Intrebarile la care trebuie sa raspundeti pana la urmatoarea intalnire de seminar (care va avea loc in data de 3 ianuarie, 2011) sunt urmatoarele:
1. Prezentati pe scurt diferentele dintre birocratia mecanica si birocratia profesionala, oferind exemple in acest sens. (minimum 600 de cuvinte)
2. Exista vreo legatura intre birocratia mecanica si forma divizionala de organizare? (minimum 600 de cuvinte)
3. Prezentati componentele functionale ale unei organizatii, oferind exemple scurte din realitatea organizationala romaneasca (minimum 600 de cuvinte)
Advertisement
December 20, 2010 at 4:16 pm
1.
Birocratia mecanica este specifica unei ierarhii foarte dezvoltate, in care domina reglementarile. Delimiteaza strict conducerea de subordonati. Aceasta nu depinde de o singura persoana, munca fiind impartita si apoi supusa unor reglementari, iar managerii sunt cei care coordoaneaza, controleaza. Este putin deschisa schimbarilor, fiind eficienta intr-un mediu mai stabil. Se caracterizeaza prin standardizare. Exemple de birocratii mecanice: inchisoarea.
În birocratia profesionala, o buna parte a puterii decizionale este incredintata profesionistilor. Pune accentul pe promovarea oamenilor in funtie de cunostintele si gradul de profesionalizare al acestora. Rolul managerului se diminueaza, acesta fiind de data aceasta doar element de legatura intre oamenii care se organizeaza singuri pentru o eficienta cat mai ridicata. Isi creaza propriile standarde. Exemple de birocratii profesionale: scoli, case de moda, spitale.
2.
Consider ca exista o legatura intre birocratia mecanica si forma de organizare, deoarece acseata este adecvata firmelor: de mare dimensiune; cu tehnologii care solicita munca rutiera si standardizata (oficii postale, banci , companii de asigurari, telefoane etc.) cu activitati ce necesita îndeplinirea unor conditii speciale de siguranta (linii aeriene, departamente de pompieri etc.); cu mediu simplu si stabil (productia de masa)
Se caracterizeaza prin: sarcini rutiniere, grupate pe compartimente functionale; autoritate centralizata; proces decizional care parcurge întregul lant al comenzii;structura administrativa cu o foarte clara distinctie între pozitiile de comanda si cele de stat major; o mare formalizare a comportamentului în cadrul organizatiei.
3.
Orice organizatie are o structura functionala generica, în sensul ca întreg spectrul de activitati se poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmatoarele categorii:
1. activitati de cercetare – dezvoltare; Ex: Cercetarea-dezvoltarea-inovarea din Romania, in perspectiva anilor 2009-2010”;organiazata de camera bucuresteana
2. activitati de productie; ex: Universal Alloy Corporations, firma americana specializata in fabricarea de componente aeronautice a lansat, miercuri (11 noiembrie 2009), productia in noua sa uzina construita in comuna maramureseana Dumbravita.
3. activitati comerciale; Compania Nationala de Vanzari (CNV) Ford pentru Romania
4.activitati financiar-contabile;
5. activitati de personal.
BADESCU DIANA MARIA, AN II, SCOCIOLOGIE
December 29, 2010 at 2:08 pm
1.Birocratia mecanica este o forma de organizare adecvata firmelor de mari dimensiuni care solicita munca rutiera si standardizata(oficii postale,banci,companii de asigurare,),ce necesita indeplinirea unor conditii speciale de siguranta(linii aeriene,departamente de pompieri),cu un mediu simplu si stabil(productia de masa).Acest tip de organizare se caracterizeaza prin sarcini grupate in compartimente functionale,autoritate centralizata,au o mare formalizare a comportamentului in cadrul institutiei.Acest tip de organizare are o serie de avantaje:
-eficienta in realizarea sarcinilor
-economii realizate prin minimalizarea de personal si echipament
-atmosfera de lucru confortabila.
Fata de birocratia mecanica,birocratia profesionala a fost creata in ultimii 25 de ani pentru a impaca nevoia de specialisti de inalta calificare.Acestui tip de birocratie este caracteristica firmelor de mare dimensiune cu mediu stabil si complex,standardizarea calificarilor,specializare orizontala,formalizare scazuta si stratificare complexa(Coca Cola).Avand in vedere caracteristicile pe care le are birocratia profesionala are o serie de avantaje ,cum ar fi:
-specializarea profesionala duce la eficienta
-autonomia specialistilor in efectuarea sarcinilor
2.Consider ca exista o legatura intre birocratia mecanica si forma divizionala de organizare deoarece birocratia mecanica are la baza o autoritate centralizata si o formalizare a comportamentului in cadrul institutiei. Forma divizionala a birocratiei este larg raspandita in corporatiile industriale particulare dar poate fi intalnita si in universitatile americane cu mai multe campusuri, sau in administratia medicala care controleaza mai multe spitale si in general, in toate sistemele economice centralizate in care instantele guvernamentale controleaza un numar mare de intreprinderi. Aceasta structura se afla “deasupra” birocratiei mecaniciste, deoarece functioneaza ca “un cartier general” care controleaza mai multe asemenea birocratii mecaniciste. Comparatiile cu birocratia mecanicista sunt utile deoarece aceasta corespunde cel mai bine modelului de organizatie birocratica elaborat de Weber. Forma divizionata este in general rezultatul unei birocratii mecaniciste diversificate pe mai multe piete, fiecare departament bucurandu-se de o relativa autonomie, care ii permite sa se dezvolte in functie de cerintele mediului, ceea ce constituie un pas mare spre realizarea “structurii organice” mai flexibile, chiar in cadrul unui “cartier general” compus din mai multe birocratii mecaniciste.corporatiile industriale.
3. Structura unei organizatii este extrem de importanta,deoarece ne ajuta sa intelegem modul in care aceasta poate evolua sau involua.iUn bun exemplu pentru a evidentia aceasta este Agentia pentru Strategii Guvernamentale.Potrivit HG nr.406/2004 privind organizarea si functionarea ASG,institutia este „ organ de specialitate al administratiei publice centrale cu personalitate juridica,in subordinea Guvernului si in coordonarea Secretarului General al Guvernului”.Functia principala a Agentiei este de a „ asigura asistenta necesara primului ministru,ministerelor,departamentelor si agentiilor guvernamentale in definirea,elaborarea,implementarea,monitorizarea,evaluarea si remodelarea politicilor si strategiilor guvernamentale generale sau sectoriale”.
Agentia este condusa de un presedinte cu rand de secretar de stat(ordonator tertiar de credite)si are prevazut un numar maxim de posturi de 86.Presedintele are in subordine Serviciul economic,administrativ,resurse umane,Directorul General si mai are un compartiment audit si un compartiment Juridic.Finanatarea Agentiei se face de la bugetul de stat.
January 2, 2011 at 11:11 pm
1.Diferentele dintre birocratia mecanica si cea profesionala sunt urmatoarele:
In timp ce autoritatea din birocratia mecanica este una formala,bazata pe reguli,cea din birocratia profesionala este bazata pe competente.
In cadrul birocratiei mecanice,standardele de munca sunt stabilite si impuse de componenta intermediara,prin unitatea functionala de cercetare-dezvoltare,iar birocratia profesionala isi elaboreaza propriile standarde prin cooperarea si comunicarea dintre domeniul operativ si asociatiile profesionale.
In ceea ce priveste tipul de comunicare,in cadrul birocratiei mecanice domina comunicarea formala,reglementata prin reguli iar comunicarea intalnita in birocratiile profesionale este predominant informala.
Exemple de birocratii mecanice:companiile aeriene,posta,fabricile de incaltaminte.
Exemple de birocratii profesionale:facultati,spitale.
2.Consider ca exista legaturi intre birocratia mecanica si forma divizionala,deoarece filialele raspandite geografic functioneaza pe baza regulilor birocratiilor mecanice..Cum orice organizatie care doreste sa fie in expansiune,sa se dezvolte, poate adopta alternativa de organizare divizionala,asa si o fabrica de confectii,de pilda,care este o birocratie mecanica ,isi poate deschide numeroase filiale coordonate de un centru,prin numirea directorilor de filială si prin administrarea intregii organizatii pe baza colaborarii dintre administratia centrala si cea locala.Datorita complexitatii formei divizionale,ca si in cazul birocratiei mecanice domina comunicarea formala.
3.Componentele functionale ale unei organizatii sunt:
A.Nivelul central:
-se afla in varful piramidei autoritatii;
-se refera la acea persoana(presedinte,patron,director)sau la consiliul director/de conducere/de administratie care asigura conducere strategica a organizatiei.Acesta deleaga spre executie strategia organizatiei unui conducator,care este sprijinit de un comitet de executie si de un aparat administrativ propriu.Conducatorul deleaga,la randul sau,functii de control,supraveghere si evaluare la nivelul intermediar de conducere.
-are urmatoarele responsabilitati:
a.stabileste misiunea organizatiei;
b.stabileste strategia de realizare a misiunii;
c.asigura controlul si supravegherea executarii sarcinilor;
d.stabileste si gestioneaza relatiile cu mediul extern;
e.are responsabilitatea ultima a actiunilor realizate in organizatie.
B.Nivelul intermediar:
-este alcatuit din 3 ramuri:
a.dezvoltare si comunicare cu mediul extern(cuprinde unitati specializate in cercetare-dezvoltare,planificare strategica,controlul calitatii bunurilor si serviciilor,marketing,consiliere,relatii publice)
b.conducere intermediara(are ca sarcini asigurarea controlului si supravegherea intermediara a domeniului operativ,colecteaza,prelucreaza si transmite informatiile pe fluxul vertical de circulatie a acestora).
c.administratia(se ofera sprijin gestionarii financiar-contabil si logistic a organizatiei)
C.Nivelul domeniului operativ
-reprezinta exercitarea acelor activitati in vedera obtinerii produselor si serviciilor care dau profilul unei organizatii).
De exemplu,componentele functionale ale unei organizatii precum Bricostore sunt:
-nivelul central:directorul general;
-nivelul intermediar:director marketing,director resurse umane,director logistica,director IT,director financiar;
-nivelul domeniului operativ:este reprezentat de activitatea lucratorilor in relatie cu clientii.
January 3, 2011 at 3:33 am
1. Prezentati pe scurt diferentele dintre birocartia mecanica si cea profesionala.
Cele doua alternative functionale de organizare, desi birocratice ambele, se diferentiaza din mai multe puncte de vedere, uneori major, alte ori intr-o mai mica masura. Astfel:
- din punct de vedere al gradului de ierhizare, se constata ierarhie puetrnica in cazul birocratiilor mecanice, in care functioneaza reguli formale, responzabilitati bine definite si standardizate iar conducerea concentreaza puterea intr-o forma inalt formala. Putem da aici exemplul postei, a administratiei financiare sau a CEC ( Casa de Economii si Consemnatiuni). Pe de alta parte,in cazul birocratiei profesionale, pot lipsi diverse component ierahice. Spre exemplu, daca in birocratia mecanica standardele sunt impuse de nivelul intermediar nivelului operativ (tehnici de productie, reguli si timpi de executie, procedee, etc), in birocratia profesionala standardele sunt elaborate chiar de componenta operativa, in baza inaltei calificari, uneori in colaborare cu diverse asociatii profesionale. ( termini si formule standardizate, general acceptate- reguli de citare, sisteme de notare, etc). Mai mult decat atat, daca in cazul birocratiei mecanice, autoritatea este in primul rand formala, bazata pe reguli, in birocratiile profesionale autoritatea este data de compenta. In plus, spre deosebire de birocratiile mecanice, structura de conducere este descentralizata ( in universitati exista consilii de administratie, senat, rectorat) iar conducerea strategica si nivelul intermediar au rolul de a deservi si a sprijini activitatea profesionala din domeniul operativ.
- Din punct de vedere al distributiei sarcinilor de munca, cele doua tipuri de birocratii se diferentiaza net. In stuatia celor macanice, diviziunea muncii este standardizata, stricta si implica operatii repetitive, simple, concrete (exemplu muncitorilor din diverse tipuri de fabrici- lucratorii bandelor de ansamblare, casieritele, etc). La polul opus se afla biroctaiile profesionale, in care exista un grad inalt de autonomie , in care supravegherea se face in primul rand prin rezultatele obtinutesi de competente, in functie de care se stabileste promovarea, avansarea in grad, etc.
- Din punct de vedere al tipului de comunicare, este clar ca biroctatia mecanica se bazeaza pe comunicarea formala, preponderent scrisa data de ierarhica bine conturata si strandardizata. In cazul birocartiei profesionale,predomina comunicarea informala (dezbateri, brain-storming, intaniri informale)
- In ceea ce priveste adoptare de inovatii, se constata rigiditatea biroctatiilor mecanice, care nu merg pe asumarea riscurilor ci pe predictibilitate. Ele sunt in general, organizatii stabile, mature in care principalele bariere sunt gradul mare de formalizare si standardizare. ( CFR, Metrorex, posta, bursa). In domeniul birocratiilor profesionale, inovatiile sunt captate si asimilate rapid insa autonimia ofera libertate fiecarui operator profesional sa internalizeze diferit inovatiile sau sa adapteze propriile standardele. (parctica medicala cu aparete ultra-performante, schimbul de experienta, instituirea unor practici/experimente noi, etc).
- Un ultima aspect se poate referi la faptul ca in cadrul unor birocratii profesionale, cum sunt universitatile, de exemplu, pot coexista birocratii mecanice in cadrul unor subdiviziuni: cantine, camine, biblioteca, serviciile strudentesti de consiliere si orientare profesionala.
2. Exista vreo legatura intre birocratia mecanica si forma divizionala de organizare?
Legatura dintre birocratia mecanica si froma divizionala de organizare este data de unele similaritati dintre cele doua forme de organizare dar si de posibila existenta a birocratiei mecanice in sanul formei divizionale. In momentul expansiunii organizatiei, filialele capata o oarecare autonomie, putand functiona ca birocartii mecanice, conducerea strategica ramanand la centru, iar conducerea intermediara se bazeaza pe un nou aparat administrates si corp operativ. Mai mult decat atat, odata cu infiintarea formei divizionale, se instituie standarde pt evaluarea rezultatelor, ceea ce ne indica o stransa legatura cu birocratia mecanica. In plus, filialele nou infiintare care dezvolta relatii fie de paralelism( produc acelasi tip de produs sau serviciu), fie de complementaritate, se comporta asemena unor birocratii mecanice similare dar aflate geografice in puncte diferite. O alta legatura dintre cele doua forme de organizare este data de tipul de comunicare. Din cauza gradului mare de standardizare si complexitate al fromei divizionale, comunicarea se impune a fi preponderent formala asemenea birocratiei mecanice.
3. Prezentati componentele functionale ale unei organizatii, oferind exemple scurte din realitatea organizationala romaneasca
Componentele functuionale ale unei organizatii sunt inpartite pe trei nivele:
-Nivelul central, care se refera la conducerea strategica, ce se afla in varful piramidei organizationale. Coducerea poate fi reprezentata de o singura persoana sau de un consiliu director sau de conducere. Spre exemplu, in cazul bancii EuroCredit Bank, adunarea denerala a actionarilor deleaga consiliului de administratie planurile strategice care sunt duse mai departe prin intermediul presedintelui bancii.
- Nivelul intermediar, care cuprinde mai multe component:
-dezvolate si comunicare, prin care organizaţia se dezvoltă şi comunică activ cu mediul extern. Aici sunt presente departamente precum Maketing, Dezvolate-cercetare, Consiliere juridica, Relatii publice, Controlul calitatii. (ex: departamentul de cercetare din cadrul uzinii de automobile Dacia, sau departamentul Marketing prezent in majoritatea firmelor ce comercializeaza produse cosmetice, precum Avon sau Farmec)
-conducerea intermediara, care transmite domeniului operativ deciziile strategice ale conducerii. ( ex: secretariatul, directorii executivi, tehnici, etc)
-administratia, prin care se oferă sprijin de gestionare logistică, financiară şi personal (ex: contabilul, departamentul de resurse umane, departamentul econimic, departamentul de logistica ale magazinului OBI)
- Nivelul domeniului operativ care corespunde activităţilor de obţinere a produselor sau realizare a serviciilor. Aici sunt inclusi, de exemplu simpii muncitori din halele de asamblare ale uzinei Dacia, sau croitoresele unei fabrici de confectii.
Aurora Sandu, an II, sociologie
January 3, 2011 at 9:59 am
1. Intre birocratia mecanica si cea profesionala exista foarte multe diferente. In primul rand, birocratia mecanica cunoaste un grad puternic de formalizare si centralizare, fiind structurata pe baza regulilor scrise si mostenite, precis formulate, fiind impersonala si avand un grad inalt de autonomie, deciziile fiind luate fara sa se tina cont de parerea angajatilor, pe cand birocratia profesionala se bazeaza pe descentralizare, bazandu-se pe o forta de munca inalt calificata, domeniul operativ fiind compus din specialisti inalt calificati sau profesionalizati. Daca in birocratia mecanica predomina comunicarea formala, atat cea pe orizontala, cat si pe verticala, in cea profesionala predomina comunicarea informala. Birocratiile mecanice functioneaza pe baza unui regulament rigid, adoptarea inovatiilor realizandu-se doar pe baza unei planificari prealabile si numai daca va fi de acord conducerea, pe cand cele profesionale au un comportament deschis, fiind receptive la nou, in interiorul lor fiind intalnita deseori inovatia si adoptarea schimbarilor. Birocratiile mecanice se intalnesc in societatile stabile, puternice, fiind specifice organizatiilor mari, mature, generand la randul lor stabilitate si ordine sociala, pe cand cele profesionalizate se intalnesc in mediile in care exista un grad inalt de calificare si specializare.
2.In opinia mea intre birocratia mecanica si forma divizionala exista anumite asemanari. In primul rand, ambele cunosc un grad inalt de formalizare, autoritate si centralizare. In birocratia mecanica, conducerea strategica centralizeaza puterea si autoritatea in organizatie, iar in forma divizionala acest lucru este realizat tot de centru, unde se afla conducerea strategica si aparatul de dezvoltare si administrare. In al doilea rand, in ambele puterea si controlul sunt exercitate de centru care adopta toate deciziile, fara sa tina cont de parerile celorlalti, definind indicatorii de performanta, prin numirea directorilor si a tuturor functiilor si a departamentelor care exista in organizatii. In al treilea rand, amandoua sunt intalnite in societatile puternice si stabile, inalt industrializate. Conducerea se realizeaza intotdeauna prin intermediul centrului, cunoscand un grad inalt de formalizare, ca in birocratia mecanica, mai mult decat atat filialele acesteia se bucura de un anumit grad de autonomie, functionand ca o birocratie mecanica. Dupa cum se observa forma divizionala deriva din birocratia mecanica, adoptand reguli si strategii stabile, lucru care-i permite sa se dezvolte si sa supravietuiasca in cadrul societatii.
3.Componentele functionale ale unei organizatii sunt realizate de:
-nivelul central, careia ii revine functia de conducere a organizatiei, decide realizare tuturor actiunilor care vor avea loc in cadrul organizatiei, controland si supraveghind realizarea serviciilor. Aceasta conducere poate fi realizata de catre o singura persoana sau de un consiliu director. De exemplu Posta Romana este condusa de catre un Consiliu Director, compania de telefoane Vodafone este condusa de catre un director general.
-nivelul intermediar, care se ocupa de supravegherea si controlul activitatilor, cuprinde trei componente: 1.dezvoltare si comunicare, care cuprinde relatiile care au loc cu publicul si diverse strategii de comunicare (de exemplu departamentele care se ocupa de cercetare in cadrul companiei de tele foane Vodafone; 2.conducerea intermediara prin care se realizeaza controlul (secretariatul care realizeaza serviciile in cadrul unei companii, furnizand informatii catre nivelulu central); 3.administratia, care se ocupa de gestionarea logistica si financiara (contabilul din cadrul unui magazin comercial).
-nivelul operativ, care este reprare incheie contracte in cadrul firmei de telefoane vodafone, muncitorii din cadrul unei firme de confectii).
Stefana Cristina Madalina,an ll,sociologie
January 3, 2011 at 10:54 am
1.
Birocratia mecanica functioneaza pe baza de reguli formale scrise si mostenite. Ierarhia este clar definita, si responsabilitatile de asemenea. Conducerea centralizeaza puterea si autoritatea in organizatie intr-o forma inalt formala. In cazul birocratiei profesionale, care presupune furnizarea de bunuri si servicii standardizate folosind o forta de munca inalt calificata sau profesionalizata, aceasta isi elaboreaza propriile standarde prin cooperarea si comunicarea dintre domeniul operativ si asociatiile profesionale. Spre deosebire de birocratia mecanica, unde standardele erau impuse de conducerea intermediara. autoritatea din cadrul birocratiei profesionale este mai putin formala,cea mai importanta componenta fiind domeniul operativ, unde se concentreaza operatorii profesionalizati iar structura de conducere este descentralizata.
Spre deosebire de birocratia mecanizata, in ceea ce priveste diviziunea muncii, birocratia profesionala ofera un grad inalt de autonomie si sanse maxime de realizare profesionala. De asemenea, in cadrul birocratiilor mecanice, domina comunicarea formala spre deosebire de birocratia profesionala unde domina comunicarea informala.
Birocratia mecanica este adecvata organizatiilor de mari dimensiuni, cu tehnologii care solicita munca standardizata(de exemplu bancile, posta, restaurantele) si de asemenea cu un mediu simplu si stabil. In cazul birocratiei profesionale, mediul este complex deoarece necesita calificari deosebite obtinute printr-o educatie formala si specializarea orizontala este foarte puternica. Vorbim aici despre universitati, biblioteci sau spitale. Este deci clar faptul ca birocratia mecanica se diferentiaza de cea profesionala in primul rand din punct de vedere al structurii, care in cazul birocratiei profesionale este mult mai complexa, din punct de vedere al autoritatii care in primul caz este centralizata si in al doilea nu si de asemenea din punct de vedere al formalizarii, prima fiind inalt formalizata iar cea de-a doua avand o formalizare scazuta.
In ceea ce priveste birocratiile mecanice, putem vorbi de cateva dezavantaje pe care acestea le au, cum ar fi preocuparea obsesiva a angajatului pentru respectarea regulilor, impiedicand astfel o autonomie a acestora in efectuarea sarcinilor, impiedicand comportamentul inovator care uneori poate duce la o eficienta mai mare. In cadrul birocractiilor profesionale, aveam o autonomie a angajatului in ceea ce priveste efectuarea sarcinilor dar exista de asemenea posibilitatea aparitiei unor conflicte de interes intre subunitatile organizatiei.
2. Exista legatura intre cele doua. Odata cu expansiunea unei organizatii si crearea de filiale, putem considera ca acestea se comporta la randul lor ca o birocratie mecanica. Filialele sunt coordonate de un centru, fiecare filiala avand un director, si putem vorbi astfel de centralizarea autoritatii si puterii. Si in cazul filialelor exista comunicare formala. De exemplu, daca un restaurant isi deschide mai multe filiale in mai multe orase ale tarii, acestea vor functiona la fel, adica vor fi tot birocratii mecanice. Exista de asemenea o preocupare a angajatilor sa respecte bine regulile, incercandu-se astfel o imitare cat mai buna a organizatiei care a creat filialele respective( in exemplul dat, cu restaurantul)
Asemanarile intre cele doua sunt: centralizarea puterii si autoritatii existand un director care ia toate deciziile fara sa consulte restul angajatilor, inaltul grad de formalizare, dat fiind faptul ca forma divizionala deriva din birocratia mecanica si adopta regulile acesteia.
3. Componentele functionale ale unei organizatii sunt realizate de:
• Nivelul central- se afla in varful piramidei organizationale, este reprezentat de un director sau de un consiliu care ia toate deciziile si de asemenea controleaza si supravegheaza realizarea activitatilor. Ex: Compania de telefoane Orange, care are un director general.
• Nivelul intermediar ce cuprinde mai multe component printre care:
1.dezvoltare si comunicare (departamentele de Marketing, Dezvoltare si Cercetare, Relatii Publice etc) care se refera la strategii de marketing, relatii cu publicul, cercetarea pietei si testarea produselor. Bineinteles, ca orice companie de telefonie mobile, Orange are un departament de Marketing, acesta fiind foarte important, cu ajutorul caruia isi promoveaza produsele si ofertele insa si departamentul de cercetare a pietei joaca un rol foarte important.
2.Conducere intermediara: comunica deciziile luate de nivelul central domeniului operativ si totodata se realizeaza un control. Practic este legatura dintre nivelul central si domeniul operativ.
3.Administratia (departamentul de resurse umane, departamentul de logistica etc)
• Nivelul domeniului operativ: activitatile de realizare a serviciilor. Aici se includ angajatii Orange care incheie abonamente, ofera informatii clientilor care suna la “Informatii clienti” dar si cei care lucreaza la proiectarea unor noi tipuri de telefoane.
January 8, 2011 at 5:32 pm
1. Atat birocratia mecanica cat si birocratia profesionala au la baza o structura ce presupune gradul de ierarhizare, distributia sarcinilor de munca, tipul de comunicare si adoptarea inovatiilor. Acestea reprezinta si punce de diferentiere intre ele. Pe de o parte avem birocratia mecanica ce presupune o structura ierarhica multinivelara care functioneaza pe reguli formale, mostenite, munca este standardizata, puterea si autoritatea sunt centralizate de conducerea strategica intr-o maniera inalt formala. Din punct de vedere al distributiei sarcinilor de munca este intalnit modelul inaltei standardizari, unde fiecare indeplineste sarcini divizate în operații simple și repetitive. Comunicarea predominanta este formala, presupune canale specifice pe care le utilizeaza. Din cauza gradului foarte ridicat de formalizate și standardizare a comportamentului intraorganizațional, gradul de adoptare a inovatiilor este foarte scazut. Birocratiile mecanice sunt foarte rigide, respecta un tipar prestabilit. Exemple : restaurante si firme de confectii.
Pe de alta parte domeniul operativ al birocratiilor profesionale este compus din specialiști înalt calificați sau profesionalizați. Principala activitate a acestor organizatii o presupune satisfacerea clientului. Abilitățile profesionale ale domeniului operativ sunt atât de standardizate încât permit posesorilor comunicarea formală și informală, și inițierea de standarde de muncă. Autoritatea in aceasta forma de organizare se bazeaza pe competente si mai putin pe reguli. Structura de conducere este descentralizată. Supravegherea se face pe baza rezultatelor care stabilesc promovarea in cariera. Accentul se pune pe profesionalism, de aceea distributia puterii si autoritatii se face intre operatorii profesionisti, astfel se asigura un inalt grad de autonomie si sanse maxime de promovare in cariera. Spre deosebire de comunicarea formala din birocratiile mecanice, aici intalnim o comunicare informala. Inovatiile sunt asimilate cu repeziciune, insa intr-o maniera neuniforma, fiecare profesionalist avand propriile standarde. Exemple : facultati si licee.
2. Exista anumite elemente comune intre birocratia mecanica si forma divizionala de organizare. Aceasta din urma este reprezentata de orice fel de organizatie care doreste sa se dezvolte. Este formata din centru si filiale. Ca si in cazul birocratiei mecanice conducerea strategica si aparatul de dezvoltare raman la centru. Din punct de vedere al ierarhizarii prezinta un grad de autonomie, puterea si controlul ierarhic sunt exercitate de centru. Apare si in acest caz o standardizare a rezultatelor finale, filialele se pot afla in cel putin 2 tipuri de relatii : paralelism sau complementarism. In cazul paralelismului filialele se comporta precum birocratiile mecanice similare dar dispersate geografic. Din punct de vedere al comunicarii se poate observa preponderenta comunicarii formale, filialele comunica intre ele sau direct la centru. Predominanta comunicarii formale se datoreaza gradului inalt de complexitate al acestei alternative functionale.
3. – Nivelul central este reprezentat de conducerea strategica a organizatiei. Este varful piramidei autoritatii si reprezinta responsabilitatea ultima a tuturor actiunilor realizate in organizatie. Conducerea strategica poate fi realizata de o singura persoana si/sau un consiliu director, care elaboreaza strategiile organizatiei, o deleaga spre executie unui conducator sprijinit de un comitet de executie si un aparat administrative propriu.
– Nivelul intermediar are mai multe unitati: dezvoltare si comunicare – dezvolta si comunica cu mediul extern. Se ocupa cu cercetare-dezvoltare, planificare strategica, controlul calitatii bunurilor si serviciilor, marketing, consiliere juridica, relatii publice, promovarea productiei. Toatea acestea sunt indirect legate de activitatea domeniului operativ. Conducerea intermediara asigura supravietuirea, controlul efectiv in organizatie si supravegherea intermediara a domeniului operativ. Mai exact se ocupa cu colectarea, prelucrarea si transmiterea informatiei pe verticala, transmite deciziile luate de conducerea strategica, domeniului operativ. Administratia se ocupa cu sprijinul de gestionare logistica, financiar si personal. Nivelul intermediar are autoritatea de a indeplini functii de control supraveghere si evaluare.
- Nivelul domeniul operativ, este nivelul unde are loc munca efectiva.
Alexandra Sandu
January 21, 2011 at 4:57 pm
1. Exista doua forme de birocratie si anume birocratia mecanica si birocratia profesionala.Birocratia mecanica face referire la un grad inalt de ierarhizare, unde domina reglementarile .Conducerea este strict delimitata de subordonati.Canalul de comunicare este strict formal,daca analizam Conceptul puntilor al lui Fayol,deoarece comunicarea se face de jos in sus,de la subordonat catre superior,care transmite omologului sau superior,acesta trimitand apoi informatia jos.In cadrul birocratiei mecanice , angajatul pune mai presus respectarea regulamentului decat scopul organizatiei.
Birocratia profesionala se caracterizeaza prin faptul ca , este delegata angajatilor o parte din puterea decizionala, angajatii fiind experti,profesionisti.Exista un grad inalt de standardizare , in sensul ca,angajatii ,sunt dupa cum am spus mai sus,profesionisti,experti deoarece au un grad inalt de calificare. Spre deosebire de birocratia mecanica,unde predomina ,comunicarea formala,in birocratia profesionala,canalul de comunicare folosit este unul informal.De asemenea mediul in care se lucreaza in cadrul birocratiilor profesionale este propice pentru avansarea in cariera.
Birocratiile mecanice sunt puternic centralizate,in sensul ca informatia circula in si dinspre centru,in acest mod incetinindu-se accesul la informatie.
Birocratiile profesionale sunt descentralizate.Nu exista acea constrangere de a comunica cu centrul.Comunicarea se face orizontal.
2.Dupa parerea mea, aceste doua forme de organizare se afla in stransa legatura.In ambele predomina comunicarea formala.Cum am spus si mai sus,sunt puternic centralizate,informariile vin in si dinspre centru,fara a se tine cont de parerile angajatilor.Autoritatea este coordonata de centru.Filialele astfel aparute,functioneaza in virtutea unei birocratii mecanice,insa autoritatea este coordonata de centru.Aceste filiale au insa o anumita libertate,in sensul ca,acestea se pot adapta cerintelor mediului fara a fi nevoie in prealabil de interventia centrului.
3.Componentele functionale ale unei organizatii sunt alcatuite din nivelul central,nivelul intermediar si nivelul domeniului operativ.Fiecarui nivel ii corespund anumite sarcini ,dupa cum urmeaza :
-Nivelul central face referire la un director sau un consiliu director,responsabil cu luarea tuturor deciziilor si cu transmiterea acestora catre executiv.De asemenea reprezinta si un instrument de control.
-Nivelul intermediar este nivelul unde isi desfasoara activitatea toate departamentele unei organizatii.De asemenea in cadrul acestor activitati au loc si actiuni de promovare a produselor proprii,actiuni de cercetare a pietei.
Conducerea intermediara este un fel de punte de legatura intre nivelul central si domeniul operativ,in sensul ca,prin intermediul ei se transmit deciziile luate de nivelul central.
-Nivelul domeniului operativ este locul unde se realizeaza munca propriu-zis ,unde se pun in aplicare directivele nivelului central.
January 23, 2011 at 4:56 pm
1. Birocratia mecanica este cea care caracaterizeaza majoritatea organizatiilor publice actuale, functionand dupa reguli clare, precise, transmise de-a lungul timpului prin intermediul experientelor sau chiar mostenite. Birocratia profeionala, pe de alta parte, are ca scop producerea de bunuri si servicii standardizate de catre o forta de munca profesionalizata si inalt calificata. In privinta domeniului operativ, birocratia mecanica se bazeaza pe operatii simple si repetitive, intr-un mediu formal si impersonal, fara posibilitatea de a avea initiativa, in timp ce birocratia profesionala are domeniul operativ format din specialisti cu o inalta specializare, care isi pot exercita abilitatile profesionale si pot comunica usor intr-un mediu informal, avand dreptul la initiativa. In privinta comunicarii, reiese din cele spuse mai sus ca birocratia mecanica dezvolta o comunicare formala, in timp ce birocratia profesionala este bazata preponderent pe o comunicare informala. Conducerea strategica din birocratia mecanica centralizeaza puterea si autoritatea intr-un mod formal, in timp ce structura de conducere din birocratia profesionala este descentralizata, administratia avand ca si scop sprijinirea activitatii profesionale prin intremediul serviciilor oferite. Daca birocratia profesionala isi elaboreaza si isi impune singura propriile standarde de functionare, componenta dezvoltare si comunicare din cadrul birocratiei mecanice este cea responsabila de standardele si criteriile dupa care este desfasurata activitatea. Exemple ale birocratiei mecanice pot fi: hotelurile, companiile de transport aerian, supermaketurile. Exemple in cazul birocratiei profesionale: spitalele, universitatile, birourile de avocatura.
2. Consider ca exista legatura intre birocratia mecanica si forma divizionala, intrucat filialele din cazul celei din urma functioneaza asemenea birocratiilor mecanice. De exemplu, companiile Burger King, FKC sau McDonalds, ca si forme divizionale, au filiale pe piete diferite, filiale ce functioneaza dupa principiile birocratiei mecanice. Coordonarea interna a organizatiei, evaluarea nivelului de eficienta dar si mecanismele de standardizare sunt realizate de catre
conducerea strategica, ca si in cazul birocratiilor mecanice. O alta caracteristica regasita in ambele alterntative functionale este cea a comunicarii formale, care se datoreaza unei formalizari inalte. Atat in forma divizionala cat si in birocratia mecanica, puterea, autoritatea si controlul ierarhic sunt inglobate la centru, care exercita aceste functii.
3. Componentele functionale ale unei organizatii sunt repartizate pe trei niveluri: Nivelul central, nivelul intermediar si nivelul domeniului operativ.
- Nivelul central este reprezentat de conducerea strategica a organizatiei, responsabila de toate actiunile acesteia, aflandu-se in varful piramidei organizatiei. Ea este cea care se ocupa cu stabilirea obiectivelor si a strategiilor de realizare ale acestora dar si de supravegherea si controlul sarcinilor impuse nivelurilor inferioare. Conducerea strategica este reprezentata fie printr-o singura persoana fie prin mai multi asociati. Insa, indiferent de persoana care detine organizatia, conducerea strategica este asigurata de un consiliu director sau de conducere sau de administratie.
- Nivelul intermediar este format din dezvoltare si comunicare, conducerea intermediara si administratia. Prin intermediul componentei dezvoltare si comunicare este asigurata cresterea performantelor organizatiei, cu ajutorul mai multor unitati specializate in: cercetare-dezvoltare, planificare strategica, controlul calitatii, marketing, consiliere juridica, relatii publice si programarea productiei, studiul si organizarea muncii. Personalul responsabil de acest nivel se ocupa cu standardizarea planurilor de actiune ale organizatiei, pe care le propun apoi domeniului operativ.
- Nivelul domeniului operativ se ocupa propriu zis cu producerea serviciilor si produselor specifice profilului organizatiei.
Dragana Bianca-Andreea, an II, Sociologie
January 24, 2011 at 5:34 pm
1. Diferentele intre aceste tipuri de birocratii se gasesc la mai multe niveluri, insa cel mai relevant este cel personal, al angajatilor. In cadrul birocratiei mecanice, acestia sunt calificati, insa nu au studii superioare ca in cazul celor profesionalizate. Insasi denumirea ‘mecanica’ sugereaza tipul de munca pe care il realizeaza angazatii si anume una bazata pe rutina, pe realizarea unei aceleasi activitati (de exemplu coaserea manecilor la bluze), pentru care nu este nevoie decat de niste deprinderi mai degraba ‘fizice’, decat psihice, intelectuale. Birocratia profesionala implica idea de profesie, adica de un nivel inalt de educatie pentru realizarea unor activitari mai complexe.
Tot la nivel individual, avem de-a face cu o lipsa de posibilitati de dezvoltare personala in cazul birocratiei mecanice versus cea profesionala in cadrul careia angajatii pot avansa, pot avea grade diferite, pot realiza activitati de o complexitate mai mare. Munca ‘mecanica’ nu presupune dezvoltare personala pentru ca nu implica cu nimic dimensiunile sensibila, cognitiva ale oamenilor.
In ceea ce proveste comunicarea, in cadrul birocratiilor mecanice aceasta se realizeaza preponderent unidirectional, de sus in jos cu scopul comunicarii sarcinilor. Nu exista alte modalitati de comunicare. In birocratia profesionala lucrurile stau altfel, comunicarea se realizeaza atat vertical cat si orizontal bidirectional. Luand exemplul facultatii noastre putem usor observa comunicarea rectorului cu profesorii, a secretarei cu rectorul, a profesorilor cu studentii si invers.
Avand in vedere mediul organizational, birocratiile mecanice functioneaza intr-un mediu stabil, nefiind dinamice si neavand posibilitatea de adaptare. In cazul birocratiilor profesionale acest lucru este posibil, desi este un process mai degraba lent.
2. Forma divizionala se asemana foarte mult cu cea mecanica, diferenta constant in impartirea sa in mai multe compartimente (operatori) raspandite geografic si sectorial, dar conectate prin intermediul unei centrale. Luand ca exemplu Mc-ul sau alt lant de fast-food de acest gen avem in vedere faptul ca functioneaza precum o birocratie mecanica (nu sunt necesare studiile superioare in producerea si vanzarea unor semi-preparate), insa nu este o simpla fabrica cu o sala de mese, ci avem de-a face cu mai multe sedii, fiecare functionand pe aceleasi principii. Putem spune ca forma divizionala este constituita din mai mult birocratii mecanice. In fiecare Mc se realizeaza acelasi tip de munca mecanice, cu acelasi scop, ele fiind coordonate de o unitate centrala.
3. Componentele functionale ale unei organizatii sunt pozitiile existente intr-o organizatie, relatiile dintre aceste pozitii si ierarhizarea acestora (stabilind fluxul autoritatii). Astfel, vorbim de un nivel central care are functia de a lua decizii, un nivel intermediar care comunica deciziile nivelului operational care pune in practica aceste decizii. Luand ca exemplu fabrica de ciocolata Poiana, aceasta se constituie din cele 3 niveluri. Sub nivelul central exista managerii care primes autoritatea de la conducatori (directori sau proprietari) pe care o exercita asupra muncitorilor din fabrici (blocul operator).
Suciu Anamaria, an II, Sociologie
January 24, 2011 at 5:40 pm
1. Prezentati pe scurt diferentele dintre birocratia mecanica si birocratia profesionala, oferind exemple in acest sens.
Birocratia mecanica este primul model de organizare propus de teoreticieni, inspirat de Taylor si care se gaseste in continuare in societatea noastra. Birocratia mecanica este opusul celei profesionale. Cea mecanica este puternic formalizata, standardizata cu o lipsa de comunicare in cadrul ei pe cand in cea profesionala comunicarea(formala si informala) exista iar principala diferenta fata de cea mecanica este nivelul inalt de calificare (majoritatea angajatilor absolvind cel putin invatamantul superior). In birocratia profesionala fata de cea mecanica nu exista rutina absoluta iar ca alta diferenta sesizabila exista termenul invoatiei, fata de cea mecanica in care totul decurge conform unui patern prestabilit ce nu trebuie sa lase loc de inovari, diferente sau alte forme de abatere de la obiectiv.
O alta diferenta este ca in birocratia profesionala conducerea este descentralizata iar una din cele mai importante distinctii se face in legatura cu managerul organizatiei care asigura conducerea integrala.
2. Exista vreo legatura intre birocratia mecanica si forma divizionala de organizare?
Birocratia mecanica si forma divizionala sunt aproape asemeni doar ca cea divizionala are menirea de a evita dezintegrarea organizatiei care functiona ca o birocratie mecanica unica. Cele doua prezinta aproximativ aceleasi caracteristici, o standardizare si formalizare puternica, Standardizarea in cazul formei divizionale este facuta in filiale (o ramificare), punctul forte al acestui tip de organizatie este ajustarea tipului fata de globalizarea economica. Isi dezvolta strategiile, metodele de productie si plasarea produselor pe piata gobala, fapt ce aduce aceste organizatii pe plan mondial, o piata diversificata si complexa, o piata a viitorului care inghite toate tipurile de organizatii ce isi pot ajusta mecanismele, cele ramase sunt sortite pieirii.
3. Prezentati componentele functionale ale unei organizatii, oferind exemple scurte din realitatea organizationala romaneasca.
Conducerea strategica este reprezentata de conducerea organizatie, care comunica cu restul organizatiei, are rolul de a formula strategia organizatiei, directia, obiectivele. Conducerea strategica insa este si direct responsabila fata de organizatiile care o supravegheaza si care pot aplica sanctiuni in cazul in care celalalte componente sau ea gresesc. Un exemplu ar rectoratul in cadrul facultatilor sau managerul spitalului.
Conducerea intermediara, se afla sub nivelul celei strategice si este formata din angajati care au atribuita putere de decizie si sanctiune in cadrul organizatiei. Aceasta conducere are rolul de a supraveghea si sanctiona aplicarea deciziilor luate de conducerea strategica, trebuie sa comunice direct cu celalalte nivele ale organizatiei. Aceasta componenta are si rolul de a lua decizii pentru eficientizarea productiei si are o autonomie destul de larga in acest sens. Aici se pot da exemple din cadrul facultatilor: decan, prodecan sau in spitale, seful sectie de cardiologie, neurologie etc.
Dezvoltarea si Comunicarea este componenta care intr-o organizatie se ocupa cu imaginea, relatiile cu media si cumparatori si posibili cumparatorii, dezvolta imaginea ogranizatie, vinde imaginea si o introduce in randul celorlalte organizatii. Aceasta componenta se mai ocupa si cu domeniul juridic, controlul calitatii si programarea productiei. Aceasta componenta este necesara oricarei organizatii, in special in cele private pentru profit, aducand organizatia si produsul in fata oamenilor si in fata concurentei. In aceasta componenta se gasesc angajati cu un grad inalt de calificare, in special cu studii superioare. ca exemplu avem PR-ul unei organizatii, care se ocupa de imaginea produsului in fata presei si in fata oamenilor si se mai ocupa cu campaniile de reclama ale acestuia.
Administratia organizatie se ocupa cu gestionarea contabil-financiara a organizatie. Aceasta componenta are iar un rol important avand in vedere ca partea financiara (castig, cheltuieli, profit, salarii) face ca organizatia sa continue. In aceasta componenta se dezvolta strategii de acordare a remuneratie, eficientizare a platilor si crestere a capitalului. In acest caz putem da exemplul contabilitatii facultatii.
Brumariu Gabriel