandari.Seful era cel care hotara aceste conditii pe care trebuia sa le indeplineasca angajatul.Angajatul era pus sa munceasca si era controlat.Munca „pe banda rulanta” in depersonaliza pe individ ajungand sa faca chiar si cele mai elementare lucruri ca un robot.Relatia dintre organizatie si angajat era unde de supunere,angajatul fiind deparsonalizat datorita minciilor pe care trebuia sa le faca.Chiar si datorita acestei probleme multi oamenii acceptau conditiile impuse de organizatia respectiva,date fiind conditiile sociale existente(saracia foarte mare ii facea pe oameni sa fure).Relatiile din organizatii se bazeaza strict pe interesul fiecarei parti(angajat-venit,angajator-forta de munca).Organizatia are si un rol de a creea individului un set de norme prin care sa se poata raporta la societatea in care traieste.
2)Orice organizatie are o structura interna.Aceasta este extrem de importanta,deoarece individul isi desfasoara activitatea in cadrul acesteia.In filmul vizionat,structura interna este bazata pe relatiile care se stabilesc intre muncitori.In procesul de productie oamenii indeplinesc diferite roluri deoarece procesul de productie este specializat.Fiecare individ are rolul sau si este invatat inca de la inceput care este rolul sau si ce presupune acest rol.Procesul de productie,”pe banda rulanta”ajunge sa il depersonalizeze pe individ care pana si cele mai esentiale gesturi ajunge sa faca totul automat.
3)Organizatia are multiple roluri in viata individului.Unul din cele mai importante si esentiale roluri pe care organizatia il are in viata individului este rolul de socializare.In cadrul organizatiei individul socializeaza cu restul angajatiilor din cadrul org,schimba pareri despre anumite lucruri si prin intermediul organizatiei .
Inca de cand face parte dintr-o organizatie individul isi insuseste un anumit tip de comportament specific si in conformitate cu legile organizatiei respective.Faptul ca face parte dintr-o organizatie,ii da individului o siguranta atat din punct de vedere financiar cat si din punct de vedere psihic,ceea ce duce la productivitatea muncii(individul fiind multumit de ceea ce i se ofera pentru munca sa,este motivat sa munceasca mai departe).
In cadrul fiecarei organizatii exista sau se formeaza anumite grupuri.In cadrul oricarui grup social organizat presupune existenta intre membrii sai a unei multitudini de relatii(de interese,de solidaritate,de conflict),dar una dintre cele mai importante relatii este cea de putere.Analizarea puterii in cadrul unei organizatii ne ajuta sa ne dam seama de raporturile care se stabilesc intre indivizi si ne ajuta sa ne dam seama ca exista mai multe tipuri de putere in cadrul unui grup,in functie de raportarea fiecarui individ la grupul respectiv.
Organizatia il ajuta pe individ sa inteleaga faptul ca orice societate se bazeaza pe anumite valori si norme si prin intermediul acestui lucru organizatia contribuie la creearea unei ordini(„Salvati copiii-Romania,prin programele sale isi propune sa dezvolte educatia prin intermediul voluntariilor.Acestia sunt intruiti prin diferite mijloace despre problemele prin care trec tinerii.Acestia isi inglobeaza aceasta apoi sunt trimisi in anumite scoli sa discute cu tinerii pentru a-i prevenii despre anumite pericole existente.Acest tip de formare il ajuta pe individul din cadrul organizatiei in primul rand sa inteleaga pentru el,anumite lucruri apoi este invatat ca ceea ce invata el sa dea mai departe pentru a ajuta mai multe persoane sa se fereasca de anumite pericole cum ar fii consumul de droguri,etc).
Organizatia are si un rol de autoeducare al individului,deoarece prin socializarea din cadrul organizatiei individul isi insuseste sau isi redefineste anumite valori deja existente.Acest lucru este important deoarece il ajuta sa se perfectioneze si sa avanseze pe ierarhia sociala.
Faptul ca un individ face parte dintr-o organizatie ii confera acestuia anumite avantaje.
November 7, 2010 at 4:44 pm
1. Definiti relatia dintre organizatie si muncitor.
Filmul “Modern Times” reflecta foarte bine situatia in care muncitorul este pur si simplu absorbit de organizatia in sine, astfel incat angajatul nu reuseste sa renunte la reflexele din timpul lucrului nici atunci cand paraseste organizatia. Este foarte bine redata incercarea de adaptare a oamenilor care lucreaza in fabrici la noutatile in materie de masini de lucru automate. Modul in care se realizeaza aceasta adaptare este atat de deficitar, incat muncitorii ajung sa se comporte ca niste masini. Relatia dintre sef si muncitor este una foarte dura, cel din urma fiind supravegheat incontinuu, chiar si in momentele in care se presupune ca ar trebui sa aiba o intimitate maxima (de exemplu, vocea sefului care il atentioneaza pe angajat, in baie, sa nu piarda timpul). Fiind considerati niste roboti sau masini, asemenea celor cu ajutorul carora isi desfasoara activitatea, angajatii sufera un proces de dezumanizare din partea conducerii. Astfel, se pune problema utilizarii unei masini de hranit automate, cu scopul diminuarii timpului pierdut in pauza de masa. Interesul conducerii nu il constituie conditiile de lucru ale muncitorilor, ci mai degraba, eficientizarea muncii, descoperirea unor noi lucruri practice. O caracteristica esentiala a Fabricii de Otel din acest film este programul fix dupa care se desfasoara activitatile, program care era respectat cu strictete de toti angajatii, pentru a nu fi concediati. In interiorul organizatiei nu se stabilesc niciun fel de relatii intre angajati, datorita ritmului alert de lucru, dar si datorita faptului ca intervine supravegherea continua a sefului. Fiecare angajat al fabricii era specializat pe un anumit tip de activitate, astfel ca in eventualitatea unei situatii neasteptate, pentru care nu sunt instruiti, angajatii nu stiu sa reactioneze, ajungandu-se la haos. In mod normal, o organizatie ar trebui sa-I poate oferi angajatului sau conditii optime de munca, insa in cazul de fata, aceasta organizatie nu face altceva decat sa impuna un stil de viata strict, la care muncitorii nu pot renunta nici in timpul liber, fapt pentru care aceastia nu au nici macar o viata privata.
2. Prezentati structura interna a organizatiilor din filmul “Modern Times” al lui Charlie Chaplin.
In toate organizatiile din filmul “Modern Times” al lui Charlie Chaplin si anume: fabrica de otel, inchisoarea, restaurantul sau magazinul, se poate observa clar o anumita structura interna a acestora. Astfel, in varful ierarhiei se afla conducerea, oamenii care iau cele mai importante decizii cu privire la modul de organizare si la desfasurarea activitatilor din organizatia respective, iar la baza piramidei organizationale se afla muncitorii, care doar se supun ordinelor si regulilor impuse de sefi. La fel ca in cazul Fabricii de Otel, si in inchisoare, unde personajul principal ajunge pentru ca a luat asupra sa vina pentru furtul unei paini, ajutand astfel o fata orfana, exista o structura interna asemanatoare. Detinutii se supuneau unui program strict impus de conducerea inchisorii, conducerea poate mai putin rigida decat a fabricii, oricat de greu ar fi de crezut. Spun asta pentru ca, lasand la o parte supravegherea specifica dintr-o inchisoare, detinutii nu erau marcati de existenta unui sef care sa-I priveasca non-stop, asa cum se intampla in fabrica. Un element pe care l-am observat, insa, in inchisoare, este rolul important pe care il detinea preotul, care facea vizite saptamanale, alaturi de sotia sa. In cazul restaurantului, conducerea nu pune accentul pe nivelul de pregatire al potentialului angajat si nici nu ofera instruire acestuia, asa cum probabil se intampla in cazul fabricii. Insa si aici se poate observa o delimitare clara a atributiilor fiecarui muncitor, intreaga activitate din cadrul restaurantului bazandu-se pe o diviziune a muncii, dar si a pozitiei angajatului in raport cu cei aflati in varful ierarhiei. In restaurant, spre deosebire de fabrica in care lucra initial, este nevoit sa se adapteze cu succes situatiilor nou aparute, dar si sa reuseasca sa faca mai multe tipuri de activitati, lucru care nu ii iese foarte bine, de cele mai multe ori, din cauza faptului ca nu asimileaza regulile dupa care se desfasoara activitatile in restaurant.
3. Cum influenteaza organizatiile in filmul “Modern Times” societatea/ viata indivizilor ?
Dupa cum am mai spus, viata indivizilor este profund marcata de stilul de viata si de lucru pe care il au in organizatiile in care lucreaza. Fiind dezumanizati la lucru, procesul de socializare si de integrare in societate devine greu si anevoios. Charlie Chaplin, prin prisma personajului sau, reda foarte bine acest lucru, in scena in care, iesin pe portile fabricii, are tendinta sa-si faca treaba chiar daca nu se mai afla la lucru. Munca pe care o depun angajatii devine un automatism, care poate provoca chiar si boli nervoase grave.Chiar si in viata de zi cu zi, angajatii in astfel de organizatii sunt tentati sa respecte un program strict si rigid. Insa motivatia de a munci chiar si in acele conditii avea la baza speranta unei vieti mai bune, a intemeierii unei familii. Odata cu aparitia somajului, insa, oamenii sunt dispusi sa faca orice pentru a-si asigura un minim nivel de trai, fapt care arata ca acestia sunt, intr-un fel sau altul, dependent de aceste organizatii.
November 7, 2010 at 4:47 pm
1.Definiti relatia dintre organizatii si muncitor.
Pe parcursul filmului “Modern times” se urmareste modul de functionare al catorva dintre organizatiile existente:fabrica de otel,inchisoare ,restaurantul si magazinul.Structura ierarhica din cadrul fabricii de otel este una in care comenzile vin de la varf catre baza,de la conducerea organizatiei catre personalul angajat in procesul de productie.Fabrica de otel se bazeaza pe principiul diviziunii muncii,unde fiecare angajat,fiecare individ are de indeplinit o anumita functie conform specializarii acestuia.Atunci cand muncitorul pleaca sau ia o pauza,acesta este eficient inlocuit de altul.Observam 3 indivizi care lucreaza la banda rulanta.Greseala unuia dintre ei,duce la modificarea activitatii celorlalti.Asadar,sincronizarea acestora cu masinaria era extreme de importanta.Este ignorat climatul social dintre angajati,acestia nu au interactiuni evidente,nu exista comunicare interpersonal.Munca angajatilor este atent supravegheata de catre sef,prin intermediul unui ecran urias(ne aducem aminte de scena in care Charlie Chaplin fumeaza o tigara la baie,seful il atentioneaza amenintator cu degetul sa se duca inapoi la munca)sau prin intermediul unui alt angajat(un individ ii arata lui Charlie Chaplin cand sare peste o piesa).Procesul de munca este unul rationalizat asadar,angajatul nu dispune de libertatea de a se ocupa de altceva in afara se sarcinile care ii sunt atribuite.Din punct de vedere economic,diviziunea muncii se presupune a fi eficienta,insa,la nivel individual aceasta poate avea repercursiuni grave asupra personalului.Datorita acestei relatii in care muncitorul are de indeplinit doar o singura functie,acestuia ii este imposibil sa avanseze in cariera,de aceea trebuie sa accepte conditiile de munca impuse de organizatie.Acestia muncesc doar sub imboldul unor castiguri,fara a avea vreo satisfactie,doar pentru ca asta devenise un reflex.Fara un loc unde sa lucreze,oamenii sunt incapabili de a-si indeplini idealurile(eforturile depuse de personajul principal de a-si gasi un loc de munca pentru a putea cumpara o casa).
2.Prezentati structura interna a organizatiilor din filmul “Modern times”al lui Charlie Chaplin.
Dupa cum am mai spus,in filmul lui Charlie Chaplin,”Modern times” sunt prezentate patru structuri organizationale:fabrica de otel,inchisoarea,restaurantul si magazinul.In cadrul fabricii de otel strucura interna este una de tip birocratic,cu un nivel de specializare al functiilor,in care se iau masuri pentru indeplinirea constanta a functiilor fiecarui individ, deseori prin controlul strict al unui supraveghetor sau chiar al sefului.Se pune accentual pe eficacitatea muncii,pe caracterul précis al actiunii,eliminandu-se legaturile care sunt de alt tip decat cel formal.Ca in orice structura birocratica,procesul subiectiv de luare a deciziei este eliminate,in momentul in care angajatul nu isi mai indeplineste sarcinile,acesta este dat afara.In cadrul inchisorii,avem acelalasi tip de structura organizationala,cea de tip birocratic,cu exceptia faptului ca toti angajatii(in cazul de fata gardienii)au aceiasi functie,accea de a pastra ordinea si de a supraveghea detinutii.Inlanim aici insa un alt mod de organizare.In cadrul inchisorii comportamentul adecvat duce la primirea de recompense din partea sefului(Chaplin primeste tratament special pentru ca ajuta conducerea inchisorii).Desi diviziunea muncii se aplica si in cazul magazinului universal,se demonstreaza ca nesupravegherea anagajatilor duce la indeplinirea functiilor cu superficialitateMagazinul este tipul de organizatie ce combina atat controlul muncii de catre superiori,cat si libertatea de exprimare a angajatului.Daca personajul feminin este ales chiar de catre sef pe baza aptitudinilor ei,Charlie Chaplin este angajat prin recomandare,fiind totusi supus la anumite probe.Desi Chaplin nu se descurca deloc la servitul clientilor,acestuia ii mai este acordata o sansa,fiind astfel dovedita increderea in talentele individuale pe care o avea organizatia.Putem spune insa ca aici este deficitara modalitatea de angajare,superiorul nu se intereseaza de statutul angajatului(dovada fiind conditia de fugara a fetei).In cadrul acestui film intalnim,asadar,de la organizatii birocratice interesate doar de profitul organizatiei(fabrica de otel) la tipuri de structure organizationale in care sunt respectate si criterile de diviziune a muncii,dar si aptitudinile angajatilor.
3.Cum influenteaza organizatiile in filmul “Modern times” societatea/viata indivizilor.
Efectele pe care organizatia le are asupra viata indivizilor este cel mia bine ilustrata in fabrica de otel.Munca standardizata,supravegherea sefului,urmarirea si respectarea cu strictete a programului de munca si a ritualurilor de comportament se dovedesc a avea repercursiuni grave asupra personajului principal.Acest efecte ale standardizarii muncii sunt vizibile in prima pauza de masa a angajatior,in care Charlie Chaplin continua miscarile specifice insurubarii.In cadrul acestui sistem se incearca chiar si suprimarea actiunii individuale de a manca,prin crearea unei masinarii de hranit,care avea rolul de a reduce pauza de masa a muncitorului si de a creste productivitatea organizatiei.Acest control strict din partea organizatiei produce dezechilibre emotionale si psihice asupra lui Charile Chaplin.In inchisoare,Chaplin se acomodeaza foarte repede,fiind chiar si rasplatit pentru ajutorul acordat sefului.Aceasta metoda de rasplata produce satisfactie la nivelul individului.Perioada in care personajul a stat la inchisoare este o perioada de tranzitie.El uita efectul robotizarii din cadrul fabricii de otel si ajunge in final sa-si recapete imaginatia si libertatea de actiune.
November 7, 2010 at 4:53 pm
1.Care este relatia dintre organizatie si angajat?
Filmul lui Charlie Chaplin ilustreaza tipurile de relatii care exista intre organizatie si angajat in primele decenii ale secolului xx.
Primul tip de relatie care este si cel mai influent si creionat in asa fel incat sa cuprinda toate caracteristicile prezentate de teoreticianul sau este modelul organizatiei de tip rational.Asa cum sustine Frederich Taylor,iar filmul confirma acest lucru prin prezentarea fabricii de otel,in cadrul acestor organizatii totul este mecanizat,peste tot domneste legea si exploatarea la maxim a muncitorului. Exista o structura ierarhica,iar managerul nu doreste decat obtinerea unei productii mai mari intr-un timp foarte scurt,nu tine seama de posibilitatile de munca ale angajatilor,impunand anumite conditii si reguli stricte pe care acestia trebuie sa le respecte.Toate acestea duc la transformarea muncitorului intr-un mic sclav,intr-un “robot”, care nu are timp decat sa-si realizeze norma de lucru pe care a primit-o si care nu are dreptul sa-si impuna propriile opinii.Toate deciziile se iau in mod rational de catre conducator,intre muncitor si manager existand o relatie impersonala.Muncitorul este intr-un stres continuu si nu este preocupat decat de dorinta de a-si pastra locul de munca,astfel inact sa nu fie concediat.
Al doilea tip de relatie este acela in care angajatorului i se ofera libertate deplina,managerul avand incredere in competentele acestuia,model ilustrat prin postul care este obtinut la magazin.Mamagerul nu supraveghiaza munca prestata de anagajati,ci doar le prezinta regulile care trebuiesc respectate si realizarea normelor.Tocmai din aceasta cauza,muncitorul profita de increderea care ii este oferita si nu face decat sa-si satisfaca propriile nevoi.Acest lucru se intampla poate si din acauza faptului ca este obisnuit cu un control strict din partea conducerii,liberatea care-i este oferita ducand la incalcarea regulilor.
Al treilea tip de relatii este acela in care atat angajatul,cat si angajatorul exercita un rol limitat unul asupra celuilalt.Obtinerea postului se face pe baza competentelor pe care anagajatul le are,trecand chair printr-o proba inainte de a intra in posesia postului.Initiativa,inovatia si spiritul practic ocupa un rol important in cadrul organizatiei,acest lucru ducand la eficienta si performanata.
2.Care este structura interna a organizatiei?
Filmul ne prezinta structura interna a organizatiei de tip rational.In cadrul acesteia exista o puternica structura ierarhica si un puternic grad de autoritate.Exista un manager care ia in permanenat deciziile,supraveghjind in mod continuu muncitorii,chiar si cu ajutorul unui sistem video,vrand sa obtina productia pe care si-a propus-o si sanctionand greselile angajatilor,cu concedierea lor.
Autoritatea ocupa un loc de frunte,iar muncitorii nu pot sa-si impuna parerile personale.Pe langa manager mai exista si un sef de productie care supraveghiaza in permanenata subalternii si trebuie sa raspunda in fata managerului pentru activitatile realizate.Relatiile dintre muncitori si sefi si deasemenea cele dintre muncitori sunt impersonale,fiecare munceste penrtu a-si realiza propria norma,nu sunt solidari si nu dezvolta relatii de prietenie cu colegii de munca,iar cei care nu-si fac treaba cum trebuie sunt marginalizati,cel mai bun exemplu fiind acela in care personajul din film nu poate sa mai faca fata stresului de la servici si nefiind ajutat de nimeni este concediat.
Toate activitatile sunt realizate pentru ca asa comanda seful,iar ceilalti nu fac decat sa-i indeplineasca ordinele. Totul este planificat,intervalul de timp in care se lucreaza,pauza de masa,aceste ore nefiind depasite. Specializarea ocupa un loc important,existand o puternica diviziune a muncii,fiecare muncitor stiind foarte bine ce are de facut si realizand activitati in functie de competentele pe care le are.In cadrul organizatiei se poate obtine un loc de munca numai daca managerul doreste acest lucru sau daca esti recomandat de cineva.
3.Cum influenteaza organizatia viata societatii?
Organizatia din secolul xx a influentat foarte mult viata oamenilor.Rationalizarea si regulile excentice, transformandu-i pe acestia in niste oameni apatici,carora le intra in reflex munca si tipul de activitate pe care-l desfasoara.Nu mai au timp de viata lor personala fiind preocupati foarte mult sa-si desfasoare sarcinile.
Tipul de activitate desfasurat la servici isi pune amprenta asupra vietii personale a indivizilor,afectand in special psihicul acestora.Treptat se transforma in niste “roboti”,viata lor ghidandu-se in functie de normele si regulile care sunt luate de managerul organizatiei.Toate acestea se intampla deoarece in cadrul societatii domina saracia si un nivel de viata foarte scazut si din cauza aceasta oamenii nu doresc sa ramana fara un loc de munca.Din cauza neputintei de a face fata psihozei ocuptionale si a rationalizarii,angajatii risca sa-si pierda locul de munca,fiind concediati.Acesta este principalul motiv pentru care pun viata personala pe locul al doilea si fac tot posibilul sa-si mentina locul de munca.Grevele,protestele sunt la tot pasul,saracia domina, motiv pentru care oamenii apeleaza la furt si fac orice pentru a putea sa supravietuiasca.Toate acestea se intampla din cauza faptului ca oamenii nu reusesc sa faca fata stresului de la servici,fiind concediati si totodata din cauza locurilor de munca putine,acestia nereusind sa obtina un loc de munca.
In concluzie organizatia este cea care stabileste ce se intampla in viata indivizilor,influntandu-le intr-un mod negativ viata si planificandu-le modul de viata.
November 7, 2010 at 9:56 pm
Sandu Alexandra Nicoleta
1. Relatia dintre organizatie si angajat
Filmul “Modern times” de Charles Chaplin isi propune sa surprinda evolutia individului dintr-o organizatie in alta si ce impact au acestea asupra lui. De-a lungul filmului putem observa cum actorul principal trece prin mai multe organizatii precum : fabrica, spitalul, penitenciarul si restaurantul. Filmul surprinde in prima secventa cum oamenii vin la serviciu intocmai oilor irationale care nu gandesc ci doar se lasa duse de turma. Muncitorul specializat lucreaza pe banda intocmai unui robot programat sa faca un singur lucru atent supravegheat de presedinte pentru obtinerea productiei optime. Fiecare muncitor realizeaza munca pe care este specializat. Angajatii trebuie trebuie sa lucreze mecanic, in acelasi ritm deoarece fiecare dintre ei este o piesa de domino care daca nu lucreaza exact cat trebuie poate rupe tot lantul. Aceasta organizatie inlatura caracterul personal al angajatului : conducerea nu i se adreseaza muncitorului pe nume si de asemenea se gandesc sa renunte la pauzele de masa, singurele momente de relas si de socializare inter-colegiala pentru o si mai mare productie, cu ajutorul unei masinarii care hraneste omul si astfel nu mai este nevoit sa plece de la postul lui.
Si in inchisoare lucrurile functioneaza asemanator : totul este mecanizat, de la mancat pana la mers in sir indian pentru pastrarea disciplinei. Dupa parasirea penitenciarului ajunge pe un santier de vase marine unde nu este instruit asa ca esueaza in munca. Situatie se schimba oarecum cand se angajeaza ca paznic de noapte. Aici nu mai este supravegheat 24/7 are libertate totala atata timp cat pazeste magazinul. Putem observa cum evolueaza organizatiile si cum individul trebuie sa se adapteze timpurilor pentru a supravietui. Ajuns la restaurant, inainte de a fi angajat, bucatarul-sef il supune la o proba pentru a-i observa daca este apt pentru munca respectiva.
2. Structura interna a organizatiilor
De-a lungul filmului se poate observa o structura conica a organizatiilor care sunt constituite de un lider si urmat de angajatii sai si cateodata si o serie de supraveghetori care asigurau buna functionare a lucrurilor. In prima organizatie, care este fabrica la care lucra actorul nostru, se pot distinge mai multe functii : presedinte, secretara, supraveghetori si angajatii specializati fiecare cu rolul sau bine stabilit. Presedintele urmarea cresterea productia, supraveghetorii urmareau indeaproape lucratorii si reactionau in cazul in care ceva nu functiona conform planului iar angajatul isi facea treaba lui in concordanta cu ceilalti.
Lucrurile stau cam la fel si in a doua organizatie in care se regaseste actorul nostru si anume penitenciarul. Lucrurile se faceau tot mecanic sub supravegherea atenta a sefului de politie, ajutat de paznicii care ii supravegheau indeaproape pe prizonieri ca totul sa decurga la fel de mecanic si fara nici un fel de interferente. O alta organizatie in care ajunge actorul nostru este reprezentata de mall-ul unde acesta se angajeaza ca paznic de noapte si unde lucrurile stau putin diferit, deoarece nu mai este supravegheat de nimeni, ci el trebuie sa supravegheze bunastarea magazinului si mentinerea linistii pet imp de noapte ; insa, bineinteles ca exista si aici o conducere care asigura functionarea magazinului si a angajatilor lui. Urmatoarea oprire este un restaurant, unde angajatorul il supune pe candidat la o proba pentru a vedea daca este calificat pentru postul respectiv sau nu. Putem observa si aici un oarecare mecanism de functionare ilustrat prin cele doua usi de « intrare » si « iesire » care asigurau buna functionare a restaurantului si evitarea haosului. In concluzie o organizatie necesita o conducere si indivizi care sa fie condusi.
3. Influenta organizatiilor asupra vietii indivizilor
Organizatiile aveau un mare impact asupra indivizilor deoarece majoritatea timpului lor si-l petreceau in organizatii. Acestea puteau avea efecte pozitiva cat si negative asupra indivizilor. Din cauza muncii mecanizate pe care o depunea actorul nostru o ia razna si este internat la spital. Insa cand iese, nu mai are loc de munca, iar in incercarea lui de a ajuta este confundat cu liderul unui grup revolutionar si este bagat la inchisoare, unde lucrurile merg ii bine, fiind lipsit de griji. Dupa buna-purtare este eliberat din puscarie si din nou pe drumuri. Viata este grea, deoarece odata cu inchiderea fabricilor oamenii au ramas fara locuri de munca si fara posibilitatea de a-si intretine familia. Au loc numeroase greve si revolte ale somerilor. Intors pe strada personajul nostru incearca sa isi gaseasca de lucru la un santier naval, insa din cauza specializarii pe care o avusese la fabrica nu era calificat sa lucreze in acel domeniu. Mai urmeaza cateva angajari, in locuri moderne, evoluate, care presupuneau alte standarde decat cele de la fabrica de la care pornise, un alt mod de organizare si de functionare.
La un moment dat individual decida sa se intoarca in puscarie, deoarece traiul de acolo era mult mai bun comparativ cu cel de pe strazi, cu revolte si greve ale oamenilor ajunsi someri din pricina inchiderilor fabricilor. Acolo nu mai aveai nici o grija si puteai chiar duce un trai decent. In concluzie munca mecanizata, specializata ofera mai multe dezavantaje si nu ofera o stabilitate a locului de munca.
November 7, 2010 at 10:50 pm
1. După cum știm, organizațiile sunt alcatuite din grupuri de oameni care trebuie să coopereze pentru a ajunge la un scop. Filmul ”Modern Times” ne ilustrează un model foarte des întalnit vremurilor de dupa 1930 si ceva, si anume: O organizație a cărei scop era de a produce profit prin vânzarea pieselor pe care le producea. Observăm o scară ierarhică unde în vârf se află președintele companiei, secretară, superviseri si apoi muncitorii cei mai numeroși. Este exemplul care se pliază teoriei lui F.Taylor a Managementului Științific, fiind puse în evidență problemele dintre angajat și angajator, unde muncitorul este privit ca parte a producției, unde angajatorul are controlul total asupra muncitorului, unde există standarde clare, bine definite, unde muncitorul este lipsit de creativitate (care poate duce la depresii-așa cum avem exemplu cu personajul nostru), unde se caută metode pentru reducerea pierderilor și eficientizarea producției. Relația este una rigidă, deoarece nu există cooperare între patronat și angajator. De ce? Controlul modern de supraveghere, cât și cel decizional preluat de conducere este un temei pentru definirea unei relații rigide, în ciuda cooperari pentru a atinge scopul comun specific organizațiilor în general. Exemplele din film sunt multiple: De la ilustrarea patronului și a modului de supraveghere, interesul pentru a fi mai bun decât concurența , ilustrarea exagerată a personajului principal care are rolul de a sublinia cele spuse mai sus. Avem pe de o parte, muncitorii care se străduiesc să își facă munca perfect, din mai multe temeri existente atunci, dar si astăzi, iar pe cealaltă parte, patronul, care privește muncitorul ca pe un factor economic, lăsând la de o parte ceilalți factori sociali, si controlând ritmul de muncă(din ce în ce mai repede). Prezentarea acelui aparat care ajuta muncitorul să se hrănească fără pauză de masă și prezentarea produsului pe unul din agajați subliniază anumiți factori din relația organizație-angajat prezentați anterior teoriei lui Taylor. Alte exemple din film representative pentru a evidenția relația dintre organizație si patron pe lângă momentele în care patronul cere mărirea ritmului de lucru, dar și modul în care faceau schimbul de ”tură”-fără să piardă o secundă din procesul producției- momentul când personajul nostru iese să fumeze o tigară acesta este imediat văzut si trimis înapoi la muncă. Legat de aceste moment-importanta pontrarii când intră sau iese din cladire pentru mine este repezentativ atât pentru angajat care se teme de consecințe, cât si pentru patron care are nevoie de maximă eficiență.
Charlin Chaplin in Modern Times- pe lângă o mare realizare clasică, ilustrează un prototip al omului la începuturile modernitătii așa cum îl cunoaștem astăzi.
2. Organizațiile au o serie de caracteristici precum: au întodeauna un scop; sunt alcătuite din oameni -care sunt ierarhizați, în principal, în funcție de specializare; au un sistem de valori si norme proprii. În filmul ”Modern Times” observăm o scară ierarhică unde în vârf se află președintele companiei, secretară, superviseri si apoi muncitorii cei mai numeroși. Avem în acest film prezența preocupării lui Taylor în ceea ce privește raţionalizarea muncii şi conducerea eficientă a întreprinderii capitaliste prin modelul liniei de producție, cu mișcări bine definte pentru fiecare muncitor. Prin acest model apare concepţia ”maximei prosperităţi” pe care Taylor o ridică la rangul de principal obiectiv al managementului, unde pentru patron înseamnă dezvoltarea tuturor laturilor activităţii întreprinderii la ”cel mai înalt grad de eficienţă”, iar pentru salariaţi în „dezvoltarea fiecărei persoane la o stare de” maximă productivitate”. Am vazut că fiecare are un ”task” bine stabilit și delimitat. Observăm și ideea de planificare, control și execuție, conform scării piramidale a ierarhiilor, unde baza reprezintă cea mai numeroasă parte-cei care execută- selectati după criterii subiective.
3. Într-o lume în care angajatul nu are principii morale, sociale, emoționale și este privit doar ca un component economic de producție dat de modelul organizațional de tipul ”one best way” sau de ”maxima prosperitate”, robotizarea ilustrată mai mult decât haios in filmul ”Modern Times” de pe ”assembly line” are un impact individual enorm. Omul care face parte dintr-o organizație nu doar își desfăsoară o anume activitate , ci, face parte dintr-un univers unic. Astfel manifestările psihice nu întârzie să apară. Blocarea mijloacelor de creație a unui om, dar si robotizarea limitându-l la un anume nivel și prin rutină conduc astfel la blocări psihice. Aceste blocări pshihice ilustrat în film de obsesia de a strange șuruburi la nesfărșit-la o prima vedere banal și comic- este un lucru real, des întâlnit în acele vremuri , dar și în zilele noastre sub alte forme și aspecte. Modul de organizare prezentat este și un model social. Aspirațiile fiecărui cetățean era de a lucra într-o astfel de organizație deoarece știa că, astfel , va avea un trai foarte bun. Aspectele pot fi cu ușurintă puse în tabăra aspectelor celor bune, sau celor rele. De ce? În primul rând, posibilitatea unui trai mai bun cu ajutorul acestor organizații moderne . Apoi rangul în societate- ești acceptat într- o societate conform standardelor cele mai înalte. Aspectele rele sunt în primul rând, depresiile și blocajele psihice despre care am vorbit, urmate de pierderea locului de muncă, apoi de un alt tragic moment pshic în care nu esti acceptat în societate. Un alt aspect îl reprezintă incapacitatea de a te reintrega într-o anume comunitate din cauza limitarii și a robotizării din cadrul unei anume organizații, râmânând blocat doar la ceea ce ai fost învățat, educat.
Ceea ce vedem în acest film există si acum, chiar dacă anumite probleme și viziuni au fost clarificate sau îndreptate. Uniformizarea socială, dorința de a fi stabili economici ne conduc spre probleme asemănătoare unde munca vector principal în viața modernă.
November 7, 2010 at 11:52 pm
1.Definiti relatia dintre organizatie si angajat.
Tipul de organizatie pe care il intalnim in filmul “Modern Times” este unul definit rational. Rationalitatea vazuta in actiunile indivizilor din film si indeosebi in relatia angajat-angajator se baza pe eficacitate, calculabilitate respectiv eficienta. Daca intr-un astfel de sistem, angajatorul vede beneficiile prin prosperitatea intreprinderii, angajatul, pe de alta parte, nu vede doar beneficiile materiale ci si obtinerea unor performante ridicate la acel nivel unde isi desfasoara activitatea zilnica.
Studiul timpului, respectiv al miscarii reprezinta itemi importanti in dezvoltarea traseului muncii, operatiile pe care le faceau angajatii realizandu-se cu unelte specifice si cu miscari optime intr-un timp dat. Scopurile organizatiei prezentate in film se axau in primul rand pe maximizarea profitului, respectiv pe realizarea muncii, misiunii. Principiul diviziunii muncii este, asadar si el clar evidentiat prin actiunile indivizilor. Fiecare angajat stia foarte bine ce loc ii este atribuit in organizatie, acesta axandu-se in cele din urma pe exercitarea unei singure functii. Asadar, putem afirma ca principiul diviziunii muncii duce la standardizarea muncii, totul facandu-se dupa un anumit tipar, intr-o perioada de timp data.
In acest caz, relatia dintre organizatie si angajat se bazeaza pe ordine, disciplina, planificare, organizare, respectiv control.
2.Prezentati structura interna a organizatiei din filmul “Modern times”.
Structura interna a organizatiei din filmul “Modern times” poate fi caracterizata drept una rationala respectiv birocratica. Finalizarea scopurilor clar definite inca de la inceput, specializarea prin diviziunea muncii, prezenta structurii ierarhice autoritare evidentiata printr-un sistem clar de reguli si reglementari de tip formal (supravegherea muncitorilor printr-un sistem video de catre angajator) dar si impersonalitatea si eficienta actiunilor muncitorilor sunt doar cateva dintre argumentele care pot sta la baza afirmatiei.
In acest caz, ordinele vin dinspre varf catre baza, adica de la superior inspre angajat. Sistemul de reguli si reglementari joaca un rol semnificativ, angajatii trebuind sa faca o distinctie clara intre viata in intreprindere si cea exterioara ei. Locul relatiilor de tip informal este luat de cel de tip formal, intre muncitori neputand fi niciun fel de relatie bazata pe amicitie in cadrul acelei organizatii.
Planificarea activitatilor si controlul riguros al productiei de catre superiori este foarte important de asemenea, intrucat duce la eficienta si certitudine.
Consecintele acestor actiuni duc la dominarea indivizilor de catre organizatie, ajungandu-se intr-un timp scurt la dezumanizare, oamenii fiind in acest caz doar simple unelte de productie.
3.Cum influentau organizatiile in film societatea/viata indivizilor?
Viata indivizilor se organizeaza in jurul muncii desfasurate in cadrul impersonal al intreprinderii. Neglijarea laturii umane a activitatilor, respectiv motivatia strict financiara duce la o dezumanizare acuta a angajatului de rand. Instalarea apatiei vine si ea pe fondul dominatiei oamenilor de catre organizatie. Mecanizarea muncii duce astfel si la o mecanizare a individului care uita cum se traieste normal in cadrul societatii.
Dezechilibrele afective isi fac si ele simtita prezenta, intervenind pe fondul saraciei dar si in baza neadecvarii la situatiile date- greve,pierderea locurilor de munca. In acest caz putem spune ca viata indivizilor atarna oarecum de viata organizatiilor intrucat doar in cadrul lor ei primesc stimul economic, motivarea financiara necesara. Rationalizarea vietii organizationale este dependenta de rationalizarea vietii sociale, intre cele doua neexistand o delimitare clara. Decaderea indivizilor se instaleaza in momentul in care acestia isi pierd locul de munca, ei nemaiavand in cele din urma siguranta sau stabilitatea mult dorita.
Asadar, organizatia ca si sistem rational reuseste sa creeze o dominatie absurda asupra individului de rand,inabusindu-i capacitatile inovative, ducandu-l spre eficienta si rationalitate.
November 8, 2010 at 12:02 am
1. “Timpuri Noi” de Charlie Chaplin ne reda viata muncitoreasca,prezentand in mai multe ipostaze relatia dintre organizatia respectiva si angajat.
Organizatiile din acea perioada de modernizare dominau efectiv muncitorii.Avand anumite norme si reguli impuse inca de la inceput,muncitorii trebuiau sa se supuna numaidecat.Impunand un astfel de regulament clar inca de la inceput organizatiile puteau controla desfasurarea muncii indivizilor.Monitorizarea video a intregii activitati face ca munca de zi cu zi sa se desfasoare fara intreruperi si dificultati.
Fiecare individ stia foarte bine care ii este locul ,ce sarcini are de indeplinit si cum trebuie sa se desfasoare activitatile lui.Industrializarea brusca i-a fortat pe indivizi sa adopte un stil de viata total diferit.Toti se luptau pentru a avea un loc de munca si pentru a avea cate ceva de mancare.
Relatiile dintre organizatie si angajat este in acest fel bazata pe controlul pe care organizatia il detine.Angajatul se supune pentru a putea trai de pe o zi pe alta .Tocmai prin severitate organizatiile au reusit sa mentina controlul asupra angajatilor.
2. Organizatiile prezentate in “Timpuri Noi” sunt niste sisteme naturale,bazate tocmai pe o gandire mecanica.Fiecare individ din organizatie stie care ii sunt sarcinile si fiecare lucreaza cu o unealta si cu un spatiu bine definit.
Angajatii lucrau ca niste roboti neincetat doar pentru a primi la final binemeritata recompensa.In urma acestui proces de standardizare a muncii ,omul se dezumanizeaza.
Organizatiile sunt in asa fel structurate pentru a putea domina indivizii.In acest ritm oamenii nu mai pot face nimic ,pot doar sa se obisnuiasca sa lucreze fara a pune prea multe intrebari.
Procesul de dezumanizare al muncitorilor duce la satisfactia organizatiilor,oamenii devenind astfel doar niste roboti cu o gandire mecanica.
3. Viata indivizilor din acest film este controlata in totalitate de activitatile organizatiilor.Intr-o alta ordine de idei , indivizii erau dependenti de locurile de munca pe care aceste organizatii le puteau oferi.
Organizatiile ofereau locuri de munca indivizilor care aveau cunostintele necesare , iar angajatii munceau doar pentru a primi recompensa la sfarsitul zilei.
Aceste organizatii sunt proiectate in asa fel incat sa poata realiza orice ii este propus.Organizatiile sunt din acest punct de vedere independente , tocmai pentru ca mereu vor fi indivizi dornici de munca .Intr-o societate indivizii depind de aceste organizatii.
In acest film ne este prezentata in mod clar lupta clasica dintre individ si dezumanizarea vietii intr-o astfel de organizatie.
In final este doar o poveste privind viata industrializata a indivizilor care merg in cautarea fericii .
November 8, 2010 at 12:06 am
1. Definiti relatia dintre Organizatie si angajat/muncitor.
In film, fabrica de otel in care lucrau muncitorii este o ilustrare a trecerii de la produsele manufacturiere la cele produse cu ajutorul masinariilor, cele standardizate.Vorbim, asadar, despre o forma de modernizare. Angajatul incearca din rasputeri sa tina pasul cu societatea modernizata, fiind si el la randul sau transformat intr-un robot, sau mai bine, angajatul este inca o piesa componenta a masinariei.
Productivitatea muncii se calculeaza numai in baza acestor masinarii, angajatii fiind exploatati la maximum.Experimentul cu masina pentru mancare evidentiaza acest lucru foarte bine.Nu avea rost sa se piarda timp cand se puteau face ambele lucruri simultan.Angajatul isi facea datoria de a munci si in acelasi timp se si putea hrani. Un alt bun exemplu a fost acela de formare a reflexelor : desi era pauza de masa, muncitorul nu putea face decat acele miscari pe care le facuse atata timp, involuntar, in acest fel ratand si mica pauza care I se oferea o singura data pe zi.
Un alt aspect este ritmul alert al muncii.Acea banda pe care rulau obiectele din otel pentru a fi modificate nu iti permitea sa ai timp nici “sa omori o musca”
Odata iesit din fabrica, efectele robotizarii se simt in procesul de socializare.
2. Prezentati structura interna a organizatiei din “Modern Times”
Organizatia din “Modern Times” corespunde in mod cert definitiei si anume : este o structura ierarhica, in care un grup de oameni coopereaza in vederea obtinerii unor obiective comune si specifice.Obiectivul individual in cazul acesta este acela de a supravietui, de a avea un trai mai bun si in acelasi timp de a adapta la ritmul si cerintele din interiorul organzatiei respective. Observam de mai multe ori raportul ordin – supunere. Ierarhizarea este trasata intr-un mod extrem de evidentiat : cel care sta in birou si comanda, si cei din atelier care muncesc dupa oridinul primit.Organizatia este extrem de polarizata din cauza faptului ca o singura persoana poate ordona, pe cand toti ceilalti nu fac altceva decat sa asculte si sa se supuna, altfel vor fi concediati iar un loc de munca in acea perioada era mai mult decat necesar.Raportul de forte se stabileste desigur si intre angajati. Fiecare stie care ii este domeniul, si nimeni nu se poate amesteca sau incurca pe celalalt, deoarece ritmul este unul alert si o singura greseala poate genera haos in interiorul organizatiei din cauza robotizarii si lipsei de adaptare la neprevazut.
3.Cum influentau organizatiile din film sociatatea/viata indivizilor.
Nevoia de munca si saracia determina individual sa accepte acel ritm pentru a supravietui.Organizatiile din acea vreme puneau in pericol Socializarea.Eficientizarea prin masinarie, exploatarea muncitorului, ordin-supunere ; toate acestea duc la imposibilitatea autocontrolului.Mai mult, intregul process de standardizare duce la neadaptare in cazul unei situatii neprevazute, lucru care creeaza haos.
In momentul in care personajul principal este arestat deoarece este confundat cu un protestatar comunist, inchisoarea determina o schimbare de perspectiva. Dupa ce reuseste sa faca o fapta buna, el este tratat diferit fata de ceilalti detinuti. In momentul in care este eliberat, el prefera sa ramana inchis decat sa paraseasca inchisoarea si sa se intoarca in inchisoare. Aici este pus in lumina faptul ca Individul prefera sa fie privat de libertate, optand pentru controlul si strictetea din inchisori, decat sa traiasca in societate.
In ceea ce priveste viata de cuplu, tot ce puteai sa faci era sa speri. Improvizarea unei locuinte este un exemplu inlustrativ pentru nivelul de trai din acel moment si speranta la o viata mai buna.Somajul si saracia reprezinta cauza acceptarii si dorintei de a munci in orice loc, exemplul fiind Redeschiderea fabricii de otel. Indiferent de cat de supusi trebuiau sa fie sau care era ritmul de munca, oamenii se inghesuiau sa prinda un loc pentru a putea trai, pentru a putea avea o casa, pentru a intemeia o familie.
Asadar, viata omului era dependenta de acele organizatii, iar orice fel de incercare de detasare nu era permisa deoarece nu se putea trai altfel.Saracia,nevoia de munca sunt principalele motive de acceptare a exploatarii si implicit de devenire a unei simple piese dintr-o masinarie.
November 8, 2010 at 1:45 am
1.Definiti relatiile din organizatii si angajat/muncitor.
In filmul:”Modern times”,relatiile dintre organizatii siangajat sunt relatii de exploatare,unde cuvintele de ordine sunt :”eficienta”,”eficacitatea”,”calculabilitatea”.
Indivizii sunt vazuti precum niste masinarii desemnati sa realizeze anumite scopuri.Sunt controlati si supravegheati oriunde merg.
Acestia trebuie sa aiba cunostinte necesare pentru a fi angajati,apoi trebuie instruiti si aunevoie eventual si de o recomandare avand in vedere faptul ca un loc de munca se gasea foarte greu si rata somajului era ridicata.
Lucrul trebuia sa se faca din ce in ce mai rapid pentru a creste productivitatea,fiecare ins avand rolul sau precis in tot procesul,actiunea celorlalti depinzand de ceea ce face el.
Angajatii sunt separati de activitatea managementului prin principiul diviziunii muncii.
Se pune atat de mult accentul pe productie si desi pauza de masa era foarte scurta si clar delimitata,sunt si oameni care inventeaza roboti care sa hraneasca angajati,pentru ca timpul alocat mesei sa fie cat mai concis.
2.Prezentati structura interna a organizatiilor din filmul:”Modern times” Charlie Chaplin.
Structura organizatiilor din film este una de tip piramidal,toata puterea concentrandu-se in mainile directorului.Fiecare actiune a muncitorilor trebuia sa fie precedata de cea a directorului.Ii supravecgheaza incontinuu pe angajati prin intermediul camerelor de luat vederi,asigurandu-se ca fiecare isi indeplineste sarcina.
In structura interna a organizatiilor este prezenta si secretara care vegheaza si ea la bunul mers al lucrurilor.
Bineinteles din structura fac parte si angajatii,persoane ce trebuie sa isi cunoasca extrem de bine operatia pe care o au de facut in cadrul procesului,ea trebuind sa fie facuta intr-un timp si cu o miscare optima si cu o unealta specifica asa cum spune unul din principiile managementului stiintific.
Organizatia este vazuta ca un sistem rational,perceputa ca o “masina” desemnata sa produca intr-o mare masura.
3.Cum influentau organizatiile din film societatea/viata indivizilor?
Atitudinea organizatiilor cu privire la viata indivizilor duce la dezumanizare,ei nu mai au deloc intimitate,sunt considerati unelte de productie si desi intreprindeau actiuni de baza,facandu-le din ce in ce mai repede si de foarte multe ori,ei nu se mai puteau opri din realizarea acelor miscari.
Muncitorii ajung sa aiba un singur scop si anume recompensa materiala,care oricum nu era destula pentru a duce o viata decenta.Astfel ei recurgeau la furt pentru a avea ce manca.
Viata de atunci era un haos si de multe ori cadea vina pe cei nevinovati sau erau recompensati vinovatii.Nevinovati precum Charlie Chaplin ajungeau in alta organizatie si anume inchisoarea.
November 8, 2010 at 10:22 am
1.Definiti relatia dintre angajat si organizatie in filmul “Modern Times”.
Individul cu statusul de angajat al organizatiei prezentate in filmul “Modern Times” reprezinta o unealta folosita cu scopul indeplinirii obiectivelor acestei grupari. Una din aceste propuneri asumate ar fi maximizarea profitului, obiectiv ce poate fi atins prin standardizarea modului de lucru, cresterea volumului de munca, dar si prin specializarea pe o anumita sarcina a personalului angajat.
Organizatia de fata este formata de un numar de oameni intre care se deruleaza interactiuni, reglementate de reguli formale si informale, generatoare de actiuni colective, actiuni ce doresc indeplinirea misiunii asociatiei si anume acumularea de capital.In felul acesta, angajatul este folosit cu scopul maximizarii profitului.
Acesta ,avand existenta afectata de aparitia somajului, a foametei si a saraciei, isi adapteaza modalitatea de comportament conform cerintelor fabricii in care este angajat : prezinta supunere fata de normele interioare ale organizatiei si o capacitatate mare de a se adapta standardelor impuse de superiorii sai. El cunoaste faptul ca neindeplinirea obiectivului imediat al organizatiei din care el face parte, aduce de la sine aplicarea asupra lui de sanctiuni, printre care cea mai daunatoare – pierderea locului de munca.
2. Prezentati structura interna a organizatiei din film.
Colectivitatea de angajati ai fabricii de otel prezentata in filmul “Modern Times” este orientata spre urmarirea unor scopuri specifice si se ghideaza dupa structuri sociale inalt formalizate.
3. Cum influentau organizatiile societatea / viata indivizilor?
Organizatia este o activitate social-umana care presupune o asociere spontana sau dirijata ,voluntara ,a unui numar de indivizi ce detin statusuri si roluri bine definite, determinate sau nu, in vederea realizarii unui scop, a unui tel, a unui obiectiv. Astfel, indivizii din filmul “Modern Times” sunt angajati in cadrul unei organizatii,tip fabrica, iar munca le este standardizata ,fiecare individ ocupandu-se strict de specializarea sa.
Fiecare angajat face parte din marele mecanism ce duce la atingerea obiectivului imediat al organizatiei, acela de a maximiza profitul fabricii de otel. In felul acesta, se ajunge la a se confunda latura umana a angajatului cu dorinta exagerata spre o productivitate cat mai mare, iar individul devine doar un instrument folosit de superiorii sai in cresterea profitului fabricii de otel. Exista numeroase scene in filmul “Modern Times” cand se poate observa automatizarea sarcinilor angajatui si asprimea cu care este tratat, manipulat in vederea oferirii unui randament cat mai ridicat.
Personajul principal al filmului, Charlie Chaplin ,cu inocenta sa specifica, nu constientizeaza mecanismul in care el joaca rolul unei simple unelte care contribuie la indeplinerea unui scop inainte fixat – productivitate maxima la nivelul fabricii de otel. Acesta organizatie ajunge sa preia controlul asupra vietii angajatului si dupa cum am mai spus, il manipuleaza intr-un mod aspru cu scopul indeplinirii obiectivului economic. De aici se poate observa formalitatea relatiilor dintre angajat si cei aflati la conducere.
Astfel individul isi pierde latura umana ,devenind ,in cadrul fabricii de otel, o simpla modalitate, un instrument in a atinge profitul economic.
November 24, 2010 at 1:07 pm
1* Care este relatia dintre organizatii si muncitori in filmul modern Times?
Din punctul meu de vedere in filmul Modern Times relatia dintre organizatii si muncitori tinde spre o asemanare cu relatia dintre stapan si sclavi deoarece se poate observa faptul ca angajatii sunt exploatati la maxim din toate punctele de vedere. Acestia nu se simt confortabil in mediul in care lucreaza, se afla intr-o permanenta agitatie, nemultumire, lipsa de colegialitate, incapacitatea de a lucra in echipa.
2* care este structura interna a organizatiilor in filmul modern Times?
Organizatiile au o structura interna deloc favorabila muncii indivizilor. Angajatilor le lipseste cu desavarsire motivatia pentru lucru deoarece in cadrul acestor organizatii lor nu li se ofera diversitate pentru a-i anima si in cele din urma pentru ca productivitatea sa creasca. Practic se urmareste sporirea productivitatii insa prin mijloace neadecvate si care nu dau roade in cele din urma. Ei lucreaza precum niste masinarii lipsite de viata, construite doar pentru a produce cat mai mult. Odata cu industrializarea apare tentinta de a crea ajutoare pentru ca angajatii sa lucreze mai eficient. In film este prezentata in mod ironic o asa-zisa masina de hranit angajatii in timp ce ei muncesc. Practic, pana si pauza de masa care constituia un moment de relaxare, le este inlaturata pentru a ‘economisi’ timpul pierdut. Bineinteles ca masina se dovedeste a fi un esec total.
Accidentele la locul de munca sunt de un ridicol dus la extrem, iar usurinta cu care colegii privesc aceste evenimente denota o mare doza de egoism si superficialitate.
3* Cum influenteaza organizatiile modul de viata al oamenilor, al societatii?
Avand in vedere faptul ca filmul Modern Times reprezinta o satira la adresa industrializarii, este necesar sa evidentiem modul in care organizatiile, de data aceasta cu tendinte de ‘modernizare’, influenteaza viata indivizilor, a societatii in ansamblu.
Consider ca sistemul din acea perioada, asa cum este prezentat in film, incearca o dezumanizare a individului, transformarea lui intr-un ‘om-robot’ care sa satisfaca toate interesele conducatorilor acelor organizatii, indiferent de ce mijloace urmau a fi utilizate.
De asemenea, acest sistem folosit in organizatii reprezinta si principalul factor care duce la lipsa individului de incredere in sine, anxietate, rutina, dezechilibru psihic ( cum este cazul personajului interpretat de Charlie Chaplin – care isi pierde locul de munca deoarece adopta un comportament deviant din cauza lipsei de diversitate, a rutinei zilnice la locul de munca).
Angajatul nu are voie sa obiecteze pentru ca altfel isi pierde locul de munca. El este capabil sa faca orice compromis si poate presta orice serviciu pentru a supravietui. In aceasta societate lipsita de moralitate numai cei puternici, stapani pe sine, pot reusi.Cei saraci sunt priviti ca niste scursuri ale societatii si de cele mai multe ori sunt exploatati in folosul organizatiilor. Pentru a trai, trebuie sa te supui regulilor celor care conduc, altfel esti indepartat din sistem.
BADESCU DIANA-AN II( SOCIOLOGIE)
November 24, 2010 at 4:28 pm
1. Relatia dintre angajat si organizatie in “Modern Times”.
Personajul principal din filmul “Modern Times” de Charles Chaplin, intra in contact de-a lungul desfasurarii actiunii cu o serie de organizatii, cum ar fi fabrica de otel, un spital, penitenciarul, magazinul, restaurantul. Prima organizatie ilustrata si, poate de departe ce-a mai bine conturata, este fabrica de otel, in care personajul principal este munitor. Acest tip de organizatie ilustreaza perfect modelul organizational de tip rational- taylorian. Prin talentul sau desavarsit, Charles Chaplin exagereaza anumite trasaturi intocmai pentru a scoate in evidenta hibele acestui tip de organizatie si a relatiei acesteia cu angajatul.
In primul rand, muncitorul, ca parte componenta a oraginizatiei vazuta si construita asemenea unei masinarii, se afla in situatia in care devine o simpla unealta de productie. Parerile unui anagajat nu conteaza niciodata si nici nu sunt cerute. Spre exemplu, viteza de productie este schimbata in mod arbitrar de catre conducere, acel „Big Brother” aflat intr-un birou si al carui singur contact cu viata muncitoreasca se face prin intermediul unor camere de luat vederi. In plus, ei se afla mereu in atentia unui superviser, care „le suflain ceafa” sa execute in tocmai ceea ce au de facut. Toate aceste lucruri se desprind din faptul ca muncitorul este privit in structura organizationala strict din punct de vedere economic, in special in vederea obtinerii unei productivitati cat mai mari, indiferent de sacrificiile umane.
In al doilea rand, in vederea obtinerii unei eficinete maxime, organizatia dezvolta instrumente, miscari specifice si timpi optimi calculati carora fiecare muncitor trebuie sa se supuna fara drept de apel. Se ajunge astfel la dezumanizarea oamenilor, la robotizarea lor si la starpirea oricarei farame de creativitate. Muncitorii devin apatici, lipsiti de satisfactie, avand ca singura motivatie remuneratia. Mai mult decat atat, in goana obtinerii dezideratului productivitatii cat mai mari, conducerea concepe chiar si renuntarea la pauza de masa, testand un dispozitiv care sa-i hraneasca automat pe muncitori in timp ce ei continua sa lucreze. Hilarul scenei cu dipozitivul de hranire, care nu are nici un pic de eficienta, doreste sa scoata in evidenta stupizenia manageriala si masura in care conducerea dezumanizeaza angajatul.
Nu in ultimul rand, in cadru relatie angajat- organizatie, relatiile informale care se pot dezvolta intre angajati sunt cu totul lipsite de sens in viziunea rational- tayloriana pe care o promoveaza organizatia „timpurilor moderne”din film. Muncitorul este invatat sa se supuna strict cerintelor activitatii sale, sa nu bage in seama nimic din ceea ce se intampla in jurul lui, sa respecte mecaniceste programul. Scena in care, in momentul in care este dat semnalul pentru pauza de masa, Charlie incepe sa-si hraneasca maistrul care era prins intre rotile unei mari masinarii, in loc sa il salveze, arata modul in care muncitorii sunt invatati sa respecte si sa se supuna intocmai unor regului bine stabilite, fara sa gandeasca alte posibilitai, inhibandu-si latura umana, emotionala si canalizandu-se strict pe cea formala, conforma cu regulile si dispozitiile prestabilite fiecarei situatii.
2. Structura organizatiilor asa cum apare reliefata in filmul Modern Times.
Structura organizatiilor prezente in filmul Modern Times al lui Charles Chaplin, in special cea a fabricii de otel, este construita dupa tiparul oranizational rational propus de F. Taylor. Fabrica de otel are o structura piramidala, in fruntea careia de afla directorul, conducatorul suprem care dirijeaza actiunile interne ale firmei catre atingerea scopului sau, si anume, o productie cat mai mare. Se observa aici modalitatea in care se iau deciziile. Directorul hotaraste care sa fie ritmul de munca, cand si cum sa se mareasca productia doar privind activitatea muncitorilor dintr-un birou. Nu exista consultari sau strategii, ci vointa singulara a conductorului suprem de a avea o productie cat mai mare indiferent prin ce mijloace. In plus se observa prezenta deosebit de importanta a superviserului, care ii vegheaza indeaproape pe muncitori si, care, prin atitudinea sa dura, ordona muncitorilor un comportament mecanicist, santionand orice „abatere” pe care muncitorii, ca fiinte umane le fac ca reactie la modul de organizare a muncii. Fiecare individ in cadrul organiezatiei are un rol foarte bine stabilit, in afara caruia el nu exercita nici un fel de actiuni. Pentru fiecare activitate exista sarcini clare, miscari precise, timpi exacti. Realtiile informale care s-ar putea crea intre angajati sunt inlocuite cu cele stric formale, intrucat intreaga desfasurare a procesului de produsctie se bazeaza pe omul-masinarie, ale carui emotii, empatii, sentimente, imaginatie si creativitate sunt considerate nefelositoare maximizarii profitului si nu au ce cauta in cadrul acestui spatiu organizational.
Organizatiile „timpurilor moderne”, prin modelul lor rational de tip taylorian, impun la nivel comportamental schimbari majore. Viata indivizilor se invarte in jurul muncii impersonale pe care o practica in fabrica. Neglijarea laturii umane a indivizilor si mecanicizarea excesiva a activitatii, are repercursiuni asupra indivizilor. Spre exemplu, eroul filmului sufera o cadere nervoasa cauzata de felul in care se desfasura munca sa in cadrul intreprinderii. Obisnuit sa faca un singur lucru, si anume sa stranga suruburi intreaga zi, intr-un ritm stabilit haotic si uneori chiar peste puterile umane, fara a stabili interactiuni cu colegii sai, fara nici un pic de libertate de gandire si de reactie, Charlie incepe sa se comporte ca un om nebun. Mai mult decat atat, in momentul in care isi pierde slujba, el este pus in fata unei fatalitati: ii este atat de greu sa isi gaseasca un nou loc de munca, intrucat nu stie sa faca nimic altceva in afara muncii pe care a derulat-o zi de zi. Coversia profesionala se face greu in aceste timpuri iar odata cu pierderea locului de munca, apare insecuritatea zilei de maine, treptat omul isi pierde sperantele, este cuprins de saracie si decade. Viata indivizilor atarna de viata in cadrul organizational, care este singurul in care ei primesc motivarea financiara necesara. Rationalizarea organizationala se imprima in viata indivizilor, ducand la o rationalizare sociala. Inabusirea capacitatilor inovative, il fac pe om incapabil sa sa adapteze unor noi situatii, creand frustrare si insecuritate. Mai mult de cat atat, omul acestor timpuri alerga in continuu dupa visul american: un loc de munca intr-o uzina, cu un salariu care sa-i asigur un trai decent si, mai ales, o casa, astfel incat sa se conformeze standardelor impuse de comunitate. Tanara domnisoara este exemplu de persoana neatinsa de amprenta rationalitatii organizationale. Ea este cea care reuseste sa trezeasca in Charlie spiritul inovator, improvizatia si creativitatea, ajutandu-l astfel pe acesta sa-si gaseasca un loc de munca, chiar si temporar, si in final ii readuce speranta de viata, pornind amandoi pe un nou drum spre visul american.
November 24, 2010 at 4:33 pm
VARIANTA CORECTATA
1. Relatia dintre angajat si organizatie in “Modern Times”.
Personajul principal din filmul “Modern Times” de Charles Chaplin, intra in contact de-a lungul desfasurarii actiunii cu o serie de organizatii, cum ar fi fabrica de otel, un spital, penitenciarul, magazinul, restaurantul. Prima organizatie ilustrata si, poate de departe ce-a mai bine conturata, este fabrica de otel, in care personajul principal este munitor. Acest tip de organizatie ilustreaza perfect modelul organizational de tip rational- taylorian. Prin talentul sau desavarsit, Charles Chaplin exagereaza anumite trasaturi intocmai pentru a scoate in evidenta hibele acestui tip de organizatie si a relatiei acesteia cu angajatul.
In primul rand, muncitorul, ca parte componenta a oraginizatiei vazuta si construita asemenea unei masinarii, se afla in situatia in care devine o simpla unealta de productie. Parerile unui anagajat nu conteaza niciodata si nici nu sunt cerute. Spre exemplu, viteza de productie este schimbata in mod arbitrar de catre conducere, acel „Big Brother” aflat intr-un birou si al carui singur contact cu viata muncitoreasca se face prin intermediul unor camere de luat vederi. In plus, ei se afla mereu in atentia unui superviser, care „le suflain ceafa” sa execute in tocmai ceea ce au de facut. Toate aceste lucruri se desprind din faptul ca muncitorul este privit in structura organizationala strict din punct de vedere economic, in special in vederea obtinerii unei productivitati cat mai mari, indiferent de sacrificiile umane.
In al doilea rand, in vederea obtinerii unei eficinete maxime, organizatia dezvolta instrumente, miscari specifice si timpi optimi calculati carora fiecare muncitor trebuie sa se supuna fara drept de apel. Se ajunge astfel la dezumanizarea oamenilor, la robotizarea lor si la starpirea oricarei farame de creativitate. Muncitorii devin apatici, lipsiti de satisfactie, avand ca singura motivatie remuneratia. Mai mult decat atat, in goana obtinerii dezideratului productivitatii cat mai mari, conducerea concepe chiar si renuntarea la pauza de masa, testand un dispozitiv care sa-i hraneasca automat pe muncitori in timp ce ei continua sa lucreze. Hilarul scenei cu dipozitivul de hranire, care nu are nici un pic de eficienta, doreste sa scoata in evidenta stupizenia manageriala si masura in care conducerea dezumanizeaza angajatul.
Nu in ultimul rand, in cadru relatie angajat- organizatie, relatiile informale care se pot dezvolta intre angajati sunt cu totul lipsite de sens in viziunea rational- tayloriana pe care o promoveaza organizatia „timpurilor moderne”din film. Muncitorul este invatat sa se supuna strict cerintelor activitatii sale, sa nu bage in seama nimic din ceea ce se intampla in jurul lui, sa respecte mecaniceste programul. Scena in care, in momentul in care este dat semnalul pentru pauza de masa, Charlie incepe sa-si hraneasca maistrul care era prins intre rotile unei mari masinarii, in loc sa il salveze, arata modul in care muncitorii sunt invatati sa respecte si sa se supuna intocmai unor regului bine stabilite, fara sa gandeasca alte posibilitai, inhibandu-si latura umana, emotionala si canalizandu-se strict pe cea formala, conforma cu regulile si dispozitiile prestabilite fiecarei situatii.
2. Structura organizatiilor asa cum apare reliefata in filmul Modern Times.
Structura organizatiilor prezente in filmul Modern Times al lui Charles Chaplin, in special cea a fabricii de otel, este construita dupa tiparul oranizational rational propus de F. Taylor. Fabrica de otel are o structura piramidala, in fruntea careia de afla directorul, conducatorul suprem care dirijeaza actiunile interne ale firmei catre atingerea scopului sau, si anume, o productie cat mai mare. Se observa aici modalitatea in care se iau deciziile. Directorul hotaraste care sa fie ritmul de munca, cand si cum sa se mareasca productia doar privind activitatea muncitorilor dintr-un birou. Nu exista consultari sau strategii, ci vointa singulara a conductorului suprem de a avea o productie cat mai mare indiferent prin ce mijloace. In plus se observa prezenta deosebit de importanta a superviserului, care ii vegheaza indeaproape pe muncitori si, care, prin atitudinea sa dura, ordona muncitorilor un comportament mecanicist, santionand orice „abatere” pe care muncitorii, ca fiinte umane le fac ca reactie la modul de organizare a muncii. Fiecare individ in cadrul organiezatiei are un rol foarte bine stabilit, in afara caruia el nu exercita nici un fel de actiuni. Pentru fiecare activitate exista sarcini clare, miscari precise, timpi exacti. Realtiile informale care s-ar putea crea intre angajati sunt inlocuite cu cele stric formale, intrucat intreaga desfasurare a procesului de produsctie se bazeaza pe omul-masinarie, ale carui emotii, empatii, sentimente, imaginatie si creativitate sunt considerate nefelositoare maximizarii profitului si nu au ce cauta in cadrul acestui spatiu organizational.
3. Cum influentau organizatiile in film societatea/viata indivizilor?
Organizatiile „timpurilor moderne”, prin modelul lor rational de tip taylorian, impun la nivel comportamental schimbari majore. Viata indivizilor se invarte in jurul muncii impersonale pe care o practica in fabrica. Neglijarea laturii umane a indivizilor si mecanicizarea excesiva a activitatii, are repercursiuni asupra indivizilor. Spre exemplu, eroul filmului sufera o cadere nervoasa cauzata de felul in care se desfasura munca sa in cadrul intreprinderii. Obisnuit sa faca un singur lucru, si anume sa stranga suruburi intreaga zi, intr-un ritm stabilit haotic si uneori chiar peste puterile umane, fara a stabili interactiuni cu colegii sai, fara nici un pic de libertate de gandire si de reactie, Charlie incepe sa se comporte ca un om nebun. Mai mult decat atat, in momentul in care isi pierde slujba, el este pus in fata unei fatalitati: ii este atat de greu sa isi gaseasca un nou loc de munca, intrucat nu stie sa faca nimic altceva in afara muncii pe care a derulat-o zi de zi. Coversia profesionala se face greu in aceste timpuri iar odata cu pierderea locului de munca, apare insecuritatea zilei de maine, treptat omul isi pierde sperantele, este cuprins de saracie si decade. Viata indivizilor atarna de viata in cadrul organizational, care este singurul in care ei primesc motivarea financiara necesara. Rationalizarea organizationala se imprima in viata indivizilor, ducand la o rationalizare sociala. Inabusirea capacitatilor inovative, il fac pe om incapabil sa sa adapteze unor noi situatii, creand frustrare si insecuritate. Mai mult de cat atat, omul acestor timpuri alerga in continuu dupa visul american: un loc de munca intr-o uzina, cu un salariu care sa-i asigur un trai decent si, mai ales, o casa, astfel incat sa se conformeze standardelor impuse de comunitate. Tanara domnisoara este exemplu de persoana neatinsa de amprenta rationalitatii organizationale. Ea este cea care reuseste sa trezeasca in Charlie spiritul inovator, improvizatia si creativitatea, ajutandu-l astfel pe acesta sa-si gaseasca un loc de munca, chiar si temporar, si in final ii readuce speranta de viata, pornind amandoi pe un nou drum spre visul american.
January 9, 2011 at 4:11 pm
1. Relatia dintre angajat si organizatie in “Modern Times”.
Relatia organizatie-angajat prezenta in filmul “Modern Times” este una formala deoarece angajatii erau considerati niste masinarii si nu fiinte umane.Dupa cum se observa si in film parerea angajatilor nu conteaza pentru cei superiori,ci din contra la prima greseala facuta acestia sunt concediati.
In cadrul magazinului povestea se schimba putin in sensul ca angajatului i se prezinta regulile interioare si nu exista un control al muncii ca la fabrica de otel unde angajatii erau supravegheati video si erau sanctionati la cea mai mica greseala.In cadrul fabricii de otel intre oameni exista o relatie interpersonala,cel ce coordoneaza fabrica ii trata ca pe niste masinarii,pe cand la magazin individului i se ofera o libertate.
2. Structura organizatiilor asa cum apare reliefata in filmul Modern Times.
Filmul “Modern Times” prezinta modul de functionare al organizatiilor din anii 60′.Sunt prezentate 2 locatii si anume:fabrica de otel si magazinul.In cele doua se poate observa cu usurinta structura interna.
In cadrul fabricii de otel,cel ce conducea, patronul,se afla la un nivel superior care surprinde cu ajutorul monitoarelor toata activitatea angajatilor.Aici se poate observa diferenta de tinuta si spatiul de lucru al managerului fata de angajati.
Daca angajatii erau imbracatii in salopeta si munceau in conditii nu foarte bune de munca,seful avea un birou propriu de lucru de unde monitoriza activitatea personalului si o tinuta impecabila,un costum.
Angajatii,aflati la un nivel inferior,stiau ce aveau de facut,aveau treaba foarte bine definita iar cea mai mica greseala pe care o faceau putea incurca intreaga activitate a fabricii.Pe de alta parte acestia erau considerati niste roboti pe care ii “intorceau” dimineata cu cheia si se opreau la finalul programului.
3. Cum influentau organizatiile in film societatea/viata indivizilor?
Din punct de vedere al influentei pe care o au organizatiile asupra indivizilor in acest film putem spune ca angajatii erau lipsiti de personalitate deoarece managerul lua toate deciziile,cel putin la fabrica de otel si nu se lua in considerare parerea angajatilor.
Un exemplu bun este chiar actorul nostru Chaplin care era ca un robot,inebunit de slujba monotona la inceput la banda rulanta si mai apoi folosit drept cobai pentru a testa o masinarie.
Angajatii erau destul de influentati de organizatii iar un exemplu bun este si ideea managerului de a scurta pauza care era deja foarte scurta si de a aduce o masinarie care sa hraneasca angajatul in timpul lucrului care in final s-a adeverit a fi ineficienta.